Chișinău, 3 septembrie 2026 – Dialogul public inițiat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, privind siguranța copiilor și adolescenților în mediul online și impactul rețelelor sociale continuă astăzi prin Dialogul de politici la nivel înalt privind siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și stării de bine a copiilor și adolescenților, desfășurat astăzi la Chișinău.
Evenimentul este organizat de Ministerul Sănătății și Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova și cofinanțat de Uniunea Europeană. Dialogul reunește oficiali de rang înalt, reprezentanți ai agențiilor ONU, experți naționali și internaționali, precum și tineri.
La deschiderea dialogului au participat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, directorul pentru sisteme de sănătate de la Biroul Regional OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: "Am stabilit siguranța și sănătatea mintală a copiilor în era digitală drept temă prioritară dintr-o constatare simplă: o mare parte din viața lor se desfășoară online, iar ecranele le influențează direct atenția, emoțiile și felul în care se văd pe ei înșiși. Creșterea uriașă a anxietății și a depresiei în rândul tinerilor ne arată o realitate dureroasă: astăzi, un copil poate fi acasă sau la școală și, în același timp, absorbit cu totul în lumea online. Ne aflăm la început de an școlar și este clar că părinții și profesorii nu trebuie lăsați singuri în fața acestei provocări. Problema nu este tehnologia în sine, ci mecanismele agresive care le afectează dezvoltarea. De aceea, protejarea sănătății lor mintale nu se poate face prin simple interdicții, ci prin implicarea strânsă a familiei, școlii, sistemului de sănătate, autorităților și companiilor digitale. Avem nevoie de proceduri clare de prevenire, sprijin practic, acces rapid și confidențial la ajutor pentru copiii aflați în dificultate. Obiectivul nostru este unul simplu și ferm: fiecare copil din Republica Moldova să poată crește sănătos, liber și în siguranță, într-o lume în care realitatea fizică și cea digitală se întrepătrund."
Tehnologiile digitale sunt astăzi parte integrantă a vieții copiilor și adolescenților. Acestea oferă oportunități importante pentru educație, creativitate, comunicare și acces la informații, dar influențează în același timp somnul, dezvoltarea emoțională, atenția, relațiile sociale și formarea identității. Pentru adolescenți, rețelele sociale nu reprezintă doar un spațiu de divertisment, ci și un mediu în care își construiesc identitatea, caută validare și apartenență și se raportează la cei din jur.
Iwona Piorko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova: "Siguranța copiilor online se referă la foarte multe domenii – sănătatea publică, educația, protecția consumatorului și altele. Aceste reforme vor fi realiste și viabile doar dacă sunt construite împreună cu tinerii și dacă încurajează o cooperare foarte strânsă între instituții. Republica Moldova nu trebuie să parcurgă această călătorie singură. Nicio țară nu are încă un model perfect, dar foarte multe state membre ale UE au testat deja mai multe abordări. Învățând din aceste experiențe, Republica Moldova poate avansa mai bine și mai repede spre propriile sale soluții echilibrate. Noi, cei din Uniunea Europeană, vom continua să sprijinim Republica Moldova în eforturile sale, astfel încât copiii să poată beneficia de oportunitățile lumii digitale fără a-și compromite siguranța, drepturile, sănătatea mintală sau bunăstarea. Copiii au nevoie de servicii digitale care să fie potrivite pentru vârsta lor. Ei au nevoie de o protecție puternică, de contacte sigure și de schimbarea acelor caracteristici care îi țin online prea mult timp. Și trebuie să fie abilitați cu modalități prietenoase tinerilor de a raporta problemele, să aibă sprijin din partea adulților și o voce reală în deciziile care îi afectează."
Or, discuțiile despre siguranța online depășesc întrebarea privind numărul de ore petrecute în fața ecranelor și trebuie să se axeze și pe calitatea conținutului pe care îl văd copiii și adolescenții, cu cine interacționează, cum sunt concepute platformele și algoritmii, ce presiuni comerciale există și cum sunt protejate datele, sănătatea mintală și drepturile copiilor.
Alexandru Gasnaș, ministrul Sănătății: "De multe ori punem presiune pe familie – teoretic, părinții trebuie să aibă grijă de copii, punem presiune pe copil să nu stea pe telefon. Dar lupta este asimetrică: nu poate copilul singur să lupte pentru propria sa atenție, deoarece luptă cu un supercomputer care costă miliarde de dolari. Aceste supercomputere luptă pentru atenția noastră și, în ziua de azi, aceasta este cea mai mare problemă. Să ne imaginăm că toate aceste istorii sunt puse pe seama unui copil de 8, 10 sau 14 ani, în momentul când creierul îi este abia în formare, când încearcă să-și găsească propria identitate. Mediul digital influențează modul în care facem alegerile, cum gândim, cum ne jucăm, cum interacționăm. Această interacțiune devine deja o problemă de sănătate publică, pe care trebuie să o abordăm echilibrat. Noi nu spunem că tehnologia este rea sau bună. Nu contează doar durata petrecută pe ecrane, contează cum interacționează copiii online, cu cine interacționează, care este algoritmul acestor platforme. Ar fi prea simplist să spunem că sănătatea mintală depinde doar de rețelele de socializare; realitatea este mult mai complexă. Sau luptăm acum, sau pierdem și luptăm după. Avem fiecare componentă: în școală, în educație, în sănătate – dar aceste acțiuni trebuie unite într-o singură forță, ca să putem schimba percepția copiilor și să le dăm acea lume de care au nevoie."
