Banca Mondială a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2024 cu 2 p.p. - de la 4,2% la 2,2%, iar pentru 2025 - de la 4,1% la 3,9%.
În același timp, experții BM au prognozat creșterea economică a Moldovei la 4,5% în 2026. Astfel de date se conțin într-un nou raport privind economia regiunii Europa și Asia Centrală, publicat de Banca Mondială, "Crearea oportunităților pentru dezvoltarea sectorului privat. Potrivit documentului, rata inflației în Moldova în 2024 este prognozată la nivelul de 4,9%, în 2025, în Moldova. - 5,2%, iar în 2026 - 5%. Experții BM notează că Moldova se confruntă cu probleme fără precedent din cauza efectelor secundare ale invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus la o criză energetică și la o criză a refugiaților care au pus presiune asupra gospodăriilor, economiei și finanțelor publice. În pofida eforturilor semnificative de atenuare a acestor crize prin măsuri fiscale și prin politica monetară, scăderea veniturilor gospodăriilor și riscurile ridicate persistente continuă să limiteze consumul privat și încrederea în investiții, ceea ce a condus la o creștere lentă în 2023, după o recesiune în 2022. Deși se așteaptă o redresare economică moderată și venituri mai mari ale gospodăriilor în 2024, există riscuri macroeconomice semnificative, inclusiv o potențială intensificare a războiului din Ucraina, întreruperi suplimentare ale aprovizionării cu energie și vânturi frontale, Analiștii BM subliniază că perspectivele pe termen mediu ale Moldovei depind de reformele structurale și de progresele înregistrate în vederea aderării la UE. În pofida a două decenii de creștere economică susținută, sărăcia rămâne larg răspândită, în special în zonele rurale, cu acces limitat la servicii și oportunități economice reale. Mijloacele tradiționale de atenuare a sărăciei, cum ar fi transferurile de numerar și asistența socială, încetinesc, în timp ce ratele scăzute de participare a forței de muncă și de ocupare a forței de muncă împiedică tranziția către reducerea sărăciei orientată spre ocuparea forței de muncă, subliniind urgența reformelor structurale. Experții BM remarcă faptul că Moldova se confruntă cu provocări structurale, inclusiv creșterea scăzută a productivității, deficiențe în materie de guvernanță, influența ridicată a statului, concurență limitată, mediu de afaceri dezechilibrat și distorsiuni fiscale. Țara rămâne vulnerabilă la fenomene meteorologice nefavorabile și la șocuri energetice din cauza dependenței sale mari de importurile de energie și a diversificării limitate a surselor de energie. Schimbările climatice exacerbează această vulnerabilitate prin creșterea frecvenței și a gravității secetelor și a altor dezastre naturale, ceea ce reprezintă riscuri semnificative pentru sectorul agricol și mijloacele de subzistență din Moldova. Pentru a promova o dezvoltare durabilă pe termen lung și pe termen lung și pentru a se apropia de nivelurile de venit ale UE, este nevoie de statutul de țară candidată la UE, de un impuls puternic în materie de reforme și de investiții rezistente la schimbările climatice care să stimuleze creșterea economică. Contribuția BM subliniază faptul că efectele de propagare ale războiului din Ucraina continuă să afecteze economia Moldovei. În 2023, aceasta a crescut cu 0,7 %, determinată de o redresare puternică în sectorul agricol, care a crescut cu 31,9 % după seceta din 2022. Sectorul industrial și cel al serviciilor s-au contractat, în pofida unei creșteri notabile în sectorul IT, al asistenței medicale, al ospitalității și al alimentației publice, pe fondul costurilor ridicate ale factorilor de producție, al cererii mai mici din partea partenerilor comerciali și al creșterii riscurilor. În ceea ce privește cererea, exporturile nete au contribuit în mod pozitiv la creșterea economică, susținute de exporturile de servicii și de scăderea importurilor, pe fondul unei cereri interne slabe. Consumul privat și investițiile au scăzut din cauza scăderii venitului disponibil, a ratelor mai mari ale dobânzilor și a incertitudinilor cauzate de războiul din Ucraina. În pofida unei scăderi de 5,8% a remitențelor, deficitul de cont curent s-a adâncit la 11,9% din PIB în 2023, datorită unei balanțe comerciale mai mici, împreună cu îmbunătățiri ale conturilor primare și secundare. Datoria externă a scăzut cu 2,8 puncte procentuale de la sfârșitul anului 2022 la 63,3% din PIB. Inflația a încetinit rapid în 2023, determinată de măsurile monetare luate la timp în 2022 și de prețurile mai mici la alimente și combustibili, ajungând la 4,6% în ianuarie 2024. Pe măsură ce inflația s-a atenuat, Banca Națională a redus rata dobânzii de referință de la 17% la începutul anului 2023 la 4,25% în februarie 2024. Veniturile totale au crescut cu 11,8%, determinate de impozitul pe venit, contribuțiile sociale și accizele la bunurile importate. Creșterea cheltuielilor pentru programe sociale, salarii și plăți de dobânzi a compensat creșterea veniturilor, reflectând presiunile inflaționiste și nevoile de finanțare mai mari. Ca urmare, deficitul bugetar s-a adâncit la 5,2% din PIB. Prețurile ridicate la alimente și combustibili au redus puterea de cumpărare, în timp ce compensațiile pentru energie alocate de stat au oferit o oarecare ușurare. Experții BM prognozează că economia Moldovei ar urma să crească cu 2,2% în 2024, susținută de creșterea salariilor reale, impulsul fiscal pozitiv și inflația moderată. Consumul privat și investițiile vor contribui la creșterea economică, susținute de o politică monetară adaptabilă. Se preconizează că exporturile nete vor limita creșterea economică, reflectând o creștere a importurilor determinate de cerere. În ceea ce privește producția, se preconizează că sectorul serviciilor, în special cel al IT, al transporturilor și al serviciilor guvernamentale, va contribui la creștere. Contribuția sectorului industrial va fi în conformitate cu nivelurile de dinainte de război, în principal din cauza cererii externe slabe. Se preconizează că agricultura va înregistra o creștere modestă, datorită costurilor mai ridicate ale factorilor de producție și recoltelor bune. Reformele de diversificare a economiei și de îmbunătățire a competitivității, în conformitate cu agenda de aderare la UE, precum și politica fiscală pozitivă, măsurile și ratele dobânzilor favorabile vor sprijini creșterea pe termen mediu. Se preconizează că inflația medie va continua să scadă în 2024, pe măsură ce prețurile materiilor prime vor scădea și va rămâne în coridorul țintă pe termen mediu. Cu toate acestea, inflația rămâne foarte sensibilă la tensiunile geopolitice din cauza războiului din Ucraina. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la 4,1 % din PIB în 2024, din cauza presiunilor asupra cheltuielilor, inclusiv a sprijinului pentru gospodării, locuri de muncă, refugiați și infrastructură. Se preconizează că deficitul se va reduce pe termen mediu și va ajunge la 3% din PIB în 2026, pe măsură ce sprijinul fiscal va fi eliminat treptat. // 12.04.2024 – InfoMarket
