Cum poate fi calculat mai realist costul vieții în Republica Moldova și în ce măsură veniturile populației acoperă nevoile unei familii? Ce ar trebui să includă un standard de trai decent și cât de mare este diferența dintre costurile reale ale vieții și veniturile de care dispun gospodăriile? Acestea, dar și alte subiecte privind salariile, nivelul de trai și politicile sociale, au fost discutate în cadrul mesei rotunde dedicate Zilei Mondiale pentru Muncă Decentă, organizată de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Fundația "Friedrich Ebert" Moldova. În cadrul evenimentului a fost prezentat studiul "Minimul de existență social orientat și salariul de trai decent", care propune o nouă abordare pentru calcularea costurilor necesare satisfacerii nevoilor de bază și asigurării unui nivel minim de participare socială.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai sindicatelor, autorităților publice, patronatelor, organizațiilor internaționale și comunității de experți, care au discutat despre actualizarea reperelor folosite pentru evaluarea nivelului de trai, apropierea veniturilor de costul real al vieții și rolul dialogului social în elaborarea politicilor salariale și sociale.

În cadrul primei sesiuni a mesei rotunde, participanții au discutat despre costul real al unui trai decent în Republica Moldova, diferența dintre cheltuielile necesare și veniturile populației și responsabilitățile statului, angajatorilor și partenerilor sociali în reducerea acestui decalaj.

Cea de-a doua sesiune a fost dedicată relației dintre salarii, standardele sociale și parcursul european al Republicii Moldova. Discuțiile au vizat apropierea veniturilor de costul real al vieții, ținând cont de productivitate, competitivitate și sustenabilitate economică, precum și rolul dialogului social și al negocierii colective.

"Metodologia minimului de existență, aprobată acum 13 ani, nu mai reflectă costul real al vieții și necesitățile unei participări sociale depline. În parcursul european al Republicii Moldova, politicile salariale trebuie să asigure salariaților și familiilor lor un nivel de trai adecvat, în conformitate cu standardele internaționale. Integrarea europeană este pentru oameni și despre oameni, iar o dezvoltare economică bazată pe salarii mici rămâne o dezvoltare fragilă", a declarat Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

 "Autorii demonstrează convingător că minimul de existență nu se rezumă la asigurarea hranei și a unui aport suficient de calorii. Parafrazând Biblia, omul nu trăiește numai cu pâine. Salariile trebuie să le permită oamenilor să trăiască, nu doar să existe, inclusiv să participe la viața socială, culturală și politică. Metodologia propusă arată că salariul minim actual, de 5 500 de lei, este insuficient chiar și pentru acoperirea necesităților minime ale unui adult salariat, fiind necesari aproximativ 60 de lei în plus. Totodată, calculele privind salariul necesar pentru un trai decent – estimat la circa 34 000 de lei pentru un adult – relevă amploarea crizei costului vieții din Republica Moldova: această valoare depășește cu mult veniturile majorității cetățenilor și este aproape dublă față de salariul mediu.

Studiul evidențiază astfel amploarea provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Așa cum subliniem în mod constant și în Raportul de Stare a Țării, elaborat anula de Expert-Grup și Fundația "Friedrich Ebert", Republica Moldova trebuie să-și schimbe paradigma de dezvoltare: de la o economie bazată pe costuri și salarii reduse la una bazată pe calitate, valoare adăugată și locuri de muncă decente. Aceasta este atât o promisiune, cât și una dintre marile provocări ale parcursului de aderare la Uniunea Europeană", a declarat Felix Hett, reprezentant al Fundației "Friedrich Ebert" în Ucraina și Moldova.

O metodologie care nu mai reflectă realitățile actuale

Potrivit studiului, metodologia de calculare a minimului de existență nu a fost revizuită în mod substanțial din 2013, deși, între timp, s-au schimbat structura consumului, prețurile, condițiile de locuire și accesul populației la bunuri, servicii și tehnologii. Studiul analizează limitele metodologiei actuale și propune conceptul de "minim de existență orientat social", bazat pe un coș normativ în care sunt stabilite și evaluate explicit nu doar produsele alimentare, ci și bunurile nealimentare și serviciile necesare satisfacerii nevoilor de bază și asigurării unui nivel minim de participare socială.

