Conform calculelor expertului în politică economică de la IDIS Viitorul, în cazul unui depozit estimat la aproximativ 2 lei pentru fiecare ambalaj, în 2027 cetățenii ar putea plăti aproximativ 1,3 miliarde de lei, iar pe măsură ce piața se va extinde, această sumă ar putea crește în anii următori până la 1,7 miliarde de lei. Expertul a subliniat că cumpărătorii vor putea recupera banii după returnarea ambalajelor, astfel încât eficiența mecanismului va depinde de accesibilitatea punctelor de colectare, de transparența gestionării sistemului și de procedura stabilită privind utilizarea fondurilor nerevendicate. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, dacă sistemul ar fi funcționat în 2026, volumul depozitelor constituite ar fi fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei. Pentru comparație, expertul estimează veniturile din impozitul pe proprietate imobiliară plătite de populație în anul curent la aproximativ 600 de milioane de lei. El estimează că, în primul an de funcționare a sistemului, din cei 1,3 miliarde de lei preconizați, consumatorilor li s-ar putea restitui aproximativ 740 de milioane de lei, iar aproximativ 600 de milioane de lei vor rămâne nerevendicate. Aceste fonduri, în opinia sa, nu ar trebui să devină profitul operatorului, ci ar trebui direcționate către dezvoltarea infrastructurii de colectare și creșterea eficienței sistemului. Conform calculelor prezentate, în 2026, pe piața din Moldova ar putea fi comercializate aproximativ 615 milioane de unități de ambalaje din plastic, sticlă și metal, față de 549 milioane în 2025 și 282 milioane în 2020. Aproximativ 60% din ambalaje, potrivit estimărilor analistului, revine produselor importate și ambalajelor din plastic. Veaceslav Ioniță consideră că statul trebuie să stabilească regulile de funcționare a sistemului de depozit, metodologia de calcul al costurilor și mecanismele de control, iar gestionarea operațională trebuie să se desfășoare în mod transparent, cu publicarea datelor privind veniturile, cheltuielile și utilizarea depozitelor nerevendicate. În opinia sa, la sistem trebuie conectate peste 1.000 de magazine mari și câteva sute de magazine mici, amplasând punctele de returnare cât mai aproape de consumatori. Expertul a solicitat, de asemenea, evaluarea costurilor generate de cerințele suplimentare privind etichetarea. În special, introducerea unui identificator separat sau a unui cod de bare cu un cost de 10 bani pe unitate de ambalaj ar putea genera costuri suplimentare pentru consumatori de zeci de milioane de lei pe an și ar putea reduce gama de produse de nișă importate, dacă furnizorii vor considera că respectarea cerințelor nu este rentabilă din punct de vedere economic. Reamintim că se preconizează introducerea sistemului de depozit pentru ambalaje în Moldova începând cu anul 2027. Se preconizează că aceasta va stimula returnarea ambalajelor, va crește volumul colectării și reciclării acestora și va reduce poluarea mediului. // 18.09.2026 — InfoMarket.