Materialele sectiunii

Vladimir MUNTEANU: În 2018, BNM nu anticipează şocuri sau neaşteptări în sectorul financiar – bancar al Moldovei

Vladimir MUNTEANU: În 2018, BNM nu anticipează şocuri sau neaşteptări în sectorul financiar – bancar al Moldovei

Vladimir Munteanu a revenit la Banca Naţională în 2016, după 16 ani de muncă, în mare parte, la FMI şi Banca Mondială. Până atunci, în perioada 1992 – 2000, a activat la BNM în diferite funcţii (ultima – director al Departamentului operaţiuni valutare şi relații externe, precum şi membru al Comitetului monetar al BNM). În prezent, este prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei șiresponsabil de direcţii deloc simple în activitatea regulatorului (deşi la BNM nu există direcţii simple), cum ar fi: politica monetară, operaţiuni bancare şi administrarea rezervelor valutare, stabilitatea financiară, cercetări economice şi aplicative, sistemul de plăţi, lupta cu spălarea de bani şi finanţarea terorismului, fiind coordonator şi al asistenţei tehnice. Interviul acordat agenţiei InfoMarket în ajunul anului 2018 îl începem cu discuţii despre rezultatele colaborării dintre BNM şi FMI. 
 
InfoMarket: Care sunt succesele, sau poate restanţele cu care Banca Naţională încheie anul, în special în contextul executării obligaţiunilor faţă de FMI la implementarea reformelor în sectorul financiar – bancar pentru asigurarea stabilităţii acestuia?
 
Vladimir MUNTEANU: În cadrul Acordului semnat cu FMI în 2016 din 16 (acţiuni prealabile) 11 au revenit Băncii Naţionale. În mare parte, acestea ţin de consolidarea stabilităţii sistemului bancar, asigurarea transparenţei acţionarilor băncii, managementului băncii, reducerii riscurilor pentru bănci prin schimbarea mecanismelor de management al riscurilor. Acest program prevede 6 evaluări complexe, care au loc la fiecare jumătate de an, în timpul cărora sunt discutate noile condiţii. În prezent, Comitetul executiv al FMI a aprobat deja două evaluări.
 
Obligaţiunile BNM faţă de Fond pot fi împărţite în două grupuri: unul ţine de Banca Naţională, altul de sistemul bancar în general.
 
Pentru a-şi îndeplini obligaţiunile calitativ, regulatorul trebuie să deţină independenţă, pentru consolidarea căreia au fost adoptate modificările legislative de rigoare, inclusiv pentru protejarea juridică a angajaţilor BNM. Astfel, a fost îmbunătățită vizibil structura de management şi administrare a băncii centrale. Din vara anului trecut, BNM are o administrare la două niveluri –Consiliul observator şi Comitetul executiv. Este interesantă structura Consiliului observator: acesta este condus de Guvernatorul BNM, iar alţi doi viceguvernatori sunt membri. Alţi patru membri ai Consiliului sunt din exterior, selectaţi în bază de concurs şi aprobaţi de Parlament. De asemenea, pentru prima oară Comitetul de audit a fost creat din specialişti independenţi. Apropos, această structură a băncii centrale a avut o înaltă apreciere la multe forumuri internaţionale, la care am participat. O astfel de structură are menirea să asigure sistemul de control şi echilibru.
 
În afară de independenţă, Banca Naţională trebuie să deţină instrumentele necesare pentru realizarea completă a obiectivelor, care i-au fost atribuite. De exemplu, pentru un management bun al activităţii băncilor, se implementează treptat sistemul de monitorizare a riscurilor, iar pentru asigurarea stabilităţii financiare se elaborează instrumente de supraveghere macroprudenţială. Totodată, sunt necesare instrumente şi proceduri pentru însănătoşirea băncilor.
 
InfoMarket: Misiunea Fondului a fost în noiembrie curent…
 
Vladimir MUNTEANU:  Da şi a ajuns la concluzia că Moldova, în mare parte, a îndeplinit  angajamentele asumate. Ca rezultat, am ajuns la un acord la nivel de experţi. Următoarea etapă prevedea executarea noilor prevederi, care de această dată au fost de patru ori mai puţine, deşi destul de complexe. Unele condiţii prealabile  au o componentă tehnică foarte mare, un specific propriu, ceea ce implică uneori o perioadă lungă de timp. De exemplu, elaborarea, discutarea, aprobarea de către Guvern şi adoptarea de către Parlament a noilor prevederi legislative. Pentru noi şi partenerii noştri este foarte important ca esenţa acestor legi să fie corectă. 
 
Vreau să menționez că pe 20 decembrie Consiliul de directori al Fondului a aprobat al doilea raport şi în zilele următoare vom primi o nouă tranşă de asistenţă financiară.
 
InfoMarket: Banca Naţională are şi un şir de obligaţiuni faţă de Uniunea Europeană…  
 
Vladimir MUNTEANU: În ultimii ani, BNM a depus multe eforturi în contextul integrării europene.
 
