FMI a publicat un document de strategie de reducere a sărăciei și de creștere economică pentru Moldova.
Publicat pe site-ul FMI, documentul afirmă că Moldova se transformă constant, fiind direct afectată de evoluțiile regionale și globale: creșterea costurilor energiei și alimentelor, criza de securitate din regiune cauzată de războiul din Ucraina, reformele lanțului valoric și chiar schimbările climatice care afectează producția agricolă. În acest mediu extrem de provocator, pe lângă intervențiile pe termen scurt pentru a aborda crizele actuale, guvernul a propus o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru a consolida rezistența la crizele viitoare și a crea un cadru pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării. Strategia Națională de Dezvoltare (SND) "Moldova Europeană 2030" este un document național de viziune strategică pe termen lung, care trasează direcțiile de dezvoltare a țării și a societății și adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și țintele angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova în context național, în special în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și obligațiile care decurg din statutul de candidat la aderarea țării la UE. Potrivit experților FMI, SND stabilește prioritățile naționale, iar structura și elementele sale constituie baza cadrului național de planificare strategică, evidențiind viziunea, prioritățile, obiectivele și domeniile de intervenție relevante pe termen lung. SND propune o viziune de dezvoltare centrată pe oameni. Conform acestei viziuni, individul este un beneficiar, nu o resursă sau un instrument de dezvoltare, iar dezvoltarea în sine implică un conținut material pentru sporirea bunăstării. Prin urmare, obiectivele de dezvoltare stabilite de SND sunt derivate din conceptul modern de calitate a vieții și din principalele probleme identificate la nivel național. După cum s-a menționat, în contextul dezvoltării Republicii Moldova, cele mai importante dimensiuni ale calității vieții sunt: venitul, condițiile de trai, educația, cultura, sănătatea, solidaritatea socială, respectarea drepturilor omului, încrederea în Guvern, încrederea în justiție, securitatea umană și calitatea mediului. SND va servi drept punct de referință pentru toate politicile și programele sectoriale, atât la nivel național, cât și la nivel regional și local. Astfel, documentele de politici publice sectoriale existente sau actuale vor fi adaptate la SND, reflectând viziunea centrată pe oameni, nevoile și aspirațiile acestora. Principalele priorități de politică vor fi reflectate în planurile naționale de dezvoltare, în cadrele bugetare pe termen mediu și în bugetele publice naționale pe parcursul perioadei de planificare. SND va ghida asistența acordată de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova în raport cu prioritățile naționale de dezvoltare și va asigura o mai bună coordonare a proiectelor și resurselor sale. SND va servi, de asemenea, drept factor important în mobilizarea resurselor private, precum și a ideilor și proiectelor organizațiilor societății civile și ale comunității științifice naționale, care se vor concentra pe sectoarele și domeniile prioritare pentru asigurarea calității vieții populației. Obiectivele generale și specifice de dezvoltare propuse de SND pentru perioada până în 2030 reflectă dorința de a spori bunăstarea poporului moldovenesc, de a îmbunătăți viața cetățenilor, de a europeniza instituțiile statului, de a consolida democrația, statul de drept, de a respecta drepturile omului și de a apropia Moldova de standardele și valorile europene, ceea ce va asigura procesul de aderare a țării noastre la UE. Astfel, SND va moderniza toate sferele vieții politice și socio-economice, aducând Moldova mai aproape de standardele UE. Unul dintre principalele obiective strategice care trebuie realizate până în 2030 este reducerea sărăciei absolute și a sărăciei sub toate formele sale cu 50%; creșterea productivității agriculturii și a veniturilor micilor fermieri; introducerea unor politici orientate spre dezvoltare care să sprijine activitățile productive, munca decentă, antreprenoriatul, creativitatea și inovarea și să promoveze creșterea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii; încurajarea creșterii productivității prin diversificare, tehnologie, modernizare și inovare; și îmbunătățirea calității vieții. După cum se menționează în document, pe termen scurt, impactul inflației asupra veniturilor reale ale populației și, în consecință, asupra puterii de cumpărare și a nivelului de bunăstare a acesteia ar trebui să fie minimizat. În acest scop, sunt necesare mecanisme de compensare a creșterilor de prețuri la produsele cele mai sensibile (tarifele la energie și alimente) pentru grupurile cele mai vulnerabile ale populației. De asemenea, sunt necesare mecanisme de compensare pentru antreprenori, în special pentru micii întreprinzători, în fața creșterii prețurilor la produsele de bază (energie, îngrășăminte, logistică, servicii etc.). Pe termen mediu și lung, creșterea durabilă a veniturilor poate fi realizată prin îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, prin creșterea productivității și prin integrarea persoanelor și grupurilor marginalizate în procesele de creare a valorii economice. După cum s-a menționat, este, de asemenea, esențial să se sprijine în mod activ intrarea tinerilor și a femeilor în antreprenoriat și să se inoveze cât mai mult posibil. În plus, creșterea veniturilor ar trebui să se bazeze pe activități economice și de muncă formalizate, care să facă obiectul legislației fiscale, iar tranziția de la economia informală la cea formală va fi încurajată. // 15.02.2023 - InfoMarket
