Noutaţi

Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2021Când nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

 Când nu sunt bani de la FMI, emitem VMS!

Când nu sunt bani de la FMI, emitem VMS!

Pentru a se dezvolta, economia trebuie cam la fiecare 10 ani să treacă printr-o criză. Nu este doar o observație, deja există o legitate, cel puțin pentru SUA. Iar deoarece Statele Unite sunt una dintre cele mai puternice economii, iar dolarul său este una dintre valutele mondiale, situația din această țară deseori este proiectată și pe economia globală. Am trecut prin crize economice în 1998, 2007-2009 și iată că din nou avem criză. Motivele acestora sunt diferite și încep crizele diferit, dar într-un fel sau altul, afectează practic toate țările. Și cu cât țara este mai dezvoltată, cu atât mai dur este lovită de criză, dar și cu atât mai repede se recuperează.

Moldova independentă va marca anul acesta 30 de ani. Ca și alte economii, am resimțit loviturile crizelor globale. E adevărat că le-am trecut în felul nostru și, de regulă, cu un an mai târziu. Dar și noi avem o ciclitate – a evenimentelor politice și economice, strâns legate în condițiile noastre. Acest lucru, cu regret, în cazul unei gestiuni incompetente, poate avea consecințe foarte neplăcute pentru economie și cetățeni.

Pe 21 aprilie 2021, Ministerul Finanțelor, pentru prima dată în istoria sa, a emis obligațiuni de stat (OS) cu termenul de circulație de 7 ani. Pentru explicație, valorile mobiliare de stat (VMS), se împart în două categorii: BT (bonuri de trezorerie) și OS (obligațiuni de stat).

BT se emit pe un termen de până la 1 an (BT-91 zile, BT-184 zile, BT-364 zile). Rentabilitatea lor este determinată de piață, în baza cererii și ofertei și poate fi ”coordonată” de Ministerul Finanțelor din contul reducerii sau majorării ofertei. Dobânzile se plătesc în momentul stingerii VMS.

OS sunt valori mobiliare de stat cu termenul de circulație de peste 1 an (OS-1 an, OS-2 ani, OS-3 ani, OS-5 ani, OS-7 ani). La plasarea acestora, Ministerul Finanțelor stabilește o dobândă fixă și plătește cuponul o dată la jumătate de an (excepție sunt OS-2 ani – acestea sunt emise atât cu dobândă fixă, cât și cu dobândă flotantă). Ministerul Finanțelor este interesat să plaseze VMS cu termenul cât mai mare. Și pentru a atrage investitorii, rentabilitatea pentru aceste valori mobiliare este mai mare. Dar și riscurile pentru investitori sunt mai mari. Aceasta este principala diferență dintre BT și OS.

Piața VMS este strâns legată de ciclitatea crizelșor politico-economice din Moldova. Important aici e de a nu exagera. Și în istoria noastră avem exemple reușite pentru aceasta.

Primele valori mobiliare au fost emise de Ministerul Finanțelor în martie 1995. Puțin mai târziu, în bugetul de stat, la capitolul ”finanțarea necesităților/deficitului” a apărut un rând – venituri din vânzarea valorilor mobiliare de stat pe piața primară (prin licitațiile Ministerului Finanțelor). Din an în an, Ministerul Finanțelor plasa VMS, treptat majorând volumul celor aflate în circulație, iar pentru nevoile bugetului aloca anual până la 200 mln lei. În primii ani exista un singur tip de VMS – BT-91 zile. Ulterior, piața s-a dezvoltat și au apărut alte varietăți de VMS, în funcție de termenul de circulație și volumul plasărilor.

Dintre politicieni, primul a atras atenție pieței VMS președintele Vladimir Voronin în 2000. În primii patru ani de mandat ai lui Voronin, Moldova nu avea program cu Fondul Monetar Internațional, respectiv, nu avea deloc finanțare externă. Mai mult, Voronin a venit la putere în fruntea Partidului Comuniștilor (un moment deloc plăcut pentru partenerii occidentali), FMI insista pe cerințe destul de dubioase  (din perspectiva actuală). De exemplu, insista pe privatizarea combinatului de vin Cricova. Dacă Voronin ar fi cedat, nici nu vrem să ne imaginăm ce era acum acolo. Pe timpul guvernării sale, combinatul a fost ”asigurat” – a fost transformat în patrimoniu național.

