Banca Națională a Moldovei a redus prognoza inflației medii anuale pentru 2024 de la 5% la 4,7%, iar pentru 2025 - a majorat-o de la 4,6% la 5,3%
Declarația a fost făcută de guvernatorarea BNM, Anca Dragu, marți, în cadrul unei conferințe de presă, la prezentarea celui de-al 3-lea Studiu asupra inflației din acest an. Ea a menționat că rata anuală a inflației va rămâne relativ stabilă pe parcursul perioadei de prognoză. Inflația va fluctua în jurul țintei de 5% ±1,5 p.p. și se va menține în intervalul stabilit pe tot parcursul orizontului de prognoză. Valoarea minimă a inflației, ca și până acum, este așteptată în T2 2026 (+4%), iar cea maximă - în T1 2025 (+6,4%). Aproape toate componentele inflației - inflația de bază, prețurile alimentelor, tarifele reglementate și, într-o mai mică măsură, prețurile combustibililor - vor contribui la creșterea inflației. Este vorba de factori precum creșterea prețurilor la alimente ca urmare a secetei din vara anului 2024, inflația importată și creșterea accizelor începând din 2025. În același timp, se așteaptă impactul deflaționist al cererii interne, scăderea prețurilor produselor petroliere aproape pe toată perioada de prognoză și inflația de bază. Prognoza actualizată a Băncii Naționale, potrivit Ancăi Dragu, se bazează pe ipoteza unui mediu extern incert, cu tendință de creștere economică globală slabă. În zona euro, economia va crește sub potențialul său, pierderile sectorului industrial fiind compensate de sectorul serviciilor. Inflația în zona euro va fi în conformitate cu obiectivele Băncii Centrale Europene. Paritatea euro/dolar va avea o volatilitate slabă. Cotațiile internaționale la petrol și gaze vor rămâne la niveluri relativ ridicate, dar cu o volatilitate redusă, în timp ce prețurile mondiale la alimente vor continua să crească din cauza condițiilor agroclimatice nefavorabile din acest an. În regiune, inflația va fi sub control, în limitele valorilor țintă stabilite. Acest lucru este valabil pentru Europa Centrală și de Est, cu excepția României. Prognoza actualizată a Băncii Naționale se bazează pe ipoteze care comportă atât riscuri inflaționiste, cât și deflaționiste, iar unii factori au caracter de incertitudine. Printre riscurile inflaționiste, Anca Dragu a menționat presiunile comerciale și geopolitice; escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu - poate duce la creșterea prețurilor la energie; creșterea generală a costului comerțului internațional - costuri de distribuție mai mari; vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele moldovenești din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile în perioada următoare. Riscuri deflaționiste - creșterea ratelor dobânzilor pe piețele externe pe termen lung și stagnarea cererii globale ca urmare a fluctuațiilor de pe piețele de capital și de mărfuri. Printre factorii de incertitudine, șeful Băncii Naționale a menționat situația geopolitică, configurația economiei mondiale după alegerile din 2024, momentul și mărimea majorării tarifelor reglementate în Moldova, recolta de produse agricole în 2024-2025, volumul finanțării externe a Moldovei în 2025-2026 //13.08.2024 - InfoMarket.
