Experți FMI: Reducerea corupției în Moldova poate accelera apropierea acesteia de standardele de viață ale UE
Declarația a fost făcută de experții Fondului, Maxim Markevici și Marina Marinkova, în materialul analitic "Corupția și creșterea economică în Moldova: o nouă perspectivă". În acest document, ei examinează prevalența corupției în Republica Moldova, impactul acesteia asupra creșterii economice a țării și progresul înregistrat în implementarea recomandărilor diagnosticului FMI privind guvernarea publică 2021 în lupta împotriva corupției și spălării banilor. Experții FMI au subliniat faptul că Moldova, în pofida unui cadru juridic și instituțional puternic, se confruntă cu probleme grave de corupție care împiedică creșterea economică și progresul său spre standardele de viață din UE. În document, aceștia au examinat relația complexă dintre corupție și creșterea economică și au sugerat că reducerea corupției ar putea accelera convergența economică a Moldovei cu UE. Pentru a determina impactul corupției asupra creșterii economice, experții au utilizat regresii care controlează factorii determinanți ai creșterii și au examinat impactul percepției corupției asupra creșterii viitoare a PIB-ului. Aceștia s-au bazat pe metodologia FMI, concentrându-se pe estimări de date panel pentru ultimii 20 de ani. Estimările de regresie au confirmat tendința corupției de a avea un impact negativ asupra creșterii economice. Experții sugerează că o reducere a percepției corupției, reprezentată de o creștere de 1 unitate a indicelui de corupție din Ghidul internațional de risc de țară (ICRG), ar putea crește creșterea PIB-ului pe cap de locuitor. cu aproximativ 0,6 %. Pe baza acestor constatări, experții FMI au modelat modificarea preconizată a PIB-ului pe cap de locuitor al Republicii Moldova în proporție cu PIB-ul pe cap de locuitor al UE în funcție de niveluri alternative de corupție. Aceștia au indicat că, dacă Moldova nu reușește să reducă corupția, PIB-ul pe cap de locuitor va rămâne la aproximativ 30% din media UE în 2040. Dacă corupția este redusă la media UE (echivalentul unei creșteri de 1,3 puncte a indicelui ICRG), PIB-ul Moldovei va ajunge la 35% din media UE. Cu toate acestea, dacă Moldova reduce corupția la nivelul celui mai eficient și mai ridicat nivel ICRG din UE (echivalentul unei creșteri de 3 puncte a indicelui ICRG), PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge la 45% din media UE până în 2040, cu o convergență accelerată ulterior. Potrivit experților, analiza arată o consolidare a sistemului anticorupție și a sistemului de combatere a spălării banilor în Republica Moldova, dar sunt necesare progrese suplimentare în ambele domenii. Autoritățile au pus în aplicare o gamă largă de recomandări, dar persistența eforturilor de reformă în acest domeniu este crucială și poate contribui la accelerarea creșterii economice, la promovarea concurenței și a investițiilor și la accelerarea convergenței veniturilor cu cele ale UE. Se subliniază faptul că este necesară consolidarea în continuare a regimului de combatere a spălării banilor (AML) pentru a atenua riscurile semnificative de spălare a banilor provenite din fluxurile financiare ilicite legate de corupție. Capacitatea autorităților de aplicare a legii de a utiliza informațiile financiare și de a efectua investigații financiare ar trebui consolidată pentru a identifica și a urmări mai bine veniturile provenite din corupție. Autoritățile ar trebui să intensifice eforturile de urmărire penală a spălării banilor legați de corupție, având în vedere riscurile semnificative cu care se confruntă Moldova. Experții FMI remarcă faptul că Banca Națională a Moldovei ar trebui să elaboreze un set de instrumente pentru supravegherea sectorului financiar în funcție de riscuri și să utilizeze inspecții la fața locului tematice și direcționate în funcție de riscuri, vizând aspectele care prezintă riscuri sporite în instituțiile financiare individuale și concentrându-se pe vulnerabilitatea acestora la spălarea banilor proveniți din corupție. Experții Fondului consideră, de asemenea, că BNM ar trebui să introducă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru nerespectarea obligațiilor AML/CFT, care ar putea fi împiedicate de procesele interne greoaie de aprobare a sancțiunilor de către BNM. Autoritățile ar trebui să împuternicească Agenția pentru Servicii Publice să impună sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind beneficiarii efectivi sau să stabilească un mecanism eficient de cooperare în acest domeniu între ASP și MAI. De menționat că, consolidarea capacității de investigare a Procuraturii Anticorupție este o prioritate cheie a reformelor anticorupție din Moldova. După consolidarea mandatului Procuraturii Anticorupție pentru a acoperi toți funcționarii de rang înalt și infracțiunile legate de corupție, autoritățile ar trebui să ia imediat măsuri de consolidare a capacității de investigare. Procuratura Anticorupție ar trebui să fie dotată cu echipamentele, spațiile și personalul (procurori, anchetatori, avocați și experți) necesare pentru a asigura o capacitate suficientă pentru a-și îndeplini mandatul de investigare a corupției la nivel înalt. Documentul prezintă recomandări pentru consolidarea capacității de investigare a Procuraturii Anticorupție și pentru crearea unei infrastructuri judiciare specializate pentru a combate eficient corupția în Moldova. Se subliniază faptul că Moldova trebuie să creeze o infrastructură judiciară specializată pentru a completa sistemul instituțional de combatere a corupției. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a inițiat crearea unei instanțe anticorupție pentru a asigura tratarea în timp util și specializată a cazurilor de corupție, prezentând un proiect de lege Parlamentului în iulie 2023. Crearea unei instanțe anticorupție a fost identificată ca o prioritate-cheie pentru reforma justiției din cauza întârzierilor în tratarea cazurilor de corupție de profil înalt și a succesului limitat în combaterea corupției în sectorul justiției de către sistemul judiciar actual. În prezent, autoritățile ajustează proiectul de lege conform opiniilor Comisiei de la Veneția, urmând ca acesta să fie adoptat la începutul anului 2024. Experții FMI consideră că trebuie asigurate mai multe aspecte-cheie ale conceperii instanței anticorupție. Procesul de selecție a judecătorilor anticorupție ar trebui consolidat, de exemplu prin implicarea unor experți cu experiență internațională, pe baza lecțiilor învățate din procesul de preselecție a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a asigura transparența procesului, ar trebui să se stabilească criterii de selecție obiective și uniforme specifice judecătorilor anticorupție. Pentru a evita supraîncărcarea noii instanțe, competența acesteia ar trebui să acopere numai cazurile investigate și/sau urmărite penal de către Parchetul anticorupție, asigurând în același timp un număr suficient de judecători. Este necesară și introducerea garanțiilor complexe pentru a proteja autonomia de cadre, bugetară și operațională a instanței anticorupție. // 12.02.2024 - InfoMarket.