Așadar, primii patru ani de guvernare – 2000-2004, când președinte era Vladimir Voronin, Moldova se descurca fără finanțare externă. Și asta pentru că în lipsa unui program de țară cu FMI, niciun investitor instituțional nu vine în țară. Moldova a trebuit să caute rezerve interne. Atunci a fost observat că unele nevoi ale bugetului de stat pot fi finanțate din contul vânzării VMS, iar volumul plasării lor în acea perioadă a crescut de trei ori față de sfârșitul anilor 1990. Este, de fapt, un exemplu bun de management adecvat, care a reușit să mobilizeze resursele interne și, în același timp, să promoveze propria politică socială și economică, fără a ține cont de memorandumuri.
 

Anul

Suma finanțării nevoilor bugetului din contul vânzării VMS (mln lei)

1999

32,5

2000

111,7

2001

186,4

2002

184,0

2003

99,0

2004

199,7

 
 

Dacă e să ne amintim ce curs era atunci al leului față de dolarul SUA, mărimea medie a salariilor pe economie, acești indicatori, comparativ, par considerabili.

În 2004, deja în perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Vladimir Voronin, FMI (care probabil că a văzut că Partidul Comuniștilor este doar o denumire, dar și că Moldova se descurcă acceptabil cu propria dezvoltare fără parteneri externi), a acceptat să semneze noul program fără condiții critice pentru țară.

Odată cu deblocarea finanțării externe, guvernul de atunci a decis să spună ”mulțumesc” investitorilor interni, care cumpărau valori mobiliare de stat și, treptat să închidă piața. Din 2005, prin administrarea ofertei, Ministerul Finanțelor a diminuat ratele pentru VMS, iar în 2008, când în lume s-a declanșat deja criza economică, a reușit chiar să reducă volumul VMS în circulație, răscumpărând de pe piață 120 mln lei.

 

Anul

Suma finanțării nevoilor bugetului din contul vânzării VMS (mln lei)

2005

199,9

2006

121,9

2007

118,5

2008

-120,0

 

Interesant e și modul în care, în perioada mandatului de președinte al lui Vladimir Voronin, se schimba rentabilitatea VMS. La rentabilitatea valorilor mobiliare de stat din ultimii 20 de ani încă vom reveni în graficul de mai jos.

 

Anul

Rata medie ponderată pentru VMS (% anual)

1999

28,59

2000

22,18

2001

14,46

2002

5,75

2003

15,10

2004

11,96

2005

3,81

2006

7,37

2007

13,07

2008

17,96

 
 

În 2009 au loc alegeri, schimbarea guvernării, o nouă suspendare a programului de finanțare din partea FMI și a partenerilor... noul guvern a rămas fără bani. Singura sursă de acoperire a deficitului bugetului era, în continuare, piața VMS. Prin schimbarea legii despre buget, în 2009, finanțarea deficitului a fost majorată până la suma record de 1 600 mln lei. Și asta deși până în 2009, pentru nevoile bugetului, din contul vânzării VMS pe piața primară erau planificate pe an nu mai mult de 200 mln lei. Dar guvernul Filat a primit destul de repede finanțare externă, așa că în 2010-2011, Ministerul Finanțelor a readus lucrurile în albia firească.

Dar din 2012, pe baza experienței precedente, bugetul a ”devenit dependent” de finanțarea din contul VMS – suma plasărilor a crescut de 3 ori. Un nou record de vânzare a VMS a fost înregistrat în 2018 – 1 570 mln lei. Acest lucru s-a produs în ajunul alegerilor parlamentare, care au avut loc în februarie 2019, iar conducerea țării aduna bani atât pentru campania electorală, cât și pentru tot felul de dulcegării sociale (electorale) pentru populație.

Și din nou pauză. Din nou s-a produs o criză și încă ce criză! În 2020, au dat de greu foarte mulți – și statul, și businessul, și oamenii. Cheltuielile statului au fost orientate spre consum – în condițiile în care nu ne putem permite să pornim tiparul de bani (spre deosebire de SUA și Zona Euro), cheltuielile prioritare au fost finanțarea medicinei, creșterea salariilor personalului medical și creșterea susținerii sociale a populației. Despre ”susținerea businessului” din partea statului preferăm să nu ne expunem.

Pe fundalul crizei, destul de mult s-a redus acordarea creditelor. Băncile care și așa ”sufereau” de exces de lichiditate, au fost nevoite să reorienteze banii în singurul instrument investițional disponibil în Moldova – piața VMS.

Bilanțul acestei activiăți este de 5739,7 mln lei. Anume această sumă a ajuns la bugetul de stat din contul vânzării VMS pe piața primară. La un buget de 38 505 mln lei, din contul VMS în 2020 au fost finanțate 14,9%! În condițiile pandemiei, acest lucru, în general, a fost justificat. Dar după astfel de crize, întotdeauna era nevoie de ajustare – banii trebuie să fie întorși și întorși cu dobândă. Un moment benefic este că rata dobânzii a fost relativ mică – 5,19% anual, iar inflația – numai 0,39%. Iată cum aceasta arată:

Rata medie ponderată pentru VMS din ultimii 20 de ani.