În prezent, doar coșul alimentar este normat explicit. Costul bunurilor nealimentare și al serviciilor este determinat indirect, prin raportare la datele privind consumul gospodăriilor casnice. Potrivit studiului, această abordare limitează posibilitatea de a identifica clar ce bunuri și servicii sunt considerate necesare și care este costul acestora.

Noua metodologie propune și actualizarea structurii coșului alimentar, inclusiv reducerea cantităților de pâine, făină și cartofi și majorarea consumului unor produse din carne, produse lactate, fructe și fructe de pădure. Studiul atrage atenția și asupra faptului că datele privind consumul gospodăriilor cu venituri reduse nu pot fi preluate automat drept norme minime. Un consum redus poate reflecta lipsa resurselor financiare, și nu faptul că necesitățile gospodăriei sunt satisfăcute în mod adecvat.

Ecaterina Heghea, doctor în economie, cercetătoare științifică coordonatoare la Institutul Național de Cercetări Economice al ASEM, autoarea studiului: "Parcursul Republicii Moldova spre integrarea europeană presupune nu doar transformări economice și instituționale, ci și îmbunătățirea nivelului și condițiilor de trai ale populației. În acest proces, creșterea treptată a salariului minim, a pensiilor și a prestațiilor sociale trebuie să fie susținută de repere care reflectă cât mai fidel necesitățile reale ale oamenilor. Minimul de existență are un rol important în acest sistem de standarde sociale, iar actualizarea metodologiei de calcul este necesară pentru ca acest indicator să țină cont nu doar de nevoile fiziologice, ci și de posibilitatea unei participări sociale adecvate."

Cât este minimul de existență orientat social

Potrivit calculelor realizate în baza normelor propuse și a prețurilor și tarifelor din 2025, minimul de existență orientat social ar constitui, în medie, 5.006,5 lei pe lună pentru o persoană, cu 1.953,1 lei sau 64% mai mult decât nivelul de 3.053,4 lei calculat conform metodologiei actuale.

Pentru o persoană aptă de muncă, valoarea estimată ajunge la 5.551,9 lei, pentru un copil – la 4.307 lei, iar pentru o persoană peste vârsta standard de pensionare – la 3.998,2 lei. Diferența este determinată în special de creșterea valorii bunurilor nealimentare și a serviciilor, de la 1.583,1 lei la 3.259,8 lei, în timp ce valoarea coșului alimentar urcă de la 1.470,3 lei la 1.746,7 lei.

67.899,9 lei pentru traiul decent al unei familii

Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii – unul de vârstă preșcolară și unul de vârstă școlară – studiul estimează un buget lunar de 67.899,9 lei pentru un trai decent. Calculul înseamnă un venit lunar de 33.949,9 lei pentru fiecare dintre cei doi adulți salariați.

Bugetul include cheltuieli pentru o alimentație echilibrată, procurarea și dotarea locuinței, comunicații moderne, activități culturale și sportive, petrecerea timpului liber în afara locuinței și posibilitatea efectuării anuale a unui concediu de odihnă împreună cu familia. Prin comparație, salariul minim brut indicat în materialele studiului este de 10.806,65 lei. Venitul estimat pentru un trai decent, de 33.949,9 lei pentru fiecare adult, este de aproximativ 3,1 ori mai mare decât salariul minim brut.

Marcel Spatari, președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe: "Ca să reducem un decalaj, trebuie mai întâi să-l înțelegem și să-l avem în vedere atunci când luăm decizii. Pentru aceasta, avem nevoie de repere clare. În cazul salariului minim, decalajul este relativ simplu de identificat – există o valoare de la care pornim și una spre care trebuie să tindem. În cazul costului unui trai decent, lucrurile sunt însă mult mai complexe. Costul vieții este un subiect complicat, care implică multe dimensiuni și necesită un consens între partenerii sociali. Iar construirea acestui consens nu este deloc simplă, dar este necesară pentru a putea lua decizii fundamentate."

