Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a audiat raportul guvernatorului Băncii Naționale cu privire la inflație.
În cadrul ședinței de miercuri a Comisiei, Octavian Armașu a vorbit despre factorii care au dus la creșterea semnificativă a inflației în Republica Moldova (peste 27%), despre instrumentele utilizate de autoritatea de reglementare pentru limitarea inflației și a prezentat prognoza de bază a BNM privind creșterea în continuare a prețurilor. Șeful Băncii Naționale a declarat că majorarea inflației este un fenomen global. El a subliniat că rata mai mare a inflației în Republica Moldova se datorează războiului din Ucraina, factorilor economici externi și specificului economiei naționale, care este mică și deschisă și este supusă influenței factorilor externi. Potrivit acestuia, creșterea inflației a fost influențată de majorarea prețurilor mondiale la resursele energetice, produsele petroliere și produsele alimentare, precum și de o creștere semnificativă a tarifelor în țară. În același timp, acesta a subliniat că multe tarife reglementate au rămas neschimbate timp de mulți ani - subvenționate sau limitate în mod artificial. De exemplu, în perioada 2010-2021, creșterea medie a tarifelor pe an a fost de 3,6%, în timp ce în noiembrie 2021 tarifele au crescut cu 10%, în decembrie - cu 1,3%, iar în 2022 creșterea lunară a fost și mai pronunțată: ianuarie - 3,4%, februarie - 0,5%, martie - 3,6% și aprilie - 16,3%. Armașu a subliniat că, începând cu luna iulie 2021, anticipând factorii economici, Banca Națională a aplicat instrumente de politică monetară mai dure, dar războiul din Ucraina a făcut ajustări, inclusiv în evaluarea prognozei inflației. În acest sens, în cadrul celui de-al doilea sondaj asupra inflației, BNM și-a revizuit prognozele ținând cont de noi factori: în 2022, rata medie anuală a inflației în Moldova se așteaptă să fie de 27,3%, iar în 2023 - de 16,5%. Potrivit lui Armașu, rata inflației va atinge vârful în trimestrul III, 2022, dacă nu vor apărea noi șocuri din cauza războiului din Ucraina, iar la sfârșitul orizontului de prognoză (sfârșitul anului 2023 - începutul anului 2024) rata inflației va fi aproape de ținta BNM (5% ±1,5 p.p.). În același timp, guvernatorul BNM a subliniat că coridorul incertitudinilor care ar putea afecta creșterea inflației rămâne extrem de larg. Întrebat de ce inflația este mai mică în Ucraina și Rusia, Armasu a spus că aceste țări aplică măsuri administrative de fixare a cursului de schimb și a prețurilor la o gamă largă de bunuri, precum și alte măsuri. În același timp, economia moldovenească are o interacțiune mai mare cu cea ucraineană, astfel că războiul a afectat Moldova mult mai mult decât celelalte state CSI și regiunea. În cadrul ședinței, membrii comisiei au întrebat dacă măsurile luate de Banca Națională sunt suficiente pentru a limita rata inflației. Astfel, Dumitru Alaiba a menționat că Ucraina și Georgia au anticipat într-o oarecare măsură creșterea inflației, după ce au început să majoreze rata de bază în martie 2021, iar Armenia - din ianuarie anul trecut, în timp ce BNM a făcut acest lucru cu jumătate de an mai târziu. La rândul său, guvernatorul Băncii Naționale a declarat că situația este diferită în toate țările și că totul trebuie analizat individual. "Prognoza Băncii Naționale nu a anticipat șocuri mari până în trimestrul trei al anului trecut. De îndată ce am văzut schimbările, am început să luăm măsuri", a explicat șeful BNM. În același timp, el a atras atenția asupra faptului că politica monetară nu poate influența efectele de prim nivel - creșterea prețurilor mondiale la mărfurile pe care le importă Moldova și, ulterior, creșterea în lanț a prețurilor pe piața internă. Deputatul Oleg Reidman a opinat că războiul din Ucraina nu a fost principalul factor care a dus la creșterea inflației. "Totul a început cu implementarea masivă a Pachetului energetic III în Europa. Când ne-am dus să cumpărăm gaz din Federația Rusă în august, s-a dovedit că a trebuit să mergem pe spot. Și războiul, desigur, a avut un impact, inclusiv asupra cererii - 3 milioane de refugiați ucraineni împrăștiați în Europa, inclusiv în Moldova - dar ea nu poate fi considerată ca fiind cauza principală a inflației", a spus Reidman. În opinia sa, se folosesc definiții și mesaje false pentru a determina cauzele creșterii inflației: "Nu te poți ascunde în spatele unei pandemii sau a unui război. Ce a făcut Guvernul, Comitetul pentru Stabilitate Financiară, guvernul împreună cu Banca Națională? Am "uscat" piața încă din iulie anul trecut. Trebuie să schimbăm mesajul și să analizăm mai atent motivele", a spus deputatul. // 18.05.2022- InfoMarket.