Expertiză europeană pentru identificarea soluțiilor potrivite Republicii Moldova
Organizația Mondială a Sănătății aduce la Chișinău expertiză din regiunea europeană și facilitează schimbul de experiență între Republica Moldova și alte țări europene privind măsurile pentru protejarea sănătății mintale și stării de bine a copiilor și adolescenților în mediul digital.
În cadrul sesiunii "De la dovezi la politici", experți din Franța. Belgia, Polonia, Finlanda și Republica Cehă împărtășesc experiențele și abordările țărilor lor privind sănătatea mintală, starea de bine digitală, politicile publice și răspunsul instituțional la provocările mediului online.
Schimbul de experiență oferă Republicii Moldova posibilitatea de a analiza măsurile aplicate în alte contexte europene, lecțiile învățate din implementarea acestora și soluțiile care pot fi adaptate contextului național.
Natasha Azzopardi Muscat, director Sisteme de Sănătate, Biroul Regional OMS pentru Europa: "Din ultimul nostru sondaj cu privire la sănătatea mintală a școlarilor, mai mult de 1 din 10 copii au menționat utilizarea problematică a mediei sociale. Adică ei înșiși recunosc că au probleme să poată controla utilizarea și după aceea se simt stresați când sunt offline. Și noi cunoaștem că 1 din 7 copii, 1 din 5 adolescenți trăiesc cu o condiție anumită de sănătate mintală. Pe de altă parte, știm că, practic, jumătate dintre fetele de 15 ani au răspuns pozitiv la întrebarea dacă sunt în contact constant cu prieteni, colegi online. De aceea subiectul de astăzi se încadrează într-un angajament mult mai mare – liderii de peste tot, sunt îngrijorați de sănătatea mintală în general. În foarte multe țări s-au observat încercări de a implementa interdicții privind media socială pentru copiii sub o vârstă anumită, dar situația este mult mai complexă. Acest scrolling, aceste algoritme care țintesc, sunt doar simptome, ceea ce trebuie noi să abordăm este întregul proces. Să rezolvăm problema cu designul acestor platforme, cu țintirea, cu politici specifice vârstelor, siguranță, prin design și alfabetizare digitală pentru copii, pentru părinți și pentru lucrătorii medicali. Vrem să transferăm această povară a dovezii de pe copii, care trebuie să arate că o platformă aduce daune – pe industrie, care trebuie să dovedească că produsul lor este sigur. Vorbim despre sănătatea mintală în toate politicile, deoarece are un impact nu doar asupra performanței copiilor noștri de astăzi în școli, dar și asupra economiei de mâine. Deci, mesajul meu este: haideți să încercăm să protejăm copiii noștri fără a uita să-i ascultăm, deoarece în foarte multe cazuri ei chiar știu ce se întâmplă mult mai bine decât noi. Și, în al doilea rând, haideți să fim foarte direcți, să încercăm să găsim acest curaj împreună, căci împreună suntem mai puternici."
Discuțiile sunt informate de sumarul de politici al Biroului Regional OMS pentru Europa privind determinanții digitali ai sănătății mintale și stării de bine a tinerilor. Documentul sintetizează dovezile disponibile la nivelul regiunii europene și subliniază faptul că relația dintre utilizarea tehnologiilor și sănătatea mintală este complexă, bidirecțională și influențată de vârstă, context și vulnerabilitățile individuale.
Astfel, sumarul de politici (policy brief)[1] propune opt direcții prioritare care pot sprijini țările în elaborarea unor răspunsuri adaptate propriului context:
● recunoașterea stării de bine în mediul digital drept prioritate națională de sănătate publică;
● reglementarea modului de proiectare a platformelor pentru limitarea caracteristicilor care pot favoriza utilizarea problematică sau pot produce efecte nocive;
● consolidarea capacității lucrătorilor medicali de a oferi recomandări privind utilizarea sigură și sănătoasă a tehnologiilor;
● sprijinirea participării active a tinerilor la elaborarea politicilor și la guvernanța mediului digital;
● creșterea investițiilor în activități și alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane;
● aplicarea unor intervenții intersectoriale de sănătate publică susținute de dovezi;
● elaborarea unor recomandări clare privind starea de bine în mediul digital și utilizarea sănătoasă a tehnologiilor;
● responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale pentru efectele produselor și practicilor digitale asupra copiilor și tinerilor.
