Moldova și misiunea FMI au convenit asupra finalizării celei de-a patra revizuiri a programului de finanțare, iar după aprobarea acestui acord de către Consiliul Executiv al Fondului, țara noastră va primi o nouă tranșă de 92 milioane de dolari.
De asemenea, Moldova urmează să implementeze un nou program RSF de 22 de luni, care prevede finanțarea a aproximativ 169 de milioane de dolari pentru a sprijini implementarea unui program ambițios de reforme al autorităților, care vizează abordarea problemelor legate de schimbările climatice. Acest lucru a fost declarat de șefa misiunii FMI, Clara Mira, la finalul activității experților Fondului în Moldova în perioada 25 septembrie - 16 octombrie. În baza concluziilor preliminare ale misiunii, experții FMI vor elabora un raport, care, după ce va fi aprobat de conducerea fondului, va fi prezentat Consiliului Executiv al FMI pentru discuții și aprobare. Potrivit unui comunicat de presă al FMI, în perioada 25 septembrie - 16 octombrie, misiunea FMI a purtat discuții cu autoritățile moldovenești la Chișinău și la distanță, în contextul celei de-a patra revizuiri a actualului program al Republicii Moldova finanțat de FMI prin intermediul Mecanismului extins de creditare (ECF) și al Mecanismului extins de creditare (EFF) și a solicitării autorităților pentru un program care să fie susținut de Mecanismul de reziliență și sustenabilitate pe termen lung (RSF), precum și a consultării pentru anul 2023 în baza Articolului 4 al acordului cu FMI. La finalul discuțiilor, Clara Mira a declarat că autoritățile moldovenești și misiunea FMI au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la măsurile de politici necesare pentru finalizarea celei de-a patra revizuiri a programului finanțat prin facilitățile ECF și EFF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea și Consiliul de Administrație al FMI. La finalul revizuirii, Moldova va putea primi aproximativ 92 milioane de dolari, ceea ce va aduce suma totală a fondurilor acordate în cadrul programului la aproximativ 461,3 milioane de dolari. Ea a menționat că programul finanțat de fond este implementat în Moldova cu succes general, în pofida circumstanțelor dificile. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de implementare a programului, stabilite la sfârșitul lunii iunie. Reformele structurale progresează bine, inclusiv în ceea ce privește gestionarea fiscală și supravegherea sectorului financiar. Continuă lucrările de consolidare a sistemului de instituții anticorupție, inclusiv prin asigurarea faptului că Procuratura anticorupție are jurisdicție asupra funcționarilor de nivel înalt pentru toate infracțiunile de corupție și este suficient de împuternicită, precum și prin înființarea unei instanțe anticorupție. În același timp, consecințele războiului prelungit din Ucraina continuă să afecteze economia Moldovei, deși inflația în scădere și îmbunătățirea securității energetice au atenuat criza costului vieții. Se subliniază faptul că creșterea inflației a încetinit mai repede decât se aștepta, datorită politicii monetare calibrate a Băncii Naționale a Moldovei și a unei scăderi puternice a prețurilor la alimente și combustibili. Rezervele internaționale continuă să asigure o protecție adecvată împotriva șocurilor externe. Politica fiscală a rămas în limitele parametrilor conveniți în cadrul programului, deși subperformanța cheltuielilor continuă să reprezinte o provocare. Clara Mira a remarcat că, după contracția economiei moldovenești în 2022, s-a înregistrat o contracție și în prima jumătate a anului 2023. Cu toate acestea, se așteaptă o redresare moderată pentru întregul an 2023, cu o creștere a PIB-ului preconizată la 2%. Creșterea economică a Republicii Moldova ar trebui să se accelereze în 2024, determinată de creșterea producției agricole, a consumului și a investițiilor. Perspectivele rămân extrem de nesigure, existând riscuri semnificative de deteriorare. Escaladarea războiului și șocurile energetice recurente ar putea înrăutăți perspectivele viitoare. În același timp, progresele înregistrate în procesul de aderare la UE, o redresare mai rapidă a cererii interne și a activității economice în țările partenere comerciale ale Moldovei ar putea stimula creșterea economică și încrederea. Clara Mira a subliniat că politica fiscală are ca scop atenuarea consecințelor economice și sociale ale războiului, sprijinind în același timp redresarea economică. Deficitul bugetar, revizuit în octombrie 2023, este în conformitate, ca și anterior, cu obiectivul convenit în cadrul programului. În 2024, ar trebui să aibă loc o ajustare a parametrilor bugetari, ținând seama, pe de o parte, de creșterea veniturilor și, pe de altă parte, de reducerea preconizată a subvențiilor externe. Autoritățile ar trebui să continue să elaboreze planuri de urgență, să îi protejeze pe cei vulnerabili și să acorde prioritate investițiilor în infrastructură, a spus ea. Abordarea subutilizării bugetului este esențială pentru a sprijini cererea internă prin consolidarea planificării bugetare și a gestionării investițiilor publice. Platforma de sprijin a Moldovei oferă o oportunitate de a mobiliza asistența externă. Experții Fondului constată că politica monetară actuală rămâne adecvată. O relaxare suplimentară a politicii ar trebui să fie condiționată de o scădere a inflației generale și de bază. Întrucât mediul extern rămâne neclar, autoritățile intenționează să mențină un curs de schimb flexibil, intervenind pe piața valutară doar pentru a atenua volatilitatea excesivă a pieței și pentru a preveni dezorganizarea acesteia. Sectorul financiar al Republicii Moldova rămâne rezistent, cu depozite peste nivelurile de dinaintea războiului, iar băncile mențin rezerve adecvate de capital și de lichidități. Sunt promovate reforme pentru consolidarea sistemului de supraveghere financiară: BNM este în prezent responsabilă de reglementarea și supravegherea companiilor de asigurări, a organizațiilor de credit nebancare, a asociațiilor de economii și împrumut și a birourilor de credit. Sunt în curs de desfășurare eforturi pentru dezvoltarea pieței de capital și pentru îmbunătățirea accesibilității serviciilor financiare. Eforturile autorităților de a diversifica sursele de energie, de a promova un program cuprinzător de reformă energetică și de a pregăti planuri de urgență au dus la o anumită reducere a riscurilor. Cu toate acestea, contractele lunare de furnizare a energiei și dependența de importurile de energie rămân vulnerabilități. Continuă să se avanseze în ceea ce privește reforma sectorului întreprinderilor publice, ceea ce reprezintă un pas înainte în direcția îmbunătățirii performanței sectorului și a reducerii riscurilor fiscale. Se preconizează că programul RSF cu o durată de 22 de luni, cu o finanțare de aproximativ 169 de milioane de dolari, va sprijini punerea în aplicare a programului ambițios de reformă al autorităților pentru a aborda schimbările climatice. Programul RSF se va concentra pe îmbunătățirea mediului juridic, instituțional și financiar pentru a accelera acțiunile în domeniul climei (inclusiv politicile privind infrastructura inteligentă din punct de vedere climatic și sectorul energetic) și pentru a mobiliza finanțarea ecologică. // 17.10.2023 - InfoMarket.
