Banca Mondială a înrăutățit prognoza privind PIB-ul Republicii Moldova pentru 2022 și se așteaptă acum la o scădere cu 0,7%, în loc de 0,4%, cum estima anterior.
În plus, prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2023 a fost redusă cu 0,1 puncte procentuale, de la 2,7% la 2,6%, în timp ce pentru 2024 a fost menținută prognoza de creștere a PIB-ului de 4,2%. Această estimare este urmarea previziunilor regionale actualizate publicate de Banca Mondială. De remarcat că, înainte de războiul din Ucraina, Banca Mondială estima că PIB-ul Moldovei va crește cu 3,9% în 2022 și cu 4,4% în 2023. Apoi, conform noilor prognoze făcute în iunie, luând în calcul consecințele războiului din Ucraina, experții BM se așteptau ca economia moldovenească să scadă cu 0,4% în 2022 și să crească cu 2,7% anul viitor. O nouă evaluare a Băncii Mondiale notează că războiul și seceta recentă au creat probleme serioase pentru economia moldovenească. Tulburările comerciale, scăderea intrărilor de capital străin și inflația ridicată afectează grav consumul privat și investițiile. Analiștii BM consideră că PIB-ul Moldovei se va contracta cu 0,7% din 2022 și se va redresa lent în anii următori, cu condiția ca războiul din Ucraina să se încheie. Se preconizează că peste 11.000 de persoane din Moldova vor cădea sub pragul sărăciei. Totodată, se subliniază faptul că războiul din Ucraina reprezintă o amenințare serioasă pentru perspectivele economice ale Republicii Moldova din cauza stabilității generale a sistemului macro-fiscal, a canalelor comerciale și a remitențelor, precum și a riscurilor geopolitice în creștere care subminează investițiile interne și externe. Principalele rețele de infrastructură din Moldova sunt legate în principal de Ucraina, în ciuda încercărilor recente de a îmbunătăți conexiunea țării cu UE. Creșterea inflației reprezintă cea mai mare provocare pentru autorități. Politica monetară se confruntă cu un compromis între limitarea inflației și susținerea activității economice, precum și cu presiuni potențiale asupra monedei naționale, menținând în același timp rezerve internaționale suficiente. Poziția fiscală a Republicii Moldova se confruntă cu necesitatea de a atenua erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor din cauza inflației, precum și cu necesitatea de a sprijini un program de reforme pentru a aborda creșterea scăzută a productivității, deficiențele structurale și de guvernanță persistente, ponderea mare a întreprinderilor de stat, concurența redusă, condițiile de concurență inegale și denaturările fiscale. Analiștii BM subliniază, de asemenea, că fenomenele meteorologice extreme și răspândirea șocurilor economice și energetice au reprezentat un risc tradițional pentru mica economie deschisă a Moldovei. Iar inegalitatea persistentă a șanselor limitează capacitatea gospodăriilor cu venituri mici de a avea acces la serviciile publice, reducând astfel capacitatea de rezistență a acestora. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Referindu-se la realizările economice recente ale Republicii Moldova, experții BM amintesc că PIB-ul țării a crescut cu 1,1% în primul trimestru al anului 2022, determinat de creșterea puternică a exporturilor (+36,9%). În același timp, investițiile au scăzut cu 6,1% din cauza deteriorării încrederii, pe măsură ce războiul s-a intensificat și politica monetară s-a înăsprit. Comerțul, activitatea financiară și asistența medicală au fost cele mai dinamice sectoare, în timp ce efectele secundare ale războiului au început să afecteze sectorul manufacturier. Orientarea monetară s-a înăsprit semnificativ din 2021, când rata de actualizare era de doar 2,5%, iar acum a ajuns la 21,5%. Analiștii BM notează că obiectivul autorităților a fost de a contracara prețurile ridicate la alimente și energie, care au culminat cu o rată anuală a inflației de 33,6% în iulie și cu stabilizarea cursului de schimb al leului, care a pierdut 8% față de dolarul american de la începutul războiului. Deficitul de cont curent s-a dublat în primul trimestru din 2022, ajungând la 17,1% din PIB, deoarece costul importurilor de energie a crescut rapid, iar remitențele au scăzut cu 9,4%. Deficitul de cont curent a fost acoperit în principal de activele de rezervă și de investițiile străine directe. Datoria externă a scăzut ușor, ajungând la 64% din PIB. Poziția fiscală s-a dovedit a fi sustenabilă: în prima jumătate a anului 2022, deficitul a fost mai mic decât se preconiza (1,2% din PIB) datorită unei creșteri de 19,4% a veniturilor. Cheltuielile au crescut cu 18% din cauza cheltuielilor sociale (30%) și a subvențiilor (39%). Ca urmare, datoria de stat și cea garantată de stat a scăzut la 30% din PIB. Redresarea pieței forței de muncă a continuat în primul trimestru al anului 2022, numărul persoanelor angajate crescând cu 3,8%, iar numărul șomerilor scăzând cu aproximativ 30%. Experții BM se așteaptă ca PIB-ul Moldovei să scadă cu 0,7% în 2022. Impactul negativ asupra consumului privat și a investițiilor este parțial compensat de contribuția pozitivă a exporturilor nete și de un impuls fiscal important. Se preconizează o redresare lentă a creșterii economice până la 2,6% în 2023 și atingerea potențialului său abia în 2024. Presiunile inflaționiste ridicate vor continua în 2022-2023, inflația rămânând peste ținta BNM de 5% +/- 1,5%. Se preconizează că balanța de cont curent va fi mai mare decât înainte de pandemie, reflectând prețurile ridicate la importuri, și va depinde de finanțarea din instrumente de datorie externă. De asemenea, se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5,9% din PIB în 2022 și va rămâne mai mare decât înainte de Covid-19, deoarece autoritățile vor trebui să protejeze populația de creșterea prețurilor, să sprijine refugiații și să susțină investițiile și programul de reforme. Prin urmare, se așteaptă ca datoria publică să crească, dar să se stabilizeze la puțin peste 40% din PIB pe termen mediu. Banca Mondială mai remarcă faptul că, riscurile de scădere rămân ridicate din cauza apropierii Moldovei de război și a incertitudinii privind prețurile și aprovizionarea cu energie sau gaze naturale. Pe măsură ce se apropie sezonul rece, presiunile inflaționiste ar putea submina și mai mult încrederea consumatorilor și ar putea agrava deficitele. Costurile ridicate ale factorilor de producție și condițiile meteorologice secetoase pot reduce randamentul culturilor, ceea ce ar putea duce la presiuni inflaționiste suplimentare și la scăderea activității economice. În pofida creșterii de 40% a depozitelor, o escaladare a conflictului ar putea pune în pericol sistemul bancar, care încă nu și-a revenit pe deplin după frauda bancară din 2014. Experții BM prognozează că inflația în Moldova va fi de 30,1% în 2022, 12,5% în 2023 și 6,2% în 2024. // 05.10.2022 - InfoMarket
