La deschiderea evenimentului Moldova Business Week 2026 s-a anunțat că Bursa Internațională a Moldovei (BIMx) a intrat în etapa finală a procesului de lansare: începând cu 28 septembrie a început conectarea brokerilor la sistemul de tranzacționare și acceptarea emitenților, iar prima ofertă publică pe noua platformă este așteptată până la sfârșitul anului. Particularitatea acestui eveniment constă în faptul că țara dispune deja de o bursă de valori: Bursa de Valori a Moldovei (BVM) funcționează din 1995.

Acum, în această economie de dimensiuni reduse vor funcționa două platforme bursiere. Și acest lucru se întâmplă pe o piață unde problema a constat până acum nu atât în lipsa infrastructurii, cât în deficitul de titluri de valoare, investitori și lichiditate.

Conform datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), în primul semestru al anului 2026, volumul emisiunilor de titluri de valoare înregistrate a crescut cu 71,8% și a atins 733,76 milioane de lei. Cu toate acestea, 81,8% din această sumă (600,28 milioane de lei) a revenit doar la patru emisiuni de obligațiuni corporative, toate patru fiind emise de un singur emitent – maib. Numărul total al emisiunilor s-a redus, în același timp, de la 28 la 17.

Piața secundară este și mai revelatoare. În jumătate de an, aici s-au înregistrat tranzacții în valoare de 756,16 milioane de lei, dar doar 62,9 milioane de lei au fost tranzacționați direct pe piața reglementată, iar alte 3,52 milioane de lei – pe sistemul multilateral de tranzacționare (Multilateral Trading Facility, MTF), o platformă organizată în care ofertele mai multor cumpărători și vânzători sunt reunite conform unor reguli stabilite. Restul de 689,74 milioane de lei, adică peste 91% din totalul cifrei de afaceri, au provenit din tranzacții în afara pieței reglementate și a MTF.

Astfel, într-un context în care infrastructura bursieră existentă acumulează mai puțin de 10% din cifra de afaceri secundară, în țară apare o altă platformă. BVM nu dispare nicăieri. Aceasta continuă să funcționeze ca operator al pieței reglementate și gestionează propriile MTF-uri, a căror activitate este controlată de CNPF. Pe aceasta se tranzacționează acțiuni, obligațiuni corporative și municipale. BIMx nu reprezintă un înlocuitor al infrastructurii care lipsea, ci o încercare de a construi în paralel un nou model de piață de capital.

În același timp, slăbiciunea modelului anterior nu se explică doar prin structura bursei în sine. În ultimii 20 de ani, baza potențialilor emitenți s-a redus semnificativ. La mijlocul anilor 2000, în Moldova existau peste 3.000 de societăți pe acțiuni, iar autoritatea de reglementare înregistra, la sfârșitul anului 2006, peste 3.700 de companii care au înregistrat emisiuni constitutive. O parte semnificativă din aceste societăți pe acțiuni a apărut în urma privatizării în masă și, chiar și atunci, nu desfășura o activitate deplină.

De atunci, numărul societăților pe acțiuni scade constant: companiile sunt lichidate sau transformate în societăți cu răspundere limitată. Numai în perioada 2023-2025, 341 de companii au fost radiate din Registrul emitenților de valori mobiliare: 257 ca urmare a lichidării și 84 ca urmare a reorganizării. Conform unei evaluări a CNPF realizate în 2025, aproximativ 600 de societăți pe acțiuni își prezentau activ rapoartele financiare – un număr de câteva ori mai mic decât acum două decenii.

Motivul nu ține doar de raportare, deși pentru societățile pe acțiuni procedurile corporative, divulgarea informațiilor și cerințele de supraveghere sunt semnificativ mai complexe decât pentru SRL-uri. Pentru cea mai mare parte a mediului de afaceri privat din Moldova este caracteristică concentrarea proprietății la un singur proprietar sau la un grup restrâns de proprietari. Pentru a intra pe bursă, acestea trebuie nu doar să dezvăluie mai multe informații și să respecte drepturile acționarilor minoritari, ci și să fie pregătite să permită investitorilor externi accesul la conducerea companiei. Pentru întreprinderile care nu intenționează să împartă controlul, avantajele unui astfel de model nu compensează întotdeauna obligațiile suplimentare.

