Comisia Europeană estimează că Moldova va putea închide provizoriu 25 din cele 33 de capitole de negociere încă din 2027. Acesta reprezintă un progres semnificativ pe calea către aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, studiul privind mediul de afaceri prezentat în același timp evidențiază o altă fațetă a integrării: întreprinderile se confruntă în continuare cu prețuri ridicate la energie, acces limitat la finanțare și dificultăți legate de piața imobiliară. Statul accelerează alinierea legislației la cerințele europene, dar competitivitatea economiei nu crește automat odată cu numărul capitolelor de negociere armonizate.
În pachetul privind extinderea UE prezentat pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a evaluat pozitiv progresul reformelor din Moldova și a stabilit un calendar orientativ pentru negocierile viitoare. În prima jumătate a anului 2027 este posibilă închiderea preliminară a nouă capitole, iar în a doua jumătate – a încă șaisprezece. Printre acestea se numără libera circulație a mărfurilor și a capitalurilor, serviciile financiare, concurența, fiscalitatea, energia, transporturile și politica industrială. Respectarea calendarului depinde de îndeplinirea cerințelor convenite și a deciziilor statelor membre ale UE. În sine, închiderea preliminară a capitolelor nu înseamnă aderarea țării la Uniunea Europeană.
Procesul afectează deja condițiile concrete de funcționare ale întreprinderilor. Trecerea la normele europene presupune modificarea cerințelor privind produsele, concurența, activitatea financiară și protecția consumatorilor. Pentru mediul de afaceri, aceasta reprezintă, în același timp, o oportunitate de a-și extinde piețele de desfacere și o necesitate de a investi în conformarea la noile standarde.
În acest context, sunt revelatoare rezultatele studiului METRIX 4, prezentat pe 4 noiembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Indicele agregat al mediului de afaceri a crescut de la 44,99 la 46,9 puncte din 100, însă această creștere este legată în principal de revizuirea datelor macroeconomice pentru anul 2025, și nu de îmbunătățirea condițiilor actuale de funcționare a întreprinderilor. Indicele de încredere al antreprenorilor a rămas practic neschimbat – de la 49,98 la 50,01 puncte. În același timp, componenta macroeconomică, calculată pe baza unei metodologii comparabile, a scăzut de la 53,1 puncte în 2024 la 43,8 în 2025.
Companiile acordă cele mai bune note digitalizării și implementării inteligenței artificiale – 7 puncte din 10, sistemului fiscal – 6,63 puncte, și integrării europene – 5,6 puncte. Cele mai scăzute note au fost acordate sectorului energetic – 3,84, sectorului imobiliar – 3,87 și accesului la finanțare – 3,88.
Acest ultim indicator a scăzut cu 0,78 puncte față de studiul anterior, prezentat în mai 2026. 53% dintre întreprinderile din eșantionul național și 58% dintre companiile membre ale AmCham consideră că accesul la resursele financiare este limitat.
Restricțiile financiare se reflectă și în planurile de investiții. Dintre întreprinderile care evaluează accesul la finanțare ca fiind bun, 44,8% intenționează să-și majoreze investițiile în următoarele 12 luni. Printre companiile care se confruntă cu restricții financiare, procentul este de doar 24,7%. Această diferență nu dovedește o legătură cauzală directă, dar arată corelația dintre condițiile financiare și posibilitățile de dezvoltare a afacerii.
Situația este complicată de înăsprirea politicii monetare. Începând cu 5 noiembrie, rata de bază a BNM este de 11% pe an. Creșterea acesteia are ca scop ținerea sub control a inflației, dar, în același timp, creează premisele pentru scumpirea fondurilor împrumutate. Acest lucru este deosebit de sensibil pentru întreprinderile care trebuie să finanțeze modernizarea producției.
Integrarea europeană presupune respectarea unor standarde tehnice, sanitare, ecologice și de altă natură uniforme. Pentru o parte dintre producătorii moldoveni, eliminarea barierelor administrative va deschide oportunități suplimentare. Alții vor trebui să-și modernizeze echipamentele, să-și modifice procesele de producție și să confirme conformitatea produselor cu noile cerințe.
Tranziția se poate dovedi cea mai dificilă pentru întreprinderile mici, care activează în principal pe piața internă. Acestea vor trebui să concureze cu producători care dispun deja de echipamente moderne, de o logistică dezvoltată și de posibilități mai ample de atragere a capitalului. Reguli formal identice nu înseamnă condiții de pornire identice.
Modernizarea ar trebui să fie susținută de Planul european de creștere pentru Moldova, în valoare de până la 1,9 miliarde de euro. Fondurile acestuia sunt destinate reformelor, infrastructurii și dezvoltării economice. Cu toate acestea, rezultatul va depinde de direcțiile de finanțare, de condițiile de acces la resurse și de capacitatea întreprinderilor de a transforma investițiile în creșterea productivității.
Prudența mediului de afaceri se reflectă și în așteptări. În eșantionul național METRIX, 33% dintre companii prevăd o înrăutățire a condițiilor de desfășurare a activității în următoarele 12 luni, în timp ce 24,7% se așteaptă la o îmbunătățire. Alte 36,3% nu anticipează schimbări semnificative. Astfel de stări de spirit indică o incertitudine persistentă, care influențează deciziile de investiții.
Integrarea europeană poate crea pentru economia moldovenească reguli mai previzibile și noi oportunități de dezvoltare. Însă, în 2027, succesul acesteia nu va putea fi evaluat doar pe baza numărului de capitole de negociere încheiate în prealabil. Un indicator la fel de important va fi schimbarea condițiilor reale de funcționare a întreprinderilor. Dacă accesul la finanțare, costul energiei și productivitatea vor rămâne la același nivel, trecerea la normele europene ar putea devansa capacitatea mediului de afaceri de a se adapta la acestea. // 07.11.2026 - InfoMarket.