Retrospectiva-2022: a fost un an greu, mai greu decât atât
Comentariul agenției InfoMarket
În 2022, după doi ani de criză pandemică, lumea ”s-a defectat” cu totul. Conflicte militare, tensiuni geopolitice, criza energetică din Europa, pene de curent, sancțiuni, războaie hibride - toate aceste evenimente au avut loc simultan și în mod interconectat. Acestea au dus la o încetinire a activității economice mondiale și la o creștere puternică a inflației. A fost un an dificil și îngrijorător pentru Moldova, care a necesitat un efort considerabil din partea autorităților, întreprinderilor și cetățenilor țării. În 2022, țara a fost lovită de o serie de probleme și provocări neordinare, care au trebuit depășite în regim de urgență.
În mod tradițional, înainte de a întoarce ultima filă din calendar, InfoMarket trece în revistă evenimentele socio-economice importante și tendințele din 2022.
Războiul din Ucraina și sfârșitul neoficial al pandemiei COVID-19. Din 24 februarie, când a început "operațiunea militară specială" a Rusiei în Ucraina, atenția globală s-a mutat de la pandemie la o nouă sursă de șoc. Deși OMS nu a anunțat sfârșitul pandemiei (organizația se așteaptă să facă acest lucru în noul an), subiectul pericolelor coronavirusului a ieșit fără probleme de pe agenda principală. În ianuarie 2022, se impuneau restricții severe în ceea ce privește răspândirea unei noi tulpini de coronavirus, omicron. Dar deja în martie, aproape toate interdicțiile pandemice au fost ridicate, iar în aprilie, chiar și centrul de triaj Covid de la Moldexpo a fost închis. Până la sfârșitul anului, numărul săptămânal de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost de câteva ori mai mic decât numărul zilnic al celor infectați la începutul anului. Unii experți susțin că pandemia s-a diminuat în mod natural, dar chiar și în cazul mutației virusului, nu se anticipează o răspândire globală. În ceea ce privește războiul și consecințele sale geopolitice și economice, prognozele sunt prudente și modeste. Unii experți consideră că există riscuri de escaladare militară, inclusiv asupra Moldovei.
O țară în stare de urgență. Dacă în urmă cu doi ani în Moldova a fost aplicată pentru prima dată starea de urgență, în 2022 zilele fără stare de urgență pot fi numărate pe degete. La 24 februarie, când era deja în vigoare starea de urgență din cauza crizei gazelor și celei din sănătate, Parlamentul a declarat o altă stare de urgență - din cauza situației din Ucraina și a amenințărilor la adresa securității Republicii Moldova. Pe parcursul anului, acest regim a fost prelungit de încă cinci ori, iar Comisia pentru situații excepționale a aprobat în total aproximativ 60 de hotărâri. Pe de o parte, acest lucru a permis guvernului să stingă rapid noi "incendii" prin derogare de la procedurile și termenele legale (a fost închis spațiul aerian moldovenesc, au fost impuse restricții legate de bunuri de importanță socială, au fost interzise întrunirile și manifestațiile, a fost înăsprit controlul asupra spațiului informațional, au fost alocate de urgență fonduri bugetare etc.). Pe de altă parte, unele dintre măsurile luate au fost excesive și au încălcat principiile de transparență (de exemplu, prețurile la electricitate sau rezervele de gaz din depozitele de stocare a gazelor). În toamnă, administrația transnistreană a recurs pentru prima dată și la starea de urgență în economie din cauza reducerii livrărilor de gaze rusești.
Independența energetică costisitoare. După ce au și-au făcut fruntea plină de cucuie iarna trecută, autoritățile moldovene încep să elaboreze o strategie de securitate energetică pe termen lung în 2022 și stabilesc un cadru juridic (inclusiv prin intermediul unui regim de stare de urgență) și legături comerciale pentru a se asigura că piața internă de gaze nu este legată 100% de livrările de gaze rusești. Evenimentele din februarie au exacerbat criza energetică și au acutizat căutarea unor rute alternative de aprovizionare cu gaze și a unor surse alternative de energie electrică. În toamnă, MGRES (principalul furnizor de energie electrică pentru malul drept) a redus producția de energie electrică din cauza reducerii livrărilor de gaze către Transnistria, cauzată de reducerea livrărilor de Gazprom. Pentru a depăși criza energetică, Moldova își formează rezerve de gaze în depozitele de gaze din România și Ucraina. Trebuie să cumpărăm energie electrică scumpă din România, să diversificăm rutele de aprovizionare cu gaze și... să renegociem livrările de energie de la MGRES. În acest an, Moldova a primit gaz, în premieră, din gazoductul Trans-Balcanic și a testat gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Guvernul pune în aplicare diverse planuri, inclusiv fonduri împrumutate și sprijin financiar nerambursabil din partea partenerilor de dezvoltare. Dar, în general, diversificarea energiei este costisitoare și a dus la multiple creșteri ale tarifelor la energie pentru utilizatorii finali. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Guvernul implementează o schemă complexă de compensare a tarifelor la energie, alocând aproximativ 5 miliarde de lei pentru perioada rece 2022-20223.
