Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

 Cum să îmblânzim lichiditățile

Cum să îmblânzim lichiditățile

  Leul moldovenesc a ajuns sub limita de 17 lei – cursul oficial pentru 22 iulie este de 16,9884. Precedenta valoare de sub 17 lei a fost înregistrată aproape trei ani în urmă – pe 15 octombrie 2018  (16,9994). În acești trei ani incompleți, anume în 2020 s-a ajuns și la culmea devalorizării leului – pe 7 aprilie cursul era de 18,6369.

În general, de la începutul anului, leul s-a apreciat cu numai 1,28% (indicele de la 1 ianuarie era de 17,2093). Dar în ianuarie-februarie încă nu a fost anunțat de pandemie. Și puțini se așteptau la o criză atât de profundă. Când la mijlocul lunii martie guvernul a anunțat carantină și stare de urgență, leul a început să se devalorizeze brusc. Prosibil că acest lucru a fost legat, pe lângă toate, și de faptul că Moldova, de rând cu alte state, a primit creditul de urgență pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în mărime de  $233,9 mln. Banii au ajuns pe conturile Băncii Naționale la începutul celei de-a treia decade a lunii aprilie, când cursul era deja ”pregătit”: la începutul lunii el a ajuns la 18,64, apoi s-a redus puțin (la 17,72) și în momentul în care BNM trebuia să vândă dolari ca să completeze bugetul cu lei, acesta din nou a fost peste indicele de 18: pe 27 aprilie — 18,3660; după care din nou a început aprecierea valutei. Din 30 aprilie, cursul nu a mai urcat peste 18 lei. Iar diferența dintre 17 și 18 lei, de exemplu în cazul creditului de la FMI înseamnă 200 mln de lei suplimentar la buget.

Pentru a înțelege care sunt motivele următoarei devalorizări planificate ( a se citi aprecierea) leului moldovenesc, să ne uităm la sursele de finanțare a deficitului bugetar. Iar deficitul este enorm!

Bugetul aprobat în decembrie 2019 a stabilit un deficit de 7,42 mlrd lei. În aprilie, din cauza pandemiei, la propunerea guvernului, parlamentul a aprobat rectificări la buget prin care deficitul a fost majorat la 15,98 mlrd lei. Noile modificări la legea bugetului, aprobate în iulie, au majorat deficitul la 17,2 mlrd lei. (În timp ce partea de venituri a bugetului de stat este de 37,85 mlrd, iar cea de cheltuieli, respectiv,  55,06 mlrd).

Una din sursele tradiționale de acoperire a deficitului bugetului pentru guvernul din Moldova este vânzarea valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară.

În general, încă în 2019, din contul vânzării VMS pe piața primară pentru finanțarea deficitului bugetar au fost prevăzute 1,57 mlrd lei! O sumă fără precedent! Singura dată când finnațarea deficitului din contul plasării primare a VMS a trecut de un miliard a fost în 2009 — 1,595 mlrd lei. Dar acest lucru s-a produs pe fonul izolării financiare internaționale a ultimului an de mandat prezidențial al lui Vladimir Voronin și care, desigur, nu au fost inițial prevăzut în varianta inițială a bugetului de stat pentru 2009.

Ca urmare, pentru 2019, Ministerul Finanțelor a obținut 685,1 mln lei (în locul sumei prevăzute de 1,57 mlrd). Dar în bugetul pentru 2020, aprobat în decembrie 2019, deja era prevăzută suma de 2 mlrd lei. Și în pofida neîndeplinii planului pentru anul precdent, Ministerul Finanțelor și-a prevăzut o rezervă considerabilă. Și numai în primele două luni din 2020, adică până la începutul crizei, pentru acoperirea deficitului din contul vânzării VMS au fost alocate 596,53 mln lei, adică mai mult de un sfert din plafonul stabilit.

Odată cu declanșarea crizei a devenit clară necesitatea rectificării bugetului, care să fie transformat în buget de supraviețuire din contul economisirii, reducerii investițiilor, pe fonul creșterii suportului social. Rectificările bugetare din aprilie au majorat limita de acoperire a deficitului din contul plasării primare a VMS de la 2 mlrd la 4 mlrd. Dar și această sumă s-a dovedit a fi mică. În condițiile crizei, parlamentul a aprobat la începutul lunii iulie noi modificări la buget și acum acest indice a fost majorat la 6 mlrd lei. Apropo, rezultatele pentru I semestru din 2020 arată că Ministerul Finanțelor a acoperit deficitul din contul plasării VMS în sumă de 3,007 mlrd lei — exact jumătate din plafonul nou.

Cu alte cuvinte, pentru deficitul planificat pentru 2020 de 17,2 mlrd, Ministerul Finanțelor planifică să împrumute de pe piața internă 6 mlrd lei (34,9%). Și limita nu e finală – bugetul mai poate fi revăzut. Aceste 6 mlrd sunt parte a lichidității existente de pe piață, iar majoritatea absolută a valorilor mobiliare de stat sunt cumpărate de bănci în propriile portofolii.

Imediat ce au ieșit din criza bancară, instituțiile financiare din Moldova, alături de economia mondială, s-au confruntat cu o nouă criză – pandemică. Creditarea, care abia-abia s-a apropiat de indicele dinainte crizei (peste 40 mlrd lei), practic nu crește. Pentru mulți debitori a devenit greu, iar pentru alții – imposibil să achite angajamentele curente. În aceste condiții, puțini sunt cei care își pot permite credite noi. Și fără aceasta, lichiditatea sporită din sistemul bancar moldovenesc (estimată încă anul trecut la 6-7 mlrd lei) este în continuă creștere – n-au unde plasa banii… În această situație, banca comercială privește atent la două instrumente – jocul pe piața valutară sau investiții în VMS.