Cum diferă structura cheltuielilor față de țările UE

Studiul compară structura coșului rațional de consum din Republica Moldova cu bugetul unei familii de patru persoane din țările Uniunii Europene.

În Republica Moldova, locuința și serviciile comunale reprezintă 29,5% din structura analizată, iar produsele alimentare - 18,7%. În comparația prezentată pentru țările UE, aceste categorii reprezintă 23,6-25% și, respectiv, 13,2-14,1%. Pentru transport, ponderea este de 4,6% în Republica Moldova, comparativ cu 12,5–12,8% în țările UE. În cazul recreerii și culturii, diferența este de la 2,2% în Republica Moldova la 7,6–8,4% în țările UE, iar pentru sănătate - de la 0,5% la 4,4-4,5% respectiv. Datele ilustrează diferențele dintre structurile de consum și ponderea pe care o au diferitele categorii de cheltuieli în bugetul unei familii.

Yesim Oruc, coordonator rezident al ONU în Republica Moldova:"Cel mai important este să pornim de la obiectivul dezvoltării durabile: promovarea unei creșteri economice sustenabile și incluzive și a muncii decente pentru toți. Munca decentă și un trai decent nu țin însă doar de nivelul salariilor. Ele sunt legate și de productivitatea muncii, eficiența utilizării resurselor, participarea oamenilor la viața economică și socială și de mulți alți factori. În același timp, toate aceste dimensiuni trebuie privite în cadrul drepturilor omului și al standardelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Deciziile privind salariile și nivelul veniturilor sunt, în cele din urmă, decizii de politici publice. Iar politicile nu produc schimbări peste noapte. Ele se bazează pe date și presupun un proces continuu de ajustare și îmbunătățire. De aceea, este foarte important să avem date de calitate, care să ne permită să înțelegem realitatea și să luăm decizii informate. Apreciem eforturile colegilor care contribuie la colectarea și furnizarea acestor date, deoarece ele stau la baza unui dialog și a unor decizii de politici publice mai bine fundamentate."

Julda Kielyte, șefa echipei pentru Creștere Competitivă și Incluzivă, Delegația UE în Republica Moldova: "Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a intensifica eforturile pentru combaterea muncii nedeclarate, pentru implementarea legislației și standardelor europene în domeniul muncii și pentru îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă. Creșterea salariului minim și crearea unor locuri de muncă plătite decent reprezintă o bază importantă pentru o creștere economică durabilă și incluzivă și pot contribui, în același timp, la reducerea presiunilor care determină oamenii să plece din țară. Discuția despre munca decentă trebuie însă să meargă dincolo de nivelul salariului minim. Este vorba despre condiții de muncă sigure, oportunități reale de ocupare, respectarea drepturilor angajaților și instituții care îi protejează și îi sprijină. Toate aceste elemente sunt importante pentru construirea unei piețe a muncii în care oamenii să poată avea nu doar un loc de muncă, ci un loc de muncă decent."

 

Un nou cuantum al salariului minim din 2027

În cadrul evenimentului, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova au semnat o Convenție colectivă bipartită (nivel național) privind stabilirea,  începând cu 1 ianuarie 2027, a unui nou cuantum al salariului minim în sectorul real al economiei naționale. Prin aceasta, partenerii sociali își propun să îmbunătățească nivelul de protecție a salariaților aliniind salariul minim la realitățile socio-economice, precum și să asigure un cadru de previzibilitate pentru mediul de afaceri.

Semnarea documentului a reprezentat un rezultat concret al dialogului dintre partenerii sociali și a readus în discuție legătura dintre salariul minim, costul vieții și obiectivul unui trai decent.

Rezultatele studiului urmează să servească drept bază pentru discuțiile privind actualizarea metodologiei de calcul al minimului de existență și pentru examinarea propunerilor de modificare a Regulamentului privind modul de calcul al mărimii minimului de existență, astfel încât acest indicator să reflecte mai fidel costul real al vieții și necesitățile actuale ale populației și să ofere un reper mai adecvat pentru fundamentarea politicilor salariale și de protecție socială.