Noutaţi

Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2021Anul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Jocuri în ping-pong petrolier

Jocuri în ping-pong petrolier

Comentariu al agenției InfoMarket
  
Pe fundalul creșterii prețurilor produselor petroliere din ultimele trei luni, săptămâna trecută, piața și toți participanții acesteia au fost supuși unui nou val de critică politică. Mai mulți deputați au anunțat din nou despre ”înțelegere” și nu atât de cartel, cât a regulatorului pieței cu operatorii, considerând că situația poate fi corectată numai de alegeri parlamentare anticipate și de schimbarea conducerii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Nu este un subiect nou pentru Moldova. Dar politicienii, cum a fost demonstrat în repetate rânduri, deseori aduc prejudicii economiei, fără să se gândească la consecințele în calea spre atingerea obiectivelor sale. Dacă e să încercăm să ne clarificăm puțin, atunci vom înțelege că piața produselor petroliere (operatorilor săi), ca și oricare segment al economiei și businessului, are nevoie de stabilitate și predictibilitate, cel puțin pe termen scurt.
 
Uneori, jurnaliștii nu pot scrie despre ceea ce cunosc, deoarece nu întotdeauna pot indica sursele sale. Așa s-a întâmplat că într-o discuție privată cu redactorul agenției InfoMarket a fost comunicată istoria încheierii unui nou acord de livrare a gazelor naturale în țară. Negocierile (cu mulți ani în urmă) au fost purtate nu doar cu Moldova, dar și cu reprezentanții unor alte țări din Europa de Est. Și aceste negocieri au început aproximativ așa: ”Bună seara, domnilor. Să începem de la adevărul că noi avem gaz, iar dumneavoastră – nu. Așadar, să începem negocierile…”.
 
Chiar dacă această istorie, transmisă din gură în gură, nu este tocmai exactă, fiți de acord că logica ei este ireproșabilă. Aproximativ la fel se conturează situația și cu produsele petroliere în Moldova – le importăm în proporție de 100%. Subiectul formării prețurilor este formulat în așa mod, ca să nu fie admis deficitul produselor petroliere pe piață, așa cum s-a întâmplat la mijlocul anilor 1990.
 
Desigur, licența prevede sancționarea operatorilor în cazul apariției vreunui deficit, dar acest băț poate să nu fie de folos dacă operatorii pur și simplu nu vor fi în stare să cumpere și să livreze carburanții pentru Moldova.
 
Să trecem de la introducere la fapte și vom menționa că ANRE s-a dovedit a fi pregătită să respingă orice tip de declarații politice și destul de operativ a publicat o analiză destul de amănunțită a pieței produselor petroliere. Concluzia principală este că trebuie să fie schimbată metodologia de formare a prețurilor. Din nou. A cincea oară în cinci ani.
 
Există două metode de bază de reglementare a prețurilor: plafonarea prețului maxim de vânzare cu amănuntul și plafonarea rentabilității maxime a operatorilor. Și imediat ce politicienii cer schimbări, ANRE propune să fie schimbat una cu alta. Iar acest lucru seamănă cu jocul de ping-pong.
 
În 2002-2015 se aplica plafonarea rentabilității (de la prețul la care se vindea de facto carburantul (ținând cont de reducerile care dictează muzica în lupta concurențială din țara noastră). În 2016-2019 (după noi declarații politice), metodologia a fost schimbată și ANRE plafona prețul maxim, o dată la două săptămâni. În 2018, situația a fost adusă de politicieni la absurditate: oferind ANRE independența (Agenția se subordonează parlamentului) statul (deja în persoana guvernului), prin judecată, contesta decizia ANRE de majorare a prețurilor. Așa s-a procedat de trei ori. Ca urmare, instanțele luau decizia de a îngheța prețurile până la aprobarea noii metodologii. Absurditatea situației a fost în faptul că aproape un an, de la mijlocul lui 2018 și până în primăvara lui 2019, prețurile au rămas neschimbate, deși produsele petroliere reprezintă un produs bursier, iar Moldova nu este parte a tranzacțiilor internaționale și nu poate influența asupra prețurilor.
 
Din martie 2019 și până în prezent, ANRE a revenit la metodologia plafonării rentabilității – 10% din prețurile la pompă. Adică reducerile erau operare deja de operatori din contul propriului profit.
 
Reducerile sunt un subiect aparte. În virtutea mentalității sale, piața moldovenească adoră acest cuvânt. Absolut toate întreprinderile de stat și consumatorii mari primesc reduceri la carburanți din partea operatorilor: se câștigă licitații de către cei care ofere cel mai mare discount. Se știe cu exactitate că mașinile parlamentului se alimentau anul trecut cu 13% mai ieftin decât oamenii obișnuiți la benzinării, iar în acest an, reducerea parlamentară este puțin mai mică – nu depășește 10%. Iar operatorii mai sunt nevoiți să ofere și o amânare a achitărilor (așa sunt condițiile licitațiilor de achiziții publice), adică ei creditează întreprinderile de stat.
 
