Această opinie a fost exprimată de expertul în politică economică al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii sale săptămânale. Expertul a subliniat că, începând cu anul 2020, deficitul bugetar al Moldovei a depășit limitele considerate normale. Pentru anul 2026, deficitul este prevăzut la aproximativ 21 de miliarde de lei, comparativ cu 18 miliarde de lei în 2025. Raportat la PIB, deficitul bugetar a fost de până la 2% până în 2020, de 3,4% în 2022, de 5,3% în 2023 și este estimat la 5,5% în 2026. Obiectivul noii politici bugetare și fiscale este revenirea la pragul de 3%, ceea ce, în opinia expertului, presupune o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei. Pentru atingerea acestui obiectiv, guvernul, afirmă economistul, intenționează să utilizeze trei instrumente: revizuirea facilităților fiscale, creșterea sarcinii fiscale asupra anumitor segmente și produse, precum și identificarea de noi surse de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online. Veaceslav Ioniță a atras atenția asupra creșterii costurilor de finanțare a deficitului. Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile de stat au crescut de la aproximativ 600 de milioane de lei pe an până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei, în timp ce costurile cu dobânzile la împrumuturile interne ar putea ajunge la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025. Expertul subliniază că datoria publică a Moldovei nu este foarte mare în raport cu PIB-ul, iar principala problemă constă în structura și scadențele împrumuturilor. Astfel, datoria publică a crescut de la mai puțin de 60 de miliarde de lei în 2019 la 98,5 miliarde de lei în 2022, 138,5 miliarde de lei în 2025 și aproape 149,5 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, iar în al doilea trimestru a depășit 150 de miliarde de lei. Ioniță a subliniat faptul că o parte semnificativă a împrumuturilor de stat este contractată pe termen foarte scurt. Dacă țările dezvoltate contractează împrumuturi pe termen lung – 10-20 de ani, uneori 30 sau mai mult –, în Moldova, în prezent, durata medie a unui împrumut este de 260-270 de zile. Jumătate din împrumuturile de stat contractate în primul semestru trebuie rambursate deja în al doilea semestru. În acest an, statul împrumută aproximativ 5 miliarde de lei pe lună, din care circa 4,5 miliarde de lei sunt folosiți pentru rambursarea împrumuturilor vechi. În opinia expertului, una dintre primele măsuri pe care guvernul ar trebui să le ia este creșterea capacității de a atrage granturi externe. Granturile reprezintă venituri nerambursabile și pot reduce necesitatea de a atrage împrumuturi costisitoare. "Dacă am avea astăzi subvenții în valoare de 3% din PIB, nu ar fi nevoie să majorăm povara fiscală", consideră Ioniță. În ultimii 5 ani, subvențiile au reprezentat, în medie, aproximativ 1,5% din PIB, în 2025 – 1,3%, iar în prima jumătate a anului 2026 echivalentul lor anual a scăzut la aproximativ 0,6% din PIB. În 2025, cea mai mare parte a granturilor primite de Moldova a provenit de la Comisia Europeană – 59%, urmată de Banca Germană – 16%, PNUD – 12%, Banca Mondială – 8%, UNICEF – 2%, iar alți donatori au contribuit cu 3%. "Trecem prin cea mai dramatică perioadă, în care practic nu avem subvenții, avem foarte puține împrumuturi externe ieftine, iar accentul se pune pe împrumuturile interne, care sunt foarte scumpe", — a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin majorarea impozitelor, iar consolidarea finanțelor publice trebuie să fie însoțită de creșterea capacității de a atrage finanțare externă nerambursabilă și împrumuturi externe în condiții avantajoase. // 28.08.2026 — InfoMarket.