Guvernul prognozează că în 2024 creșterea economică a țării va constitui 2,6% în loc de 3,9%, cât se preconiza anterior
Acest lucru se menționează în scrisoarea de intenție privind versiunea actualizată a Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare, adresată directorului general al FMI, Kristalina Gheorghieva, de către prim-ministrul moldovean Dorin Recean, ministrul Finanțelor Petru Rotaru și guvernatoarea BNM Anca Dragu. Semnatarii au menționat că, după multiple crize, economia Moldovei se redresează mai lent decât se așteptau autoritățile, creșterea economică în 2023-2024 fiind mai slabă decât cea prognozată în 2023. În special, creșterea PIB-ului Moldovei în 2023 a fost de 0,7%, cu mult sub prognoza de 2% la momentul celei de-a patra revizuiri a programului de finanțare al FMI, din cauza consumului privat și a investițiilor mai slabe decât se aștepta. Creșterea economică de anul trecut a fost susținută de creșterea producției agricole și de reducerea deficitului comercial. Autoritățile estimează că redresarea economică durează mai mult decât se aștepta și că creșterea economică în 2024 va fi modestă. Creșterea PIB-ului Republicii Moldova este estimată la 2,6% în 2024, în loc de 3,9%, cât se preconiza anterior la momentul celei de-a patra revizuiri a programului de finanțare al FMI. O astfel de dinamică a creșterii economice în acest an va fi favorizată de redresarea treptată a consumului privat și a investițiilor, care în prezent sunt încă la un nivel scăzut din cauza războiului din Ucraina și a incertitudinii ridicate. După cum se menționează în scrisoare, inflația în Moldova s-a stabilizat și din octombrie anul trecut a rămas în intervalul stabilit de Banca Națională a Moldovei la 5% (+/-1,5 p.p.). Și în contextul tendințelor deflaționiste puternice, BNM relaxează politica monetară. Perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de deteriorare. BNM reduce rata de bază din decembrie 2022, iar în luna mai rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost redusă la 3,6% pe an. Sectorul financiar a continuat să dea dovadă de reziliență, depozitele și rezervele de lichidități depășind nivelurile de dinainte de război. Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, ajungând la 11,9% din PIB în 2023, reflectând scăderea importurilor, în special în sectorul energetic, și rambursările substanțiale din partea donatorilor externi. Războiul din Ucraina continuă să afecteze balanța de plăți, în special comerțul, din cauza reorientării exporturilor și importurilor. De asemenea, remitențele rămân scăzute și se redresează lent. Rezervele valutare au continuat să crească, ajungând la 5,4 miliarde de dolari până la jumătatea lunii aprilie 2024. Acest nivel al rezervelor acoperă mai mult de 6 luni de importuri, oferind amortizoare suficiente împotriva șocurilor externe. Perspectivele clare de reducere a inflației și de creștere economică lentă au condus la relaxarea politicii monetare. Guvernul moldovean a menționat că perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de scădere. Escaladarea în continuare a războiului ar putea aduce noi valuri de refugiați în Moldova sau ar putea înrăutăți situația economică și de securitate, ceea ce ar putea afecta în continuare finanțele publice, ar putea submina încrederea și ar putea pune presiune pe cursul de schimb. Deși riscurile din sectorul energetic s-au diminuat, noi șocuri energetice ar putea înrăutăți perspectivele economice ale Moldovei, punând presiune pe balanța de plăți și pe buget, ducând la reducerea consumului și a producției și deteriorând în continuare coeziunea socială fragilă. Riscurile de deteriorare a mediului politic ar putea împiedica ritmul actual al reformelor și ar putea conduce la progrese insuficiente în ceea ce privește reforma anticorupție și a guvernanței, subminând mediul de afaceri și creșterea economică. Sectoarele energetic și agricol se confruntă cu riscuri semnificative în cazul unor fenomene meteorologice extreme. Cu toate acestea, o redresare mai rapidă a cererii interne și o redresare mai puternică a activității economice în statele partenere comerciale ar putea avea un impact pozitiv asupra perspectivelor de creștere. // 12.07.2024 – InfoMarket