Notă: Datele pentru 2021 includ informații pentru I trimestru.

La sfârșitul anului, în țară a fost ales un nou președinte – Maia Sandu, guvernul Chicu a demisionat și Moldova s-a confruntat cu o criză politică severă, pe fundalul colapsului economic. Aruncarea mingii dintr-o tabără politică în alta nu înseamnă oprirea proceselor economice și a plăților lunare. Iar deoarece nu avem finanțare externă (programul cu FMI este suspendat), singura sursă de finanțare a deficitului bugetului rămând valorile mobiliare de stat.

Cheltuielile bugetului sunt de 55 400 mln lei, deficitul – 13 900 mln lei. Din contul vânzării VMS urmează să fie acoperită o parte din deficit în suma record de 6 750 mln lei, adică 12,2% din cheltuielile bugetului. Dar și aceasta s-a dovedit a fi puțin. În martie, parlamentul a operat rectificări la buget, majorând această sumă până la 7 358,5 mln lei (în scopul indexării pensiilor de la 1 aprilie). În aprilie, fără avizul guvernului, au fost aprobate modificările care majorează această sumă până la 7 891,5 mln lei (în scopul compensării cheltuielilor pentru energie electrică în perioada stării de urgență).

Dinamica finanțării nevoilor bugetului de stat în ultimii 20 de ani (mln lei)

Ministerul Finanțelor și Banca Națională, care activează pe piața VMS în tandem, asigurând executarea bugetului și stabilitatea prețurilor, înțeleg foarte bine că în 2020, lichiditatea băncilor s-a subțiat vizibil – banii au fost alocați în valori mobiliare. Banii au tot mai puține mijloace ca să le aloce doar în valori mobiliare. Mai ales că și cerințele față de lichiditate limitează procentul disponibilității VMS în portofoliul băncilor.

Cu toate acestea, pentru a susține activitatea de pe piața VMS, creșterea sporită pentru valori mobiliare și pentru a nu admite creșterea dobânzilor și de a executa cerințele legii bugetului, mai întâi Banca Națională a redus, la ședința extraordinară a Comitetului executiv, din 5 aprilie 2021, cerințele față de normele rezervelor obligatorii privind depozitele în lei. Normele au fost diminuate de la 30% la 28% din baza de calcul.

Să facem calculele. Pe conturile de depozit din toate bănile comerciale, la data de 31 martie 2021 se aflau 79 126,3 mln lei. Până acum, 30% din această sumă băncile erau obligate să le țină la Banca Națională la o dobândă mică (în prezent este de 1,5% anual). Acum devin disponibile 2% din această sumă. Acest lucru înseamnă că, peste o lună, când va intra în vigoare decizia, pe piață vor fi vărsate 1 582,5 mln lei, adică 20% din suma necesară, pe care Ministerul Finanțelor trebuie să o obțină la sfârșit de an din contul vânzării VMS pe piața primară.

La rândul său, Ministerul Finanțelor, un alt participant al tandemului, emite noi valori mobiliare cu termen lung de 7 ani, încercând să atragă bani pentru o perioadă mai mare. Cel mai important este că a început pregătirea pentru momentul ca valorile mobiliare de stat să poată fi cumpărate nu doar de către dealeri autorizați (bănci comerciale), iar prin intermediul lor și persoanele juridice, dar acum și persoanele fizice. Pentru aceasta urmează să fie simplificate procedurile de participare la licitații, oferind acces direct pentru atragerea capitalului persoanelor fizice.

Piața VMS este un instrument sensibil. Pe timpul mandatului de președinte al lui Voronin, guvernul înțelegea acest lucru și încerca să nu exagereze: despre evenimentele mondiale negative sunt scrise manuale. În situația actuală, ponderea valorilor mobiliare de stat este de aproximativ o cincime din veniturile bugetului, iar această situație se repetă pentru al doilea an consecutiv. Fără pauze. Iar noi suntem în prag de o nouă confruntare politică în Moldova...

Situația amintește despre un joc popular la începuturile erei calculatoarele – ”Snake”, pe care mulți o cunosc și datorită primelor telefoane mobile Nokia. Șarpele din joc se mișcă pe ecran, permanent muscă ceva și crește, doar că suprafața ecranului rămâne la fel. //01.05.2021 – InfoMarket.