Stagflație periculoasă. Anul acesta a fost marcat de o creștere fără precedent a prețurilor - la energie și produse petroliere, la tarifele și utilitățile reglementate și la produsele alimentare. În ianuarie-noiembrie 2022, rata inflației a fost de 29,26%, iar pentru 12 luni a fost de 31,4%. În același timp, a fost înregistrat un declin al economiei. În trimestrul al treilea din 2022, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 10,3% față de trimestrul al treilea din 2021, iar PIB-ul ajustat sezonier a scăzut cu 11,8%. Economiștii estimează că recesiunea economică combinată cu o inflație ridicată - stagflația - va fi tendința și în 2023. Această situație duce la creșterea sărăciei și a inegalității sociale, iar capacitatea de a compensa stagflația este limitată de un buget deja deficitar. Nu se poate trece cu vederea faptul că, cu ajutorul asistenței financiare și tehnice din partea partenerilor externi, continuă să fie puse în aplicare programe de sprijin guvernamental și programe de creditare în condiții avantajoase. În același timp, au fost anunțate mai multe pachete importante de modificări și reforme legislative care vizează simplificarea activităților comerciale, digitalizarea economiei și promovarea comerțului electronic.
Logistică complicată și o remodelarea relațiilor comerciale externe. Războiul din Ucraina a perturbat lanțurile logistice și legăturile comerciale cu furnizorii tradiționali de diverse bunuri din direcția "est" (Belarus, Rusia și Ucraina), în special alimente. În timp ce guvernul aproba în regim de urgență unele măsuri de organizare a coridoarelor de transport pentru afaceri, iar retailerii căutau noi piețe alternative, în primăvară, în Moldova, din cauza cererii excesive, erau pe sfârșite hrișca, sare, se scumpea uleiul de floarea-soarelui. Până în vară, situația s-a stabilizat - unele bunuri din Ucraina, Belarus și Rusia au fost înlocuite cu produse europene. Unele mărfuri rusești, de exemplu, produsele cosmetice, au căzut sub incidența sancțiunilor europene și nu pot ajunge fizic în Moldova (rutele alternative sunt nerentabile din punct de vedere economic). Alți producători ruși au reușit să se "retehnologizeze" rapid și să își furnizeze produsele cu certificate de producție europene. În acest an a crescut volumul importurilor de produse ucrainene, ceea ce nu-i mulțumește pe producătorii moldoveni, care anterior cu greu făceau față concurenței furnizorilor ucraineni. Acum, după ce producătorilor ucraineni li s-a acordat un pachet de preferințe pentru perioada legii marțiale, producătorii moldoveni sunt și mai vulnerabili.
Secetă severă și scăderea producției în sectorul agricol. Anul 2022 s-a dovedit a fi unul dificil pentru agricultura din Moldova. Seceta a distrus aproape 90% din recolta de porumb și o mare parte din celelalte culturi (floarea-soarelui, sfeclă). Prețurile îngrășămintelor au crescut, în timp ce prețurile produselor agricole finite rămân scăzute și nu acoperă costurile producătorilor agricoli. Embargoul impus de Rusia asupra produselor agricole moldovenești a afectat sectorul horticol și viticol. Deși fermierii au fost compensați parțial pentru accizele la motorină, au putut participa la diverse programe de sprijin, iar până la sfârșitul anului a fost aprobat un program de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli pentru acoperirea datoriilor pentru mai multe tipuri de impozite, taxe și tarife, reprezentanții organizațiilor specializate consideră că sectorului strategic al țării nu i se acordă suficientă atenție și că consecințele vor fi pe termen lung.
Criza economică a afectat toate sectoarele economiei. Dintre toate sectoarele, poate că doar sectorul transporturilor a supraviețuit și va încheia anul 2022 pe profit, datorită unei logistici mai complicate a transportului de marfă și a creșterii cererii de servicii de transport de pasageri. Activitatea de investiții în țară este minimă - preconizata relocare pe scară largă a investitorilor din Ucraina în Moldova nu a avut loc încă, deși se observă o mică migrație a activelor și a forței de muncă în industria TIC. La fel ca în anii precedenți, rezidenții zonelor libere, în special ai ZEL Bălți, au continuat să își sporească producția industrială. Compania Frank Investment, înregistrată de danezii de la Tunetanken, a anunțat investiții de 50 de milioane de dolari. La Ștefan Vodă a început să funcționeze o fabrică de prelucrare a fructelor și legumelor Schöni Finefood, iar un investitor elvețian planifică să investească 12 milioane de dolari în acest proiect și să creeze 50 de noi locuri de muncă. În Strășeni, compania germană BauTex Composites a lansat o unitate de producție de materiale din fibră de sticlă (investiții de 20 de milioane de dolari). Printre tranzacțiile majore ale anului, trebuie menționată achiziționarea a 96% din acțiunile Energbank de către compania estoniană IuteCredit Europe. Cea mai mare bancă din Moldova maib intră la Bursa de Valori București. Aceasta va fi prima bancă moldovenească listată la nivel internațional.
