Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2021Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

”Jocurile foamete” ale pieței valutare

”Jocurile foamete” ale pieței valutare

Comentariul agenției InfoMarket

”Ghinion”. Putem oare să caracterizăm astfel situația de pe piața valutară a Moldovei, în general și cursul în scădere al leului față de euro, în particular? Specialiștii știu că cursul monedei moldovenești este legat de dolarul SUA: când se apreciază dolarul, de exemplu față de euro, se apreciază și leul și invers. Din acest motiv este important să privim dinamica perechii USD-EUR.

Anul a început cu un curs destul de stabil de 1,11 dolari pentru 1 euro. În martie, pe fundalul carantinei, dolarul brusc și-a cedat pozițiile (1,15) și a pierdut puțin din valoare, dar deja de la mijlocul verii a început deprecierea constantă – la sfârșitul lunii iulie, raportul cursului era de 1,18. Și în primele zile din decembrie, pe parcursul zilei, a trecut de 1,2.

Despre motivele volatilității perechii USD-EUR scrie toată presa mondială și indică drept motive orice: de la alegerile prezidențiale în SUA, tipărirea dolarilor în timpul pandemiei și știrile stringente legate de răspândirea COVID-19, până la începutul luptei pentru hegemonia mondială pe cea mai solicitată în prezent piață mondială – piața vaccinurilor contra noului coronavirus: vaccinul producătorului care va ocupa poziția dominantă, va deveni ”prima vioară”.

Nouă ne este mai aproape piața locală. Și consolidarea monedei unice europene, care a început pe piețele mondiale în vară nu s-a resimțit în Moldova: în această perioadă, dintr-un anumit motiv, leul s-a consolidat ”concomitent” cu euro. Adică pe fundalul devalorizării dolarului (în pereche cu euro), leul moldovenesc s-a apreciat în raport cu dolarul. Din acest motiv am văzut reducerea cursului sub valoarea de 17 lei pentru $1 în cazul unei stabilități aparente a leului față de euro (19,5-20 lei).

Să comparăm vizual două grafice din ultimele 12 luni.

Dinamica cursului USD vs EURO

(decembrie 2019-noiembrie 2020)

Dinamica cursului MDL vs EURO vs USD

(decembrie 2019-noiembrie 2020)

Timp de un an, euro s-a apreciat față de dolar cu aproape 10%. Iar din dinamica leului față de dolar și euro se vede clar separarea liniilor. Din mijlocul lunii mai, leul s-a apreciat față de dolarul SUA, până la mijlocul celei de-a doua jumătate a lunii septembrie. La fel ca și pe piețele mondiale, față de dolar s-a apreciat și euro. Adică tendința de apreciere a euro nu s-a manifestat deloc pe piața noastră.

Psihologia participanților de pe piața moldovenească nu este puternic influențată de tendințele care se produc pe piețele internaționale. Cu toate acestea, Banca Națională a avut influență directă asupra situației de pe piața valutară prin intervențiile sale.

E posibil să fie o coincidență, dar cursul leului a revenit la limita de 17 doar după al doilea tur al alegerilor prezidențiale – pe 20 noiembrie. Și de atunci, moneda moldovenească a continuat să se devalorizeze. În general, cursul leului față de dolar la început de decembrie corespunde situației de la începutul anului.

Există, se pare, motive mai consistente, din care BNM a influențat dinamica cursului leului – intervențiile băncii centrale pe piața valutară. În martie (când a început carantina), instituția a vândut $114,5 mln, în aprilie – $55,92 mln. Cursul mediu în martie a fost de 17,72 lei pentru $1; în aprilie — 18,15 lei pentru $1. Adică în martie, Banca Națională a obținut puțin peste 2 mlrd lei din vânzarea valutei, iar în aprilie – puțin peste 1 mlrd; în total – mai mult de 3 mlrd lei.

