BM a înrăutățit prognoza de creștere a PIB-ului pentru Moldova în 2022 și 2023 și se așteaptă ca economia moldovenească să scadă cu 0,4% în acest an și să crească cu 2,7% anul viitor.
Acest lucru este menționat în noul studiu economi Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, intitulat "Războiul în regiune". De remarcat că, înainte de războiul din Ucraina, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Moldovei va crește cu 3,9% în 2022 și cu 4,4% în 2023. Pentru anul 2024, experții BM prognozează că economia moldovenească va crește cu 4,2%. Experții Băncii Mondiale se așteaptă ca inflația în Moldova să fie de 18,1% în 2022, 6,2% în 2023 și 4,6% în 2024. Analiștii Băncii Mondiale subliniază că se așteaptă ca în acest an creșterea economică în Moldova să fie limitată din cauza crizei din Ucraina, în ciuda unei recuperări rapide din COVID-19, iar creșterea pe termen mediu depinde de limitarea războiului și a pandemiei COVID-19, precum și de gestionarea cu succes a crizei refugiaților și de un sprijin fiscal susținut. Analiza BM subliniază că, în ciuda performanțelor economice solide din ultimele două decenii, modelul economic rămâne dependent de consumul generat de remitențe, cu o creștere scăzută a productivității concomitentă, ca urmare a deficiențelor structurale și de guvernanță persistente, a prezenței semnificative a întreprinderilor de stat, a concurenței scăzute, a unor condiții de concurență inegale și a denaturărilor fiscale. Fraudele bancare din 2014 au evidențiat deficiențe grave în sectorul financiar. Fenomenele meteorologice extreme și răspândirea crizelor economice și financiare din partea principalilor parteneri comerciali au reprezentat riscuri tradiționale pentru o economie mică și deschisă precum cea a Moldovei. Recenta pandemie de COVID-19 a generat, de asemenea, îngrijorări cu privire la stabilitatea sistemului de sănătate. Experții BM remarcă faptul că evoluțiile recente din Ucraina reprezintă o amenințare serioasă la adresa perspectivelor economice ale Moldovei prin intermediul comerțului (32% din importuri și 14% sunt legate de Rusia și Ucraina) și al canalelor de remitențe (70% din migranți și 25-30% din remitențe sunt legate de Rusia și Ucraina). Principalele rețele de infrastructură sunt legate în principal de Ucraina, în ciuda încercărilor recente de a îmbunătăți conexiunea țării cu UE. Se preconizează că eventualele perturbări în ceea ce privește alimentele, energia și importurile de bunuri vor duce la noi creșteri de prețuri. Situația financiară se va deteriora și mai mult din cauza afluxului de refugiați, a impactului asupra veniturilor și a cheltuielilor sociale pentru a atenua creșterea inflației, ceea ce va reduce spațiul fiscal. Din cauza recesiunii economice din 2020, sărăcia în Moldova a crescut de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020 (pe baza pragului național de sărăcie) și, pentru al doilea an consecutiv, s-a înregistrat o creștere a sărăciei. După cum au remarcat analiștii BM, guvernul moldovean se confruntă cu provocarea de a echilibra provocările ciclice și structurale, de a susține redresarea economică cu un impuls fiscal mai puternic, asigurând în același timp sustenabilitatea fiscală, și de a pune în aplicare un program ambițios de reforme structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea și creșterea pe termen lung. Creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 a fost de 13,9%. Creșterea puternică a salariilor, a remitențelor și a transferurilor sociale a stimulat consumul privat. Investițiile au crescut cu 7% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și refacerea stocurilor după blocaj au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor, în ciuda creșterii puternice a exporturilor datorate unei recolte bune. Toate sectoarele economiei moldovenești și-au revenit după recesiunea bruscă din 2020, cu sectorul agricol în frunte (14,3%) după seceta din 2020. În același timp, condițiile monetare adaptative s-au inversat în 2021, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se intensifice din cauza creșterii prețurilor mondiale la energie și alimente și a cererii interne puternice. Rata de bază de refinanțare a fost majorată la 10,5%, de la 2,5% în 2021. În primele trei trimestre din 2021, deficitul de cont curent aproape s-a dublat, ajungând la 13% din PIB, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile și remitențele, finanțate în mare parte din numerar și depozite în valută. Pe fondul creșterii PIB-ului, datoria externă a scăzut cu 4,5 puncte procentuale, ajungând la 66,1% din PIB. Sănătatea și protecția socială au fost principalele motoare de creștere a cheltuielilor în 2021. Cheltuielile cu activele nefinanciare au crescut cu 17,6%, în ciuda unei execuții mai reduse a cheltuielilor de capital. Veniturile au crescut cu 23,5%. Deficitul bugetar a fost finanțat în principal de datoria externă, care a atins 2% din PIB. Datoria de stat și datoria garantată de stat a scăzut la aproximativ 33% din PIB. Ocuparea forței de muncă a revenit la nivelurile anterioare pandemiei până în trimestrul al patrulea din 2021, iar salariile au crescut cu 13% în primele trei trimestre din 2021. Potrivit experților BM, chiar și în condițiile unui scenariu optimist de soluționare a conflictului din Ucraina și de restabilire a rutelor comerciale, a reducerii riscurilor de pandemie, a unui program de reforme de amploare derulat de Guvern și a unui impuls fiscal constant, economia Moldovei se va contracta cu 0,4% în 2022. În scenariul optimist de dezescaladare a situației din Ucraina, se așteaptă ca economia să crească cu 3,8% în 2023 și cu 4,4% în 2024. Pe măsură ce economia se redresează și rutele comerciale se recuperează, iar prețurile globale mai mari la energie și alimente scad, se așteaptă ca deficitul de cont curent să se îmbunătățească. Presiunile inflaționiste ridicate vor continua pe tot parcursul anului 2022, inflația rămânând cu mult peste limita superioară a intervalului de variație al țintei băncii centrale de 5% (+/- 1,5%). Se preconizează că deficitele bugetare vor rămâne mai mari pe termen mediu decât în anii de dinaintea COVID-19, deoarece economia va trebui să protejeze venitul disponibil de creșterea prețurilor (în special în ceea ce privește energia și alimentele), să sprijine refugiații și să sporească investițiile pe măsură ce programul de reformă se intensifică. Prin urmare, se așteaptă ca datoria publică să crească, dar să rămână relativ scăzută în raport cu standardele internaționale. // 11.04.2022 - InfoMarket