Ca urmare, companiile optează mai des pentru un credit bancar decât pentru atragerea de capital prin vânzarea de acțiuni. În 2025, statisticile pieței secundare a BVM menționau doar 13 emitenți: cinci pe piața reglementată și opt în cadrul MTF.

Va putea BIMx să schimbe ceva? Capitalul social al noii burse este de 29,475 milioane de lei. Cel mai mare acționar a devenit Bursa de Valori din București, cu o cotă de 26,67%, iar statului îi revine 20%. Printre ceilalți acționari se numără Donaris VIG, maib, Grawe Carat Asigurări, Moldindconbank, MK Kredit, OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy. BIMx va utiliza platforma tehnologică ARENA a Bursei de Valori din București.

Obiectivul proiectului depășește cu mult modernizarea tehnologică. Noua platformă ar trebui să ofere companiilor o alternativă la creditarea bancară, să atragă investitori și să extindă posibilitățile de finanțare prin acțiuni și obligațiuni. De fapt, este vorba despre o încercare de a schimba modelul existent de circulație a capitalului în economia moldovenească.

În prezent, băncile rămân principalul intermediar între economiile populației și mediul de afaceri. O companie care are nevoie de bani pentru dezvoltare apelează, de obicei, la un credit, iar un cetățean cu fonduri disponibile le plasează într-un depozit. Piața de capital oferă o structură mai directă: compania emite acțiuni sau obligațiuni și primește fonduri direct de la investitori.

Este semnificativ faptul că la crearea unui potențial concurent al finanțării bancare participă chiar băncile. maib deține 10% din BIMx, Moldindconbank – 6,67%, iar OTP Bank Moldova – 3,33%. Împreună, acestea dețin 20% din capitalul noii burse. Pentru bănci, acest lucru nu înseamnă neapărat o pierdere de afaceri: o parte din creditarea tradițională poate fi înlocuită cu servicii de brokeraj, plasarea de obligațiuni, subscrierea emisiunilor și alte produse de investiții.

Principala diferență între BIMx și bursa existentă este legătura strânsă cu Bucureștiul. Bursa de Valori din București este cel mai mare acționar și pune la dispoziție platforma tehnologică, însă BIMx rămâne un operator moldovenesc sub supravegherea CNPF, iar decontările trebuie să se efectueze prin Depozitarul Central Unificat de Valori Mobiliare, aflat sub supravegherea Băncii Naționale a Moldovei.

Utilizarea tehnologiei românești nu înseamnă unificarea celor două piețe și nu oferă investitorului moldovean acces automat la titlurile tranzacționate la București. Însă direcția este evidentă: noua platformă este creată în perspectiva unei integrări mai profunde a Moldovei cu piața europeană de capital.

Moldova are nevoie de capital străin, iar facilitarea accesului investitorilor internaționali la companiile locale poate extinde posibilitățile de finanțare ale acestora. Însă integrarea financiară funcționează în ambele sensuri: pe măsură ce barierele sunt eliminate, capitalului moldovean îi va fi, de asemenea, mai ușor să caute oportunități de investiții în afara țării.

Prin urmare, nu contează doar cât de mult capital străin va putea atrage noua bursă. La fel de important este dacă Moldova va putea oferi propriilor investitori active suficient de atractive, astfel încât capitalul lor să rămână în țară.

Iar pentru aceasta, o singură bursă nouă nu este suficientă. BIMx va trebui să rezolve o problemă pe care piața de valori din Moldova nu a reușit să o rezolve în trei decenii: să convingă mediul de afaceri să divulge mai multe informații, să emită titluri de valoare, să permită accesul investitorilor externi la capital, iar pe cei care dispun de lichidități – să cumpere aceste titluri.

În cele din urmă, succesul BIMx va fi măsurat nu prin prima listare și nici prin numărul de brokeri conectați, ci prin numărul de noi emitenți, volumul de capital atras de aceștia și apariția unei piețe lichide. Altfel, Moldova va avea deja două burse de valori, dar piața de capital în sine va rămâne în continuare prea redusă. // 30.09.2026 — InfoMarket.