Banca Mondială prognozează că scăderea PIB-ului Moldovei în 2020 se va ridica la 7,2%, iar în 2021 și 2022, creșterea economiei moldovenești se va ridica la 3,8%, respectiv 3,7%.
Acest lucru este menționat în numărul din ianuarie al ”Perspectivelor economiei mondiale” publicat de Banca Mondială. În document se menționează că, în ansamblu, se preconizează că economia globală va crește cu 4% în 2021, iar livrarea vaccinurilor și a investițiilor reprezintă cheia unei recuperări durabile. Riscurile de dezvoltare rămân, iar indicatorii de activitate economică și de venituri sunt probabil să rămână scăzute de ceva timp. Experții BM subliniază că, în 2021, economia globală este de așteptat să crească cu 4%, cu condiția ca vaccinarea împotriva COVID-19, care a început, să continue pe scară largă pe tot parcursul acestui an. Cu toate acestea, Banca Mondială observă că recuperarea va fi probabil lentă, cu excepția cazului în care factorii de decizie iau măsuri decisive pentru a reduce efectele pandemiei și a pune în aplicare reforme care să stimuleze investițiile. Experții BM indică faptul că, deși economia mondială, care a cunoscut o recesiune de aproximativ 4,3% în 2020, crește din nou astăzi, pandemia a provocat daune grave: numărul victimelor și al persoanelor bolnave este în creștere, milioane de oameni sunt scufundate în sărăcie și probabil, va fi o perioadă prelungită de indicatori reduși de activitate economică și venituri. Reducerea răspândirii COVID-19 și asigurarea introducerii rapide și pe scară largă a vaccinurilor sunt numite sarcini politice prioritare pentru viitorul apropiat. Pentru a susține redresarea economică, autoritățile sunt, de asemenea, încurajate să creeze condițiile pentru un ciclu de activități de investiții menite să asigure o creștere economică durabilă, mai puțin dependentă de împrumuturile guvernamentale. Președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că, deși economia globală pare să intre într-o perioadă de redresare lentă, factorii de decizie politică se confruntă cu provocări formidabile în sănătate, gestionarea datoriilor, politica fiscală, politica monetară a băncii centrale și reforme structurale pe care trebuie să le abordeze pentru ca această încă fragilă redresare economică globală să capete impuls și să pună bazele unei creșteri economice durabile. „Abordarea impactului pandemiei și neutralizarea barierelor în calea investițiilor necesită un efort hotărât pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, flexibilizarea piețelor forței de muncă și a produselor și creșterea transparenței și guvernanței”, a spus el. Potrivit experților BM, declinul activității economice globale observat în 2020 s-a dovedit a fi ușor mai puțin semnificativ decât s-a prevăzut anterior, în principal din cauza unui declin economic mai mic în țările dezvoltate și a unei redresări mai active în China. În același timp, perturbarea activității economice în majoritatea piețelor emergente și a economiilor în curs de dezvoltare a fost mai severă decât se aștepta. În multe dintre aceste țări, vor trebui luate și măsuri pentru a combate vulnerabilitățile financiare, întrucât o scădere șocantă a creșterii economice afectează bugetele gospodăriilor și companiilor vulnerabile. Potrivit raportului BM, prognozele pentru dezvoltarea economiei globale pentru viitorul apropiat rămân extrem de incerte, iar diferite scenarii sunt încă posibile în zona creșterii economice. În cadrul unui scenariu pesimist de creștere continuă a incidenței și întârzieri în introducerea vaccinului, creșterea economică globală în 2021 ar putea fi limitată la 1,6%. În același timp, sub scenariul optimist de reducere cu succes a pandemiei și accelerarea procesului de vaccinare, rata creșterii economice în lume ar putea crește la aproape 5%. Ayhan Kose, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru creștere echitabilă și instituții financiare, a declarat că pandemia a înrăutățit semnificativ riscurile datoriilor în economiile emergente și în curs de dezvoltare; perspectivele slabe de creștere sunt susceptibile de a crește și mai mult povara datoriei și de a reduce capacitatea debitorilor de a deservi datoria. Prin urmare, comunitatea globală trebuie să ia măsuri rapide și decisive pentru a preveni un șir de crize ale datoriilor din acumularea recentă a datoriilor. Această pandemie, ca și alte crize majore din trecut, se așteaptă să aibă un impact negativ de durată asupra activității economice globale. Este probabil să exacerbeze încetinirea globală preconizată în următorul deceniu, determinată de subinvestiții, subocuparea și reducerea forței de muncă în multe economii avansate. Experiența istorică sugerează că economia globală se va confrunta cu un deceniu de performanțe dezamăgitoare în ceea ce privește creșterea, cu excepția cazului în care factorii de decizie politică implementează reforme cuprinzătoare pentru a îmbunătăți factorii determinanți ai creșterii echitabile și durabile. Experții Băncii Mondiale consideră că factorii de decizie politică trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea redresării, făcând o tranziție treptată de la politici de sprijinire a veniturilor la politici de promovare a creșterii economice. Pe termen lung, politicile de îmbunătățire a serviciilor de sănătate și educație, a infrastructurii digitale, a rezilienței climatice, a practicilor de afaceri și de guvernanță va contribui la atenuarea daunelor economice cauzate de pandemie, la reducerea sărăciei și la accelerarea prosperității comune în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Reformele instituționale care vizează stimularea creșterii economice organice sunt deosebit de importante în contextul unei poziții fiscale dificile și a unei datorii în creștere. În trecut, revenirea la reforme sub forma creșterii economice a determinat investitorii să își revizuiască previziunile de creștere pe termen lung și să sporească investițiile. Pentru a aborda problemele pieței financiare ale pandemiei, băncile centrale din unele economii emergente și în curs de dezvoltare - adesea pentru prima dată - utilizează programe de răscumpărare a activelor. În primele etape ale crizei, când scopul acestor programe era de a corecta întreruperile pieței, acestea par să fi contribuit la stabilizarea piețelor financiare. Cu toate acestea, creșterea achizițiilor de active pentru a acoperi deficitul bugetar ar putea submina independența operațională a băncilor centrale, ar putea crea un risc de depreciere a monedei care să ducă la așteptări mai mari ale inflației și să sporească îngrijorările cu privire la sustenabilitatea datoriei. // 05.01.2021 - InfoMarket.
