În cadrul Programului Operațional Comun România-Moldova 2014-2020, au fost implementate 84 de proiecte în valoare de 81 de milioane de euro alocate de UE.
Potrivit Ministerului Finanțelor, programul a fost finanțat de UE prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și a permis îmbunătățirea vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. După cum a declarat secretarul general adjunct al Ministerului Finanțelor, Anna Luca, în cadrul conferinței finale de implementare a acestui program operațional comun, datorită acestui sprijin al UE, cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului au beneficiat de investiții în transport, educație, echipamente medicale, cultură, competențe și formare profesională, precum și în modernizarea punctelor de trecere a frontierei cu România. Programul menționat a urmărit 4 obiective principale, oferind o gamă largă de soluții: sprijinirea educației, cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării; promovarea culturii și conservarea patrimoniului istoric local; creșterea accesibilității regiunilor, dezvoltarea rețelelor de transport și de comunicații; abordarea problemelor comune de securitate și siguranță. Datorită acestor direcții strategice, programul a reușit să sprijine dezvoltarea regională și să consolideze relațiile de cooperare dintre România și Republica Moldova. Una dintre realizările semnificative ale programului de cooperare România-Moldova a fost implementarea a 4 proiecte majore de investiții în valoare totală de 24 de milioane de euro, care au avut un impact semnificativ în ceea ce privește consolidarea capacităților de intervenție în situații de urgență la nivel transfrontalier, modernizarea vămilor, securitatea frontierelor, precum și a infrastructurii de comunicații transfrontaliere: SMURD-2: "Îmbunătățirea infrastructurii operaționale SMURD și instruirea personalului pentru intervenția în situații de urgență în zona de frontieră dintre Republica Moldova și România"; "Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de la granița România-Republica Moldova" (modernizarea birourilor vamale Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni și Giurgiulești-Giurgiulești); "Cooperare regională pentru prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere România-Republica Moldova" (THOR) și "Infrastructura de comunicații" (COMINF). Astfel, în România, în cadrul proiectului SMURD-2, a fost construit un teren de antrenament pentru situații de urgență, precum și 3 heliporturi în județele Botoșani, Iași și Galați. În Republica Moldova, proiectul a inclus construcția a 4 heliporturi SMURD în apropierea a 4 spitale din municipiile Chișinău, Bălți și Cahul, reconstrucția a 2 puncte de operare SMURD în Ungheni și Cantemir, achiziționarea a 14 autospeciale, precum și construcția a 2 centre de primire a urgențelor în Chișinău și Bălți. Datorită proiectului SMURD, lansat în Moldova în 2014, au fost efectuate peste 13 mii de intervenții terestre și 130 de intervenții aeromedicale. Reconstrucția a 4 secții de frontieră, renovarea a 10 secții de poliție și construirea unui nou sediu pentru 3 unități operaționale ale Inspectoratului Național de Investigații din Moldova sunt doar câteva dintre rezultatele notabile ale proiectului THOR. Iar datorită proiectului transfrontalier COMINF, Republica Moldova și România dispun acum de un sistem integrat de comunicații prin achiziționarea a 4 centre mobile de comunicații, crearea unui Centru de Cooperare al Poliției de Frontieră la Lipcani, precum și modernizarea infrastructurii de comunicații între cele două țări, asigurând un schimb rapid de informații cu o lățime de bandă de cel puțin 5 Gbps. Pe lângă investițiile de mare anvergură, au fost implementate și alte inițiative pentru dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier, a rețelelor de informare și comunicare în România și Republica Moldova, contribuind la depășirea problemelor comune ale celor două țări în domeniul transportului transfrontalier. Programul Operațional Comun România-Moldova 2014-2020 a sprijinit dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, a finanțat proiecte care au promovat adaptarea la piața muncii, învățarea accelerată, dezvoltarea competențelor în domenii precum industria auto sau energia durabilă, dezvoltarea consilierii în carieră și a educației profesionale, asistență în programe de mobilitate, competențe antreprenoriale pentru tineri și antreprenoriat social. Parteneriatele transfrontaliere au găsit soluții importante la provocările comune în domeniul sănătății, investind în modernizarea a 21 de unități sanitare, în zeci de dispozitive moderne și în formarea profesională. Aceste eforturi au dus la îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate în zona programului, de care au beneficiat peste 1,5 milioane de cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului. Tot în cadrul conferinței finale, au fost evidențiate parteneriatele create prin proiecte care au contribuit la valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric local, atât în România, cât și în Republica Moldova. Printre rezultatele obținute se numără: restaurarea Cetății Soroca, a casei lui Ion Creangă din Iași, deschiderea primului muzeu religios din Republica Moldova la Mănăstirea Căpriana; crearea unei rețele de centre de informare turistică și a unor trasee turistice etc. // 18.03.2024 - InfoMarket.
