Guvernul a aprobat programul de gestionare a datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025).
Documentul stabilește prioritățile Ministerului Finanțelor în ceea ce privește definirea obiectivelor principale și specifice ale procesului de gestionare a datoriei publice, precum și acțiunile care vor fi întreprinse de autorități pentru asigurarea finanțării. Programul prezintă strategiile de finanțare a deficitului bugetar și stabilește principalii factori de risc. Programul are în vedere mai multe strategii de finanțare bazate pe diferite scenarii privind condițiile de piață locale și externe. În scenariul de bază (S1), deficitul public în 2023 va fi acoperit prin finanțare internă (0,9% din PIB), finanțare externă (4,2%), alte surse (0,8%). Ponderea finanțării nete (externe și interne) va scădea de la 5,1% în 2023 la 4,5% în 2025. În perioada 2023-2025, guvernul va continua să primească împrumuturi externe: 58% dintre acestea vor fi utilizate pentru susținerea bugetului și aproximativ 42% pentru finanțarea proiectelor de investiții. Aproximativ 5,6% din împrumuturile publice externe vor fi acordate de creditori bilaterali, iar 94,4% de creditori multilaterali. Principalii creditori vor fi: Grupul Băncii Mondiale, 23,4%; FMI, 23,2%; Uniunea Europeană, 16,1%; Agenția Japoneză de Cooperare Internațională, 11,2%; Banca Europeană de Investiții, 10,2%; BERD, 8,9% etc. Noile împrumuturi externe vor avea o scadență de cel puțin 12 ani și se va acorda prioritate creditorilor multilaterali. Activitățile de pe piața internă vor viza menținerea și dezvoltarea pieței titlurilor de stat. În acest sens, a fost aprobat un plan de acțiune pentru dezvoltarea pieței titlurilor de stat, principalele fiind: extinderea și promovarea pieței titlurilor de stat; introducerea de noi instrumente financiare pentru gestionarea datoriei; continuarea emisiunii de obligațiuni de stat cu scadențe de 2 și 3 ani cu o rată a dobânzii variabilă și cu scadențe de 2, 3, 5 și 7 ani cu o rată a dobânzii fixă. De asemenea, Ministerul Finanțelor va continua operațiunile de redeschidere implementate cu succes începând cu octombrie 2018; pentru a oferi persoanelor fizice acces la titlurile de stat și pentru a diversifica canalele de vânzare ale guvernului, până la sfârșitul anului 2023 va fi implementată o platformă de vânzare directă a titlurilor de stat către persoanele fizice. Pe piața secundară, va continua implementarea platformei electronice de tranzacționare E-Bond, care va avea un impact semnificativ asupra transparenței procesului de stabilire a prețurilor. Pentru a extinde canalele de tranzacționare cu titluri de stat, tranzacțiile cu obligațiuni de stat vor fi permise la Bursa de Valori a Moldovei. Pe lângă strategia de bază de finanțare a deficitului, sunt avute în vedere două scenarii alternative. Cel de-al doilea scenariu (S2) prevede o reducere cu 6% a emisiunii de obligațiuni de stat pentru perioada 2023-2025, în paralel cu o creștere cu 1 p.p. a emisiunilor de obligațiuni cu scadențe de 2, 3, 5 și 7 ani. Scenariul S2 prevede că, până la sfârșitul anului 2025, datoria publică plătibilă în cursul anului ar scădea cu 3,8 p.p., scadența medie a datoriei publice ar crește cu 0,3 ani, iar datoria care urmează să fie stabilită la noile rate ale dobânzii ar scădea cu 2,8 p.p. Cel de-al doilea scenariu alternativ (S3) prevede intrarea pe piața financiară internațională și emiterea de euroobligațiuni cu o maturitate de 7 ani în 2025, în valoare totală de 500 de milioane de dolari, pentru a extinde maturitatea portofoliului, a diversifica baza de investiții și a acoperi deficitul de finanțare externă preconizat pentru 2025 (3,1% din PIB). Acest scenariu ar îmbunătăți semnificativ indicatorii de risc legați de portofoliul de datorie guvernamentală: datoria guvernamentală ce urmează a fi rambursată în termen de 1 an ar scădea cu 10,9 p.p., maturitatea medie a datoriei guvernamentale ar crește cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi fixată la noile rate ale dobânzii ar scădea cu 8,6 p.p., iar ponderea GKO în datoria guvernamentală ar scădea cu 11 p.p. // 11.01.2023 - InfoMarket.
