Potrivit expertului în politică economică de la IDIS Viitorul, agricultura, exporturile și prelucrarea produselor agricole vor fi principalii factori care vor susține creșterea economică a Moldovei în acest an. Veaceslav Ioniță a afirmat că, în prezent, asistăm la o îmbunătățire a situației după trei ani de scădere continuă a exporturilor de produse agricole, iar agricultura este principalul factor care a determinat creșterea exporturilor moldovenești. Potrivit expertului, rezultatele excepționale din 2022 – exporturi de produse agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro – au fost determinate de o combinație favorabilă între o recoltă foarte bună și prețuri ridicate pe piețele externe. Veaceslav Ioniță a subliniat că redresarea exporturilor de produse agroalimentare se datorează în principal câtorva categorii de mărfuri. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în următoarele categorii: culturi oleaginoase – peste 200 de milioane de euro; cereale – 90,9 milioane de euro; ulei vegetal – 75,5 milioane de euro; fructe – 30,4 milioane de euro; deșeuri din industria alimentară – 13 milioane de euro. În același timp, exporturile au scăzut în anumite categorii: legume – cu 3,8 milioane de euro, băuturi alcoolice – cu 36,7 milioane de euro. Veaceslav Ioniță a atras, de asemenea, atenția asupra dinamicii balanței comerciale cu produse agricole. "Dacă în 2008 acesta a înregistrat pentru prima dată o valoare negativă de aproape 20 de milioane de euro, în trimestrul al II-lea al anului 2025, dacă îl analizăm în termeni anuali, deficitul a atins, pentru a doua oară în istoria țării și, să sperăm, pentru ultima oară, 60 de milioane de euro. În prezent, situația se îmbunătățește, deoarece, deși importurile cresc, exporturile cresc într-un ritm mult mai rapid. Cu toate acestea, Moldova este încă departe de indicatorii din 2022, când balanța comercială cu produse agricole a înregistrat un excedent de 600 de milioane de euro. Balanța comercială în sectorul producției agricole primare a fost întotdeauna pozitivă. "Ar fi însă mai bine dacă această balanță ar fi pozitivă și în industria de prelucrare, unde situația rămâne destul de dificilă", a afirmat expertul. Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme identificate este structura exporturilor. Dacă până în 2010 exportul de produse finite domina comerțul agroalimentar, în prezent situația este practic opusă. În anii 2000, produsele finite reprezentau aproximativ 75% din producția agroalimentară exportată, iar materiile prime – aproximativ 25%. În prezent, produsele finite reprezintă aproximativ 31%, iar materiile prime – 69%. Potrivit expertului, în prezent se observă o ușoară redresare a exporturilor de produse finite. În ceea ce privește produsele alimentare prelucrate și băuturile, balanța comercială rămâne negativă. Pentru prima dată, în trimestrul al III-lea al anului 2024, s-a înregistrat un deficit de aproape 7 milioane de euro. Ulterior, situația s-a agravat, iar în trimestrul al III-lea al anului 2025, deficitul a ajuns la 223 de milioane de euro. În trimestrul al II-lea al anului 2026, acesta s-a redus la 160 de milioane de euro. "Situația se îmbunătățește, dar balanța comercială cu produsele alimentare prelucrate rămâne în continuare negativă", a declarat Veaceslav Ioniță. În același timp, importurile de produse agroalimentare s-au stabilizat la un nivel de puțin peste 700 de milioane de euro, fără o creștere semnificativă. Expertul consideră că această îmbunătățire se datorează în principal creșterii exporturilor. Unul dintre segmentele cu cea mai dinamică dezvoltare este cel al exporturilor de culturi oleaginoase și ulei de floarea-soarelui. Recordul anterior, înregistrat în 2022, a fost de 725 de milioane de euro. După o scădere la 451 de milioane de euro în 2024, exporturile au crescut la 731 de milioane de euro în trimestrul al II-lea al anului 2026. "Dacă în 2022 exporturile de culturi oleaginoase și de ulei de floarea-soarelui s-au situat practic la același nivel, în trimestrul al II-lea al anului 2026 exporturile de culturi oleaginoase au crescut semnificativ", a explicat expertul. Prețurile la floarea-soarelui au început, de asemenea, să crească în 2026, atât la nivel de export, cât și la nivelul producătorilor, după o dinamică mai slabă în anii precedenți. În cazul culturilor de cereale, exporturile au atins un nivel record de 378 milioane de euro în 2022, comparativ cu 102 milioane de euro în 2020. După o scădere la 234 milioane de euro în 2025, exporturile de cereale au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul al II-lea al anului 2026. "Și în sectorul cerealelor, după o scădere continuă pe parcursul a trei ani, observăm o revigorare a situației. Cu toate acestea, în ceea ce privește culturile de cereale, situația este complexă", a declarat Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, în cazul grâului, principala problemă o reprezintă prețul. Dacă în trimestrul al III-lea din 2022 prețul mediu de export era de 5,8 lei pe kilogram, în trimestrul al III-lea din 2025 aceasta a scăzut la 3,6 lei, iar în trimestrul II al anului 2026 a crescut ușor la 3,9 lei. Prețul intern este de aproximativ 3,1 lei pe kilogram. "Astăzi, producătorul moldovean care vinde grâu o face la un preț de două ori mai mic decât în 2022", a subliniat economistul. Potrivit acestuia, un alt segment important al exporturilor agroalimentare – produsele alcoolice – a înregistrat o evoluție negativă după rezultatele bune din 2024. Creșterea înregistrată până în acel moment a fost susținută în mare măsură de pătrunderea pe o nouă piață – SUA – și de exportul unui produs nou, vermutul. Ulterior, acest segment a fost afectat de introducerea taxelor vamale asupra produselor moldovenești. Astfel, dacă în 2024 exporturile de produse alcoolice se ridicau la 251 de milioane de euro, în trimestrul al II-lea al anului 2026 acestea au scăzut la 211 milioane de euro. Veaceslav Ioniță a menționat, de asemenea, dinamica exporturilor de produse agricole în raport cu PIB-ul. Dacă în 1997 aceasta reprezenta 27,7% din PIB, în 2005 această pondere a scăzut la 16,4%, iar în 2008 — la 8,4%. Ulterior, acest indicator a crescut la 11,6% în 2017 și la 13,2% în 2022, ajungând la 8,9% în 2025. În trimestrul al II-lea al anului 2026, ponderea a crescut la 9,7%. "Până la sfârșitul anului, sper că va depăși 10%. Tendința este bună", a concluzionat expertul. În opinia lui Veaceslav Ioniță, redresarea exporturilor de produse agricole reprezintă un semnal pozitiv pentru economia Moldovei, însă consolidarea acestui motor de creștere depinde de capacitatea economiei de a trece de la exportul de materii prime la exportul de produse agricole prelucrate, cu o valoare adăugată mai mare. // 04.09.2026 — InfoMarket