*IMPORTANT: Calculele exacte sunt posibile numai dacă sunt disponibile datele pe zile privind intervențiile valutare. Deoarece raportarea se publică lunar, InfoMarket a folosit cursul mediu al MDL față de USD pentru a reflecta situația într-un cadru disponibil pentru comparație

Tot în aprilie, BNM a cumpărat de pe piață $1 mln, după care numai a cumpărat valută, iar în iulie și octombrie – un volum destul de mare.
 

2020 Mii USD Cursul mediu
MDL/USD
Mii MDL
Cumpărare Vânzare Cumpărare Vânzare
January          
February          
March   114500,0 17,7209   2029043,0
April 1000,0 55920,0 18,1541 18154,1 1015177,0
May 25000,0   17,8046 445115,0  
June 22000,0   17,3265 381183,0  
July 48000,0   17,0818 819926,0  
August 28000,0   16,6511 466231,0  
September 29600,0   16,6735 493536,0  
October 68864,4   16,9836 1169565,0  
TOTAL 222464,4 170420,0   3793710,0 3044220,0
 

În martie și aprilie, BNM a vândut $170,42 mln la cursul mediu pentru două luni de 17,94 lei pentru $1. Iar în iulie-octombrie, a cumpărat dolari la un curs mai mic – în aceste 4 luni, mărimea medie a cursului a fost de 16,848 lei pentru $1. Asta deși BNM a început să cumpere valută după luna aprilie, pe fundalul aprecierii leului, care a atins în august o valoare de — 16,5477 (12.02.2020).

Și dacă e să luăm numai volumul vândut în primăvară și cumpărat înapoi în vară-toamnă ($170,42 mln), numai din diferența de curs, instituția de reglementare a câștigat nu mai puțin de 186 mln lei sau $11 mln. Cifrele exacte le vom putea vedea când Banca Națională va publica raportul său de activitate pentru 2020.

În total, în 10 luni din 2020 (de facto, în 7 luni – din aprilie și până în octombrie), BNM a cumpărat pe piață $222,5 mln pe fundalul aprecierii leului. Așa că profitul real din activitatea investițională a regulatorului la final de an va fi mai mare. Și deși suntem în decembrie, datele pentru noiembrie încă nu au fost publicate.

Există motive mai profunde ale acțiunilor BNM. În martie, țara a intrat în carantină și, ca să evite presiunile eventualei panici asupra pieței valutare, BNM a saturat-o cu valută, ca o măsură de prevenire. În acest mod, regulatorul nu a admis speculații pe seama cursului leului, pe fundalul panicii pandemice și a absorbit excesul de lei. În următoarele luni, BNM a restituit treptat leii pe piață, iar în aceste condiții, pe fundalul aprecierii monedei naționale, investitorii aveau o singură cale – să direcționeze leii pentru cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS). Cu toate acestea, acțiunile regulatorului sunt destul de atente – prin restituirea leilor pe piață, este necesar de asigurat cerere pentru VMS, pentru ca Ministerul Finanțelor să nu fie nevoit să majoreze ratele dobânzilor pentru acestea.

În septembrie situația se schimbă. Prin cumpărarea în această lună a aproape $69 mln, BNM a dat un semnal tuturor participanților pentru accelerarea cursului: deja în a treia decadă a lunii, cursul a depășit din nou pragul de 17 lei pentru $1 și continuă să se devalorizeze. Pentru a înțelege la ce să ne așteptăm timp de o lună, amintim că, la sfârșit de decembrie, cursul leului întotdeauna se apreciază – oamenii vând valută din cauza cheltuielilor legate de sărbători.

În nota informativă la legea bugetului pentru anul 2021 se menționează că la sfârșitul anului 2020, cursul va fi, estimativ, de 17,40 lei pentru $1. Și pentru că în ultima decadă a lunii decembrie cursul tradițional se apreciază, cel mai probabil spre sfârșitul lunii, acesta va fi accelera mai sus de această valoare, pentru ca spre 31 decembrie să se înscrie în prognoza anunțată. În aceeași prognoză se arată că pentru tot anul 2020, cursul mediu al dolarului va fi de 17,34 lei. Și acest indice a fost atins deja – pentru 10 luni, cursul mediu este de 17,33 lei pentru $1. Prognoza pentru decembrie este evidentă. Iar cursul leului față de euro va depinde de piețele mondiale.