Dar să revenim la formarea prețurilor. Ca un rezumat la o analiză destul de minuțioasă a situației de pe piața produselor petroliere, ANRE precizează că, în primul rând, în toate țările Uniunii Europene lipsește mecanismul intervenției structurilor de stat în procesul de formare a prețurilor – acestea sunt reglementate de legile economiei de piață. În al doilea rând, se observă tendința de creștere a prețurilor mondiale pentru produsele petroliere, care cu siguranță și pe viitor vor influența prețurile de vânzare cu amănuntul în Moldova. ANRE mai consideră paradoxal faptul că metodologia actuală, de plafonare a rentabilității, a permis adaptarea la astfel de șocuri ca pandemia. Și, în același timp, ANRE propune ca în situația dată concretă să fie schimbată metodologia și să se revină la plafonarea prețurilor în baza cotărilor PLATTS, pe care le consideră cel mai transparent instrument de formare a prețurilor. Spre deosebire de precedenta practică similară, când prețurile erau stabilite la fiecare două săptămâni, de această dată ANRE propune să fie făcut o dată pe lună. Adică e un nou ”ping-pong” pentru a mulțumi politicienii? Amintim că precedenta practică a prețurilor plafon s-a încheiat cu adresarea guvernului în judecată, contestând deciziile ANRE. Cu alte cuvinte, există precedentul și șansa că dacă guvernului nu-i va fi din nou pe plac modul în care ANRE stabilește prețurile maxime de vânzare cu amănuntul, deciziile Agenției vor putea fi din nou contestate. Fără să mai vorbim despre faptul că operatorii nu sunt încântați de această propunere: o lună este un termen foarte mare pentru piața mondială, unde prețurile se schimbă în fiecare oră.
 
Și cum rămâne cu piața internă? Am început de la afirmația că orice business are nevoie de stabilitate. Toți cei care plătesc accizele sunt foarte recunoscători precedentului executiv, în special Ministerului Finanțelor, care a elaborat, în premieră pentru aproape 30 de ani, un program independent, de trei ani, a politicii fiscale (și parlamentul a aprobat-o). Acest lucru înseamnă că toți cei care plătesc accizele, au o claritate pentru trei ani despre modul în care acestea vor crește. Respectiv, vor putea să-și planifice afacerile pentru trei ani înainte, fără să le fie frică de faptul că în prag de un nou an, regulile jocului brusc se vor schimba. Și produsele petroliere sunt accizabile, iar pentru că în politica fiscală este prevăzută creșterea lor în 2021, 2022 și 2023, acest lucru se reflectă și în costul final al carburanților la benzinării. Cota accizei în costul carburantului este de 17% (Diesel) și 30% (benzină).
 
Pe de o parte, politicienii afirmă că prețurile mari la produsele petroliere frânează dezvoltarea economiei, pe de altă parte – permanent sporesc accizele pentru acestea. Mai mult, acciza se plătește la importul produselor petroliere, după care se include în preț, din care se achită și TVA în mărime de 20%. Aceasta înseamnă că consumatorul plătește și TVA la acciză.
 
Sunt și alte metode de reglementare tangențială a prețurilor. În Moldova sunt acordate 13 autorizații de vânzare a gazului lichefiat și 22 pentru benzină și motorină. În țară sunt construite 713 benzinării, iar acest număr este enorm, ținând cont de teritoriu. Fiecare stație PECO presupune cheltuieli permanente ale operatorului, care în final ajung pe umerii consumatorului. Și numărul benzinăriilor continuă să crească. În ultimii cinci ani, acesta a crescut cu 100. Cota celor mai mari șase operatori este de 67% din toate stațiile PECO (LUKOIL Moldova – 17%, Petrom Moldova – 13%, Rompetrol Moldova – 11%,  Tirex-Petrol – 11%, Datario (Vento) – 10%, Bemol – 5%. Încă 33%  revine operatorilor mici.
 
Orice afacere are drept scop câștigarea banilor. Piața produselor petroliere din țara noastră este reglementată nu numai de autorizații, dar și de formarea prețurilor. Și operatorii joacă în baza acestor reguli, asigurând, în același timp, și securitatea energetică a țării. Ei, ca și orice alt business, au nevoie de reguli clare cel puțin pe termen mediu. Iar în final, pentru tot plătește consumatorul. // 22.02.2021 – InfoMarket.
 
P.S.: Analiza ANRE privind piața produselor petroliere, în limba română, poate fi găsită urmând linkul.