Materialele sectiunii

Pentru prima dată, Moldova și Ucraina pot solicita, în calitate de state membre ale UE, finanțare pentru proiecte de infrastructură în cadrul mecanismului Connecting Europe Facility.

Pentru prima dată, Moldova și Ucraina pot solicita, în calitate de state membre ale UE, finanțare pentru proiecte de infrastructură în cadrul mecanismului Connecting Europe Facility.

Declarația a fost făcută de comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, care a precizat că, la 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat o nouă cerere de propuneri în cadrul Mecanismului Connecting Europe Facility, iar Moldova și Ucraina vor putea pentru prima dată să solicite finanțare pentru proiecte de infrastructură situate de-a lungul "Coridoarelor de solidaritate", respectând aceleași principii ca orice alt stat membru al UE, pentru a face acest lucru în mod independent, ca parteneri egali. Ea a reamintit că "coridoarele de solidaritate" au fost create în luna mai a anului trecut pentru a crea rute alternative pentru exporturile agricole ale Ucrainei și pentru ca Ucraina să importe ceea ce are nevoie. Acest lucru a devenit necesar după închiderea rutei Mării Negre, care fusese o rută comercială tradițională pentru comerțul dintre Ucraina și Republica Moldova. De la lansarea coridoarelor de solidaritate, 2 milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe ucrainene au fost transportate prin intermediul acestora. În luna august a acestui an, cifra a fost de 4 milioane de tone. "Am avut probleme - blocaje, capacitate limitată, costuri logistice mai mari. Dar am avut și parteneri care au dat dovadă de solidaritate și am fost martorii unei cooperări fără precedent între România și Republica Moldova pe Dunăre. Franța a jucat, de asemenea, un rol-cheie în identificarea ajutoarelor de navigație necesare pentru a îmbunătăți siguranța și capacitatea Canalului Sulina din România și, mai recent, în formarea piloților de barje. Pe Dunăre, 85% dintre barjele care călătoresc spre și dinspre porturile ucrainene provin din statele membre ale UE - nu numai din cele apropiate de Ucraina, ci și din Olanda și Germania", a declarat comisarul european pentru transporturi. Potrivit acesteia, începând cu 20 mai 2022, măsurile luate au dus la optimizarea procedurilor, îmbunătățirea sistemelor de gestionare a traficului și creșterea numărului de personal. Ulterior, s-a ajuns la un acord pentru a crește capacitatea rutei Dunării printr-o mai bună utilizare a capacităților existente în anumite porturi. "O cooperare și mai strânsă între Ucraina, România și Republica Moldova, în special în ceea ce privește simplificarea procedurilor de control la frontieră, va crește, de asemenea, capacitatea rutelor terestre către porturile dunărene și către portul Constanța", a declarat Adina Vălean. Ea a mulțumit tuturor participanților pentru angajamentul lor de a crește capacitatea portului Constanța prin identificarea de dane suplimentare pentru manipularea cerealelor și îmbunătățirea gestionării accesului în port, precum și a traficului în port. De asemenea, toate părțile au investit masiv în infrastructură, inclusiv în industrie. "Acest lucru a dat roade. Pe parcursul anului trecut, am depășit așteptările inițiale în ceea ce privește volumul de trafic de-a lungul coridoarelor de solidaritate, iar aceste coridoare au devenit efectiv un colac de salvare pentru Ucraina, deoarece Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră a luat sfârșit în luna iulie a acestui an și au devenit singurele rute disponibile pentru exporturile și importurile Ucrainei." Din mai 2022 până în august 2023, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 53 de milioane de tone de produse agricole, inclusiv aproximativ 48 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și alte produse conexe", a declarat comisarul european pentru transporturi. Potrivit acesteia, se estimează că aceste exporturi au adus Ucrainei venituri totale de aproximativ 38 de miliarde de euro. În același timp, Ucraina a importat aproape 34 de milioane de tone de mărfuri prin "coridoarele solidarității", în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro. "Acest lucru arată că parteneriatul nostru economic se extinde atât prin exporturi, cât și prin importuri. La 26 septembrie, Comisia Europeană va lansa o nouă cerere de propuneri în cadrul mecanismului Conectarea Europei și, pentru prima dată, Ucraina și Moldova vor putea solicita finanțare pentru proiecte de infrastructură de-a lungul coridoarelor de solidaritate fără a avea nevoie de parteneri UE. Acestea pot face acest lucru pe cont propriu, în calitate de parteneri egali în cadrul mecanismului Conectarea Europei. Acestea pot depune cereri de finanțare pe aceeași bază ca orice alt stat membru al UE. Serviciile Comisiei Europene au avut discuții preliminare bune și organizăm în prezent alte reuniuni tehnice pentru a identifica cele mai bune proiecte de finanțare. Dorim să asigurăm viitoarea integrare a sistemelor feroviare din Ucraina în sistemul de transport al UE prin introducerea ecartamentului standard european pentru a crea o legătură feroviară prin Ucraina de la Lviv la Iași și apoi la Chișinău. Infrastructura rezultată - și cea pe care am modernizat-o deja în ultimele 16 luni - va fi întreținută și reprezintă de facto viitoarea integrare, din punct de vedere infrastructural, a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică a UE", a declarat Adina Vălean. // 26.09.2023 - InfoMarket.

Noutați dupa tema