Expert-Grup: Banca Națională a Moldovei trebuie să reducă treptat ținta de inflație a BNM de la nivelul actual de 5% (±1,5 p.p.) la 4% (±1 p.p.) în 2025, 3,8% (±1 p.p.) în 2026 și 3,5% (±1 p.p.) în 2027
Această opinie a fost exprimată de Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent, în comentariul său, în care a prezentat succint principalele argumente în favoarea reducerii țintei de inflație a Băncii Naționale a Moldovei pentru a o ajusta la noile realități macroeconomice. Potrivit directorului executiv al Expert-Grup, acest lucru va permite realizarea unei politici monetare mai eficiente pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, apropierea de normele UE în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și reducerea poverii asupra bugetului de stat, legată de deservirea datoriei de stat, apărută în urma "furtului miliardului". Adrian Lupușor a amintit că din 2013 Banca Națională a implementat un regim de țintire directă a inflației: menține inflația la nivelul de 5% pe an, cu o posibilă deviere de ±1,5 p.p., considerat nivelul optim pentru creșterea economică și dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu. Logica este că autoritățile monetare au un obiectiv clar și măsurabil, îl influențează cu ajutorul instrumentelor monetare și contribuie direct la bunăstarea populației. Cu toate acestea, după cum a subliniat directorul executiv al Expert-Grup, ținta de 5% (±1,5 p.p.) stabilită la sfârșitul anului 2012 nu pare să reflecte realitățile de astăzi și, în special, previziunile pe termen mediu. Potrivit acestuia, o simplă analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o încetinire a ratei medii a inflației. După cum a subliniat Adrian Lupușor, dacă excludem șocurile inflaționiste nemonetare cauzate de criza bancară din 2015-2016 și de criza energetică din 2021-2022, inflația a depășit ținta BNM de 5% doar în aproximativ 1/3 din lunile din perioada 2013-2023. Această dinamică negativă este corelată, de asemenea, cu erodarea treptată a potențialului de creștere economică din ultimii ani. Astfel, pe fondul emigrării forței de muncă și al îmbătrânirii demografice, combinate cu atractivitatea scăzută a investițiilor, exacerbată de războiul din Ucraina, precum și cu reducerea remitențelor, dinamica economică, precum și inflația, încetinesc treptat. Acest declin al potențialului de creștere economică, precum și încetinirea activității într-o serie de sectoare indică, de asemenea, o slăbire a presiunilor inflaționiste din partea cererii, care vor caracteriza perspectivele macroeconomice în anii următori. Ratele de creștere a inflației și a PIB-ului vor fi mult mai mici decât în anii precedenți: indicele prețurilor de consum, conform previziunilor BNM, va rămâne sub nivelul țintă de 5%, în timp ce creșterea reală a PIB-ului va fi de aproximativ 3-4% (evident, în absența unor șocuri exogene). Analistul a subliniat că ținta de inflație, care nu este ajustată la realitățile macroeconomice, poate submina obiectivul principal al BNM - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Astfel, dacă Banca Națională continuă să țintească inflația la 5%, în timp ce inflația tinde să scadă pe termen mediu (tendința pe termen mediu), politica monetară, în loc să minimizeze presiunile inflaționiste, ar putea stimula inflația. "De exemplu, dacă inflația a scăzut la 4% și nu se preconizează o creștere, Banca Națională ar putea adopta o politică monetară stimulativă pentru a ridica inflația la nivelul actual al țintei de 5%, deși, de fapt, politica ar trebui să fie mai conservatoare pentru a preveni eventualele presiuni inflaționiste. Astfel, discrepanța dintre ținta de inflație adoptată oficial și tendința reală a inflației poate servi drept un semnal greșit pentru Banca Națională și, prin urmare, poate submina capacitatea acesteia de a preveni și atenua tendințele inflaționiste", a declarat directorul executiv al Expert-Grup. Adrian Lupușor a recomandat Băncii Naționale să reducă treptat ținta de inflație a BNM până la 4% (±1 p.p.) în 2025, 3,8% (±1 p.p.) în 2026 și 3,5% (±1 p.p.) în 2027, ceea ce va permite o tranziție lină la noua țintă fără a perturba piața financiară și economia în ansamblu și va confirma angajamentul ferm al Băncii Naționale față de obiectivul său principal de asigurare și menținere a stabilității prețurilor. După cum s-a menționat, Banca Națională a României a urmat o abordare similară, reducând treptat ținta de inflație de la 7,5% (±1 p.p.) în 2005 la 5% (±1 p.p.) în 2006, apoi la 4% (±1 p.p.) în 2007, la 3,8% (±1 p.p.) în 2008, la 3,5% (±1 p.p.) în 2009, la 3% (±1 p.p.) în 2011 și s-a stabilizat la 2,5% din 2013. Analistul a mai spus că, în plus, reducerea țintei de inflație va aduce Moldova mai aproape de criteriile de convergență ale UE, având în vedere că marea majoritate a băncilor centrale din UE, inclusiv Banca Centrală Europeană, se țin de ținta de inflație de 2%. Potrivit lui, reducerea țintei de inflație va fi însoțită și de un bonus important - reducerea cu circa 150-200 de milioane de lei pe an a dobânzilor plătite de Guvernul BNM ca urmare a executării garanțiilor de stat în contextul "furtului miliardului" din 2016. Atunci când trei bănci care au primit împrumuturi de urgență de la BNM și au fost garantate de stat au dat faliment, guvernul a fost obligat prin lege să acopere automat aceste sume din bugetul de stat. Pentru a reduce povara asupra bugetului de stat, această sumă (peste 13,3 miliarde de lei) a fost convertită în datorie publică a guvernului față de BNM, cu un grafic de plată pe 25 de ani la o rată a dobânzii apropiată de ținta de inflație de 5%. Potrivit ultimelor informații de la BNM, la 31 octombrie 2023, această datorie era de 11,7 miliarde de lei, cu o rată medie a dobânzii de 5,3%. "Un calcul simplu arată că reducerea ratei dobânzii la 3,5%, ca urmare a ajustării țintei de inflație la noile realități macroeconomice, va reduce costurile serviciului datoriei cu circa 150-200 milioane de lei pe an", a subliniat directorul executiv al Expert-Grup. // 15.01.2024 - InfoMarket.