Mirela Mariniuc, elevă, clasa a XI-a, Liceul "Boris Cazacu", Nisporeni: "Înseamnă mult pentru mine să fiu astăzi aici și să pot reprezenta vocea tinerilor într-o discuție care ne privește atât de direct. Pentru generația mea, mediul digital nu este o lume separată de viața reală, este parte din ea. Acolo învățăm, comunicăm, ne informăm, descoperim lucruri noi și ne exprimăm în timp ce construim relații cu ceilalți. Dar, în același timp, mediul online poate crea presiune. Simțim că trebuie mereu să fim perfecți, trebuie mereu să fim prezenți, mereu conectați și mereu suficienți de buni pentru ceea ce vedem în jurul nostru. Însă poate cel mai important lucru este că ceea ce se întâmplă în mediul online nu rămâne întotdeauna online. De aceea, atunci când vorbim despre siguranța online, cred că trebuie să vorbim și despre starea noastră emoțională. Siguranța nu înseamnă doar să ne protejăm datele sau să evităm pericolele cibernetice, ci să avem un spațiu în care putem fi noi înșine, fără presiunea constantă de a demonstra că suntem cei mai buni. Nu aș vrea ca internetul să fie privit doar ca o problemă: pentru noi, el este o sursă extraordinară de inspirație, un spațiu unde putem învăța, crea și descoperi oportunități. Prin urmare, soluția nu este să construim un mediu digital fără noi, ci împreună cu noi. Dacă vrem ca acest spațiu să fie mai sigur, mai sănătos și mai uman, preocupările noastre trebuie să fie ascultate, nu doar auzite. Pentru că viitorul despre care vorbim astăzi va deveni realitatea în care noi vom trăi mâine."
De la recomandări, la decizii pentru Republica Moldova
Mesajul principal al dialogului se referă la faptul că responsabilitatea pentru siguranța copiilor în mediul digital nu poate reveni doar copiilor sau părinților. Protecția sănătății și a stării de bine a copiilor și adolescenților necesită o responsabilitate partajată între autoritățile publice, sistemelor de sănătate și educație, familii, comunități, platformele digitale și alți actori relevanți.
În cadrul evenimentului este prezentat și proiectul Cadrului național de politici "Medii digitale sigure și sănătoase pentru copii și adolescenți". Documentul este propus spre analiză și consultări și plasează drepturile copilului, participarea semnificativă a copiilor și adolescenților și echitatea printre principiile care trebuie să ghideze elaborarea și aplicarea intervențiilor. Nu în ultimul rând, reprezentanții din domeniile de sănătate, educației, dezvoltării economice și digitalizării și tineret au discutat acțiunile actuale orientate spre protecția copiilor și adolescenților și răspunsul intersectorial.
Dialogul creează un spațiu pentru examinarea, pe baza dovezilor disponibile, a experiențelor altor țări europene și a particularităților contextului național, a politicilor și măsurilor care ar putea fi potrivite pentru Republica Moldova, care să contribuie la protejarea copiilor și adolescenților, permițându-le, în același timp, să beneficieze de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.
Printre opțiunile de politică publică ce urmează a fi examinate se numără:
● consolidarea cadrului legislativ și de reglementare aplicabil mediilor digitale;
● responsabilizarea platformelor;
● promovarea utilizării sănătoase și echilibrate a tehnologiilor;
● elaborarea unor politici școlare clare și adaptate vârstei privind utilizarea dispozitivelor digitale;
● integrarea siguranței online, a alfabetizării digitale, a gândirii critice și a promovării sănătății mintale în procesul educațional;
● prevenirea și răspunsul la hărțuirea cibernetică și la alte forme de violență online;
● dezvoltarea unor alternative offline accesibile și atractive; îmbunătățirea accesului la servicii de consiliere și sprijin pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților afectați de experiențe digitale dăunătoare;
● explorarea posibilității dezvoltării unui mecanism de monitorizare a stării de bine în mediul digital și a riscurilor emergente.
O atenție distinctă este acordată și responsabilității platformelor digitale. Proiectul de cadru propune analizarea legislației existente și armonizarea progresivă cu abordările europene relevante, inclusiv în ceea ce privește protecția minorilor, transparența, protecția vieții private, siguranța prin proiectare și mecanismele accesibile prin care copiii pot raporta experiențele dăunătoare.
În același timp, politicile trebuie să țină cont de vârsta și etapa de dezvoltare a copilului. Nevoile unui copil de vârstă preșcolară sunt diferite de cele ale unui adolescent, iar recomandările privind utilizarea tehnologiilor, protejarea somnului, siguranța online, relațiile sociale și accesul la sprijin trebuie adaptate în consecință. Viziunea proiectului de cadru este ca fiecare copil și adolescent să poată crește într-un mediu digital care îi sprijină dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială, îi protejează somnul și starea de bine și reduce expunerea la riscuri care pot fi prevenite.
Astfel, dialogul din 3 septembrie reprezintă o etapă de trecere de la conștientizarea problemei la identificarea soluțiilor și la conturarea deciziilor de politici publice. Experiența țărilor europene și recomandările OMS oferă repere pentru ca Republica Moldova să stabilească intervențiile fezabile, susținute de dovezi și adaptate contextului național și necesităților copiilor și adolescenților din Republica Moldova.
[1] https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/26d26448-7fdd-44be-8e7e-bbcbe4ee4ce1/content