FMI a propus o foaie de parcurs de asistență tehnică pentru a sprijini eforturile în identificarea mai bună a riscurilor și vulnerabilităților și de a consolida capacitatea de supraveghere și dezvoltare a sectorului financiar din Moldova.
Fondul Monetar Internațional a făcut public acest document bazat pe rezultatele analizei de diagnosticare a sistemului financiar al Republicii Moldova, efectuată de experții Fondului. Potrivit publicației FMI, supravegherea financiară în Moldova a fost stimulată de reformele recente, deși mai sunt multe de făcut, în special în sectorul asigurărilor, iar reorganizarea planificată a responsabilităților agențiilor prezintă provocări. BNM este pe cale să finalizeze un cadru de reglementare și supraveghere prudențială pentru sectorul bancar, bazat pe standardele UE, care abordează, de asemenea, vulnerabilitățile locale. Există posibilități de dezvoltare în continuare a supravegherii, pentru care sunt disponibile resurse suplimentare. CNPF a înregistrat progrese importante în ceea ce privește stabilizarea și dezvoltarea reglementării sectorului asigurărilor, însă progresele viitoare în domeniul reglementării asigurărilor depind de adoptarea legislației, de punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a acesteia și de creșterea resurselor. Experții FMI consideră că supravegherea transfrontalieră trebuie să fie consolidată atât în sectorul bancar, cât și în cel al asigurărilor. De asemenea, a fost dezvoltată reglementarea asociațiilor de economii și împrumut și a instituțiilor de credit nebancare în special, deși, din nou, sunt necesare resurse suplimentare și o atenție sporită la desfășurarea activității. Experții Fondului au remarcat că pregătirile pentru transferul funcțiilor de reglementare către BNM la mijlocul anului 2023 ar trebui accelerate printr-o cooperare strânsă între BNM și CNPF. Reprezentanții FMI subliniază că mecanismele instituționale de asigurare a stabilității financiare și de monitorizare periodică a riscului sistemic sunt, în general, adecvate, însă testele de stres privind solvabilitatea și lichiditatea trebuie revizuite. În cadrul macroprudențial există în continuare mai multe lacune care trebuie eliminate. De asemenea, ar trebui dezvoltate în continuare instrumentele de monitorizare a riscului sistemic și ar trebui îmbunătățită disponibilitatea datelor la nivel micro, în special pentru instituțiile de credit nebancare, astfel încât acestea să poată evalua în mod adecvat datoria gospodăriilor. Structura testelor de stres trebuie îmbunătățită. De asemenea, Fondul a afirmat că gestionarea crizelor și rețelele de siguranță financiară au fost consolidate, deși există încă lacune în ceea ce privește rezoluția bancară și în alte domenii. Cadrul general a fost îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii 5 ani, iar autoritățile au depus eforturi pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a face față amenințărilor viitoare. Restul lacunelor se referă la rezoluția bancară și la alte elemente ale plasei de siguranță, cum ar fi îmbunătățirea pregătirii autorităților în caz de criză și a cooperării între agenții, atât în ceea ce privește protecția deponenților, cât și rezoluția/lichidarea băncilor. Experții FMI consideră că anumite părți ale cadrului juridic privind gestionarea crizelor trebuie revizuite, în special aranjamentele instituționale pentru lichidarea băncilor și cadrul juridic al acestora. De asemenea, sunt necesare modificări ale legii privind rezoluția și/sau ale regulamentelor pentru a o adapta la specificitățile sistemului bancar din Moldova, cum ar fi cerințele minime pentru fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL) și condițiile de accesare a fondului de rezoluție. În materialele FMI se menționează că autoritățile moldovenești au lucrat la inițiative de promovare a diverselor aspecte ale incluziunii financiare, cum ar fi educația financiară și plățile, dar mai sunt multe de făcut. Incluziunea financiară nu este abordată în strategia națională globală sau în cadrul mecanismului de coordonare interinstituțională. Finanțarea digitală și electronică ar putea fi dezvoltată în continuare, deoarece multe tranzacții sunt încă decontate în numerar. Întrucât Moldova este cea mai dependentă de remitențe din Europa, există încă potențial de a utiliza remitențele pentru a oferi alte produse financiare. Incluziunea financiară în Moldova ar beneficia de pe urma dezvoltării unor produse financiare incluzive, cum ar fi "conturile de depozit de bază" standard și microasigurările. Experții Fondulu subliniază faptul că, cadrul juridic și de reglementare pentru protecția consumatorilor de servicii financiare este fragmentat și că sunt necesare reforme substanțiale pentru o protecție eficientă. În instituțiile financiare trebuie implementate proceduri interne eficiente de soluționare a plângerilor, iar instituția ar beneficia de pe urma introducerii unui sistem alternativ de soluționare a litigiilor, independent și nejudiciar. Experții FMI au subliniat că piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. Pentru a sprijini piețele de capital, este nevoie de o strategie de dezvoltare a piețelor de capital susținută de Guvern și implementată de CNPF. Eforturile ar trebui să se concentreze în principal pe: consolidarea cadrului instituțional prin elaborarea unui cadru juridic detaliat pentru operațiunile fondurilor de pensii facultative și a autorității CNPF de a colecta și schimba informații în conformitate cu standardele internaționale; îmbunătățirea capacității de reglementare a CNPF pentru supravegherea la distanță și inspecțiile la fața locului ale intermediarilor de pe piață și ale administratorilor fondurilor de pensii facultative; încurajarea tranzacționării unui număr mai mare de instrumente financiare atât direct (de exemplu, permițând tranzacționarea titlurilor de stat și a obligațiunilor municipale) și prin încurajarea organismelor de plasament colectiv să intre pe piața internă. // 09.02.2022 - InfoMarket