Nu putem să nu abordăm și inflația. Menținerea nivelului acesteia în cadrul coridorului țintit este scopul principal al BNM. Coridorul nostru este de 5% plus/minus 1,5 puncte procentuale, adică inflația trebuie să fie între 3,5% și 6,5% anual. Dar în acest an, pe fundalul pandemiei, toate țările înregistrează procese deflaționiste și deja în august, în Moldova, inflația anuală a ieșit din coridor - 3,45% anual. În octombrie (pentru 12 luni) — deja 1,56% anual. Banca Națională prognozează atingerea valorii minime în I trimestru din 2021 și revenirea la diapazonul minim de 3,5% anual peste un an, în I trimestru din 2022. Dar acesta nu înseamnă că nu va alimenta inflația, inclusiv prin cursul valutar.

O situație similară a fost în 2012-2013, când BNM, după o absență de 8 luni pe piața valutară, a început să cumpere valută, stimulând astfel procesele inflaționiste. Dar atunci situația a ieșit puțin de sub controlul regulatorului: în jocurile valutare s-au implicat activ și alți participanți ai pieței. Banca Națională a fost nevoită să amenințe atunci cu aplicarea sancțiunilor administrative față de care se ocupă deschis cu speculațiile valutare.

În pofida asemănării cu situația de acum 8 ani, în acest an există propriul specific. În martie-aprilie 2020, BNM a retras brusc de pe piață peste 3 mlrd lei (prin vânzarea de valută), după care treptat a întors leii pe piață (cumpărând valută). Acești bani, cum am menționat mai sus, erau ”destinați” Ministerului Finanțelor, care plasa VMS pentru acoperirea deficitului bugetar.

În acest an, din cauza pandemiei și deficitului enorm al bugetului, anunțat la nivelul de 16 mlrd lei, guvernul a decis să acopere 6 mlrd lei din contul plasării primare a VMS. Deja conform situației pentru 10 luni din 2020, această sursă a adus bugetului peste 5 mlrd lei. Și există cerere pentru VMS, în pofida ratelor mici de rentabilitate.

Procesele deflaționiste pe fundalul pandemiei au redus nivelul inflației până la 1,56% anual (va fi și mai puțin). Acest lucru a determinat BNM să reducă rata de bază până la un nivel fără precedent de 2,56% anual. Iar de rata de bază depinde rentabilitatea VMS – pentru stat este important să atragă cele 6 mlrd, o sumă fără precedent, prin vânzarea valorilor de stat și să le cumpere la o rată cât mai mică.

Într-un recent interviu televizat, premierul Ion Chicu a spus că din deficitul planificat de 16 mlrd de lei, real se va putea opri la 10 mlrd lei. Mai mult de jumătate va fi acoperit din contul vânzării VMS, restul – din contul surselor externe de finanțare. Apropo, începutul creșterii cursului leului a coincis cu primirea primei tranșe de 50 mln euro de la Uniunea Europeană. Numai din contul cursului, Ministerul Finanțelor ”a câștigat” pentru buget aproape 30 mln lei. Amintim că UE oferă o asistență în mărime de 100 mln de euro în două tranșe egale. Iar Ministerul Finanțelor a anunțat că a primit 51,62 mln euro. Diferența de 1,62 mln euro la suma de 50 mln euro înseamnă doar 0,3 lei la 1 euro în diferența de curs. Dar acest lucru este o presupunere.

Subiectul inflației și a pieței VMS necesită atenție aparte, mai ales în ajun de noul an 2021. Vom reveni la această temă în viitorul apropiat. Asta chiar dacă analiza situației curente după volum s-au încadra într-o broșură, cel puțin. //03.12.2020 – InfoMarket.

 

Noutați dupa tema