Menționăm că prim-ministrul care gestionează actuala criză este finansit care, pe lângă toate, câțiva ani a condus Ministerul Finanțelor și foarte bine cunoaște mecanismele interne ale statului, dar și ale sectorului bancar. El înțelege foarte bine prioritățile businessului financiar național și în calitate de ”administrator al țării” face ”neatractiv” jocul pe piața valutară și, astfel, direcționează excesul de lichidități spre piața VMS.

Faptul că în I semestru s-a reușit colectarea a 3 mlrd vorbește despre încrederea investitorillor în valori mobiliare de stat. Iar statul ”este onest” în raport cu investitorii și păstrează rata de profit la un nivel interesant pentru toți. Timp de o jumătate de an, rata medie ponderată a rentabilității a fost de 5,29% anual.

Recent, Ministerul Finanțelor a început să plaseze VMS cu termenul de circulația mai mare. Dacă anterior acesta era de 91 zile, 182 zile, 364 zile (acestea rămân cele mai solicitate), se vindeau nu rău și VMS cu termenul de 2 și 3 ani, iar acum se bucură de o anumită cerere și valorile mobiliare de stat cu termenul de răscumpărare de 5 ani.

Apropo de cerere. La licitația din 14 iulie, licitația pentru VMS cu termenul scurt de circulație (până la un an a depășit cu 15% oferta (VMS-364 zile); cu 20% (VMS-182 zile) și cu 240% (VMS-91 zile). La licitația din 15 iulie privind VMS – 2 ani, cererea a fost practic egală cu oferta, în privința VMS – 3 ani și VMS – 4,85 ani – de aproape două ori mai mică decât oferta. Pentru VMS cu termenul mare de circulație situația este destul de clară – investitorii încă nu sunt gata să vină cu sume mari pe un termen atât de mare.

Este interesant că în situație ordinară, în caz de creștere a cererii pentru VMS, scade puternic rata dobânzii. În acest an, Ministerul Finanțelor o menține la nivelul care este puțin peste rata inflației ca să păstreze interesul investitorilor. În iunie 2020, rata inflației pentru 12 luni a fost de 4,25% anual (rata medie ponderată pentru VMS, amintim, era pentru 6 luni de 5,29% anual). Așa că banii de pe piața VMS nu sunt foarte scumpi pentru stat și investițiile businessului în ele sunt avantajoase. Piața valutară nu asigură astăzi așa o rentabilitate.

Apropo despre valută. Rentabilitatea dolarului SUA este stabilită de rata Sistemului Federal de Stat și este în prezent de — 0-0,25%. În perioada pandemiei, SUA și Europa pompează bani în propriile economii. De facto, a fost pornit tiparul de dolari și euro. Acestea au acționat similar și pentru a depăși criza economică din 2007-2008 și fac la fel acum – motivele sunt diferite, dar mecanismele – aceleași.

În 2009-2010, Moldova se pare că nu a introdus nimic în economia sa. Țara s-a descurrcat cu credite externe și rezerve interne. Apropo, diferența dintre suma banilor introduși în economiile diferitelor țări, în indicatori comparabili, influențează cursul valutelor acestor țări. 

Nu putem să nu atragem atenția că cererea mică de valută în Moldova este dictată și de reducerea bruscă a importului pe fonul carantinei și pandemiei.

De această situație profită Banca Naținală, care cumpără valută și își completează rezervele. De la începutul anului, rezervele au crescut cu $130 mln (cu 4,25%), însumând  $3,19 mlrd. Doar în iunie, din contul aprecierii leului, rezervele BNM au crescut cu $57,3 mln sau cu 1,7% doar într-o lun.

Înainte de final, vom evidenția lichiditatea mare din sectorul bancar, reducerea bruscă a volumului de creditare, apreciarea leului moldovenesc și... crearea de către Ministerul Finanțelor a unor condiții foarte atractive din punct de vedere al volumului și rentabilității pe piața VMS. Și dacă valorile mobiliare se cumpără, înseamnă că există încredere în ele. Aici este important să nu ajungem la default, dar în timpul apropiat nu sunt premise în acest sens.

Ministerul Finanțelor ar putea să reducă ratele, ținând cont de cererea mare pentru VMS, dar nu o face. Motivul este că, în așa mod, statul susține sectorul bancar și are dreptul să ceara din partea lui suport pentru business. Toți sunt într-o barcă.

Vorbind despre investiții, guvernele întotdeauna caută investiți. Dar acum situația este de așa natură că Moldova singură se salvează. Cel puțin la o treime. Credem că lichiditatea excesivă mai permite majorarea volumului de plasare a VMS de la actualele 6 mlrd pentru o reducere mai mare a deficitului bugetar. În mare parte acest lucru depinde în ce măsurî investitorii vor fi gata să investească în valori mobiliare de stat cu termenul mare de circulație.

Mai pe scurt, rezerve mai sunt. Și pe acest fundal este puțin probabil să vorbimnu lasă respinge investitorii (face pentru ei neinteresantă) pe piața valutară și permite completarea deficitului bugetar. Dar există și o nuanță, legată de alegerile prezidențiale, planificate pentru 1 noiembrie 2020 – alegerile întotdeauna au avut efect asupra pieței valutare din Moldova. Deși, anul acesta totul este diferit și nu există încă legități. //23.07.2020 — InfoMarket.

Noutați dupa tema