Criza refugiaților și un sentiment acutizat de solidaritate. Războiul din Ucraina vecină a declanșat cea mai mare criză a migrației din Europa. Potrivit ONU, aproape 8 milioane de refugiați din Ucraina erau înregistrați în UE la sfârșitul anului, dintre care 4,8 milioane primeau susținere temporară prin intermediul ONU sau suport de la sisteme naționale de protecție în țările în care sunt găzduiți. Aproape 87 000 de refugiați rămân încă pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 11 400 au solicitat azil în țara noastră. Gestionarea acestui flux de migranți s-a dovedit a fi o provocare. În primele zile ale războiului, cetățenii republicii și voluntarii au oferit un ajutor enorm refugiaților. Pentru generozitatea și ospitalitatea sa, Moldova a fost numită chiar "o țară mică cu inimă mare". Acest slogan a devenit o carte de vizită a țării și este promovat în mod activ, inclusiv la cel mai înalt nivel politic. În prezent, cu sprijinul ONU, în Moldova funcționează centre de cazare temporară pentru refugiați, au fost deschise centre de asistență, sunt promovate programe de ocupare a forței de muncă și sunt create condiții pentru socializarea ucrainenilor în Moldova. Refugiații și familiile care îi găzduiesc pot primi asistență financiară și umanitară prin intermediul ONU. În același timp, afluxul de refugiați susține consumul intern în Moldova, inclusiv cererea ridicată pe piața locuințelor de închiriat. Migrația ulterioară a refugiaților către alte țări sau întoarcerea lor acasă va avea o importanță economică semnificativă. La urma urmei, numărul de refugiați este comparabil cu numărul de locuitori a două orașe mari din Republica Moldova, cum ar fi Cahul și Soroca... Pe de altă parte, există toate premisele pentru înăsprirea politicii de migrație la nivel mondial, chiar și fără contextul conflictului ruso-ucrainean.
Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la UE. În primăvară, Moldova, alături de Ucraina și Georgia, a depus cererea de aderare la UE în cadrul unei proceduri accelerate, iar țara noastră a primit statutul de candidat în vară. Acest statut a fost acordat cu un mare avans, deoarece multe condiții ale Acordului de asociere nu au fost încă îndeplinite sau au fost realizate parțial. Comisia Europeană a stabilit un șir de cerințe pe care Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a deveni un membru cu drepturi depline al familiei europene. De exemplu, este necesar să se finalizeze reforma sistemului de justiție, să se intensifice dezoligarhizarea, să se finalizeze reforma gestionării finanțelor publice, să se îndeplinească angajamentele anticorupție, să se asigure securitatea și durabilitatea energetică, să se consolideze protecția drepturilor omului etc. Problema transnistreană rămâne un factor important în integrarea europeană. Pentru a îndeplini toate sarcinile stabilite, în fiecare minister există un secretar de stat pentru integrare europeană. Este demn de remarcat faptul că UE rămâne principalul partener al Moldovei în sfera socio-economică, în comerț și în acordarea de sprijin continuu. Din octombrie 2021, UE a acordat Moldovei peste 840 de milioane de euro sub formă de împrumuturi preferențiale și granturi și intenționează să continue să sprijine țara noastră.
În întuneric, dar #bezvas sau #bezPAS. În noiembrie, aproape toată Moldova a fost afectată de două ori de pene de curent. Pe fondul atacurilor masive cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, una dintre liniile de transport prin care Moldova primește energie electrică a intrat automat în regim de avarie. Evenimentul a provocat multe neplăceri locuitorilor, dar pe rețelele de socializare a fost lansat un flashmob pentru a protesta împotriva agresiunii rusești, cu hashtag-ul #bezvas. În același timp, susținătorii opoziției au răspuns cu propriul hashtag #bezPAS. Acesta este un exemplu tipic de polarizare a sentimentelor în societate, care, pe de o parte, a fost evidențiată de conflictul ruso-ucrainean și de criza economică, iar pe de altă parte, este stimulată manual de adversarii politici. Mai urmează ceva... în 2023 vor avea loc alegeri locale la Chișinău. Dar anul preelectoral 2022 a fost marcat de tensiuni sociale în creștere și de numeroase greve. Au avut loc proteste ale fermierilor și ale lucrătorilor din transporturi, în toamnă au început proteste antiguvernamentale pe scară largă organizate de partidele de opoziție, iar spre sfârșitul anului, jurnaliștii și susținătorii celor șase posturi de televiziune cărora li s-au retras licențele de emisie pentru perioada stării de urgență au ieșit la miting.De aici încolo, lucrurile devin și mai interesante, rămâneți pe fază.
Această "cardiogramă" concisă și subiectivă a anului arată că "it was a hard year, it was harder than that" (așa cum spune cântecul). Iar noi ne aflăm în vârful turbulențelor. În noul an, vom avea cu toții nevoie de putere, de decizii informate și de sprijin moral și financiar pentru a face față noilor provocări.
Agenția InfoMarket urează tuturor mult noroc, optimism, sănătate, planuri și știri bune în 2023!