Perfecţionarea bazei juridice şi armonizarea cu legislaţia UE este o obligaţiune importantă. În ultimii ani au fost adoptate: Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, Legea  cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare, Legea cu privire la contracte şi asigurarea financiară. Un rezultat important este şi adoptarea Legii privind activitatea bancară, care va înlocui actuala Lege a instituțiilor financiare şi datorită căreia vor fi monitorizate standardele de reglementare şi supraveghere în sistemul bancar. Au fost adoptate şi Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, Legea cu privire la supravegherea suplimentară a băncilor, asigurătorilor şi reasigurătorilor, precum şi a societăţilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar, Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare. În prezent, BNM lucrează asupra proiectului noii legi în domeniul stabilităţii financiare.
 
InfoMarket: Putem vorbi astăzi despre înlăturarea tuturor vulnerabilităţilor din sectorul financiar şi reabilitarea sistemului financiar după criza bancară?
 
Vladimir MUNTEANU: Cred că ar fi o exagerare, într-o anumită măsură. Dar nu pot să nu menţionez că sectorul bancar a fost stabilizat, există deja indicatori care ne demonstrează schimbarea  situaţiei. În pofida faptului că nivelul general de credite a continuat să scadă şi în acest an, numărul creditelor şi depozitelor noi a inregistrat  o creastere şi activele generale ale băncilor au crescut considerabil din 2015. Indicatorii de suficiență  a capitalului și rentabilitate a băncilor sunt destul de solizi.  
 
InfoMarket: Adică, pe fundalul stabilizării sistemului bancar se atestă şi o reabilitare a încrederii faţă de acesta din partea clienţilor?
 
Vladimir MUNTEANU: Cred că putem spune şi aşa.În acelaşi timp privimreal la situaţie şi lucrăm în foarte multe direcţii. O parte din munca noastră nu este vizibilă pentru majoritatea, dar o simt băncile.În comunicarea cu presa şi cu băncile avem parte de un feedback, care ne vorbeşte despre faptul că BNM a înăsprit  sesizabil normele prudenţiale, abordarea sa faţă de respectarea de către bănci a legislaţiei şi regulamentelor. Evident, nu este un scop în sine, dar e o îmbunătăţire a funcţionalităţii structurilor de creditare.
 
InfoMarket: După verificarea acţionarilor în trei bănci mari şi a acţiunilor şi evenimentelor ulterioare, BNM a declarat că, pînă la finele anului va verifica şi restul băncilor la capitolul transparenţei acţionarilor. A fost asigurat acest lucru?
 
Vladimir MUNTEANU: În prezent, Banca Naţională aplică supravegherea intensivă în două bănci – Moldova Agroindbank şi Victoriabank. La Moldindconbank am aplicat mecanismul „intervenției timpurii”. La Moldindconbank ne-a reuşit, deşi au fost temeri foarte mari, deoarece am aplicat pentru prima dată acest instrument şi experimentul a fost unul de succes. Cât privește restul băncilor, Banca Naţională a finalizat verificările la încă cinci dintre ele, unele rezultate  urmând a fi discutate la şedinţa Comitetului executiv. Alte trei bănci vor fi verificate în anul următor, dar este vorba despre bănci în care acţionarii principali sunt instituții străine -  BCR Chisinău, Mobiasbanca, Eximbank.
 
InfoMarket:În acest an, BNM a slăbit treptat politica monetar – creditară, ar trebuie să aşteptăm o continuitate şi în anul care vine?
 
Vladimir MUNTEANU: Într-adevăr, în declarațiile recente ale BNM privind prognoza inflației pe termen mediu s-a menționat că prognozăm o reducere rapidă a ritmului de creştere a inflației în 2018. Respectiv, am redus rata de bază. În funcție de tendința inflației pe termen mediu prognozată, BNM trebuie să acționeze, astfel încât să păstreze indicatorul-țintă al inflației, calculat în baza indexului prețurilor de consum în mărime de5,0% anual, cu o posibilă deviere de  ± 1,5 puncte procentuale. Acţiunile noastre au influenţă în decurs de câteva trimestre. O dată în trimestru, BNM face o nouă prognoză, pornind de la noi circumstanţe şi adoptă decizii în funcţie de perspectivele pe termen mediu. Anume din aceste considerente, pentru Banca Naţională a Moldovei este foarte importantă prognoza inflaţiei pe termen mediu şi caracterul timpuriu al deciziilor de politică monetară. 
 
InfoMarket:Când Dorin Drăgunaţu conducea BNM, la întrebarea noastră: de ce ne legăm de inflaţia de 5%, pe când în Europa acest indice este de 1-2%, el a spus că 5 la sută este o inflaţie necesară pentru ţările cu economie în curs de dezvoltare, la care este raportată şi Moldova. Pe cât de actuală este această afirmaţie astăzi?
 
Vladimir MUNTEANU: Cred că acest răspuns este actual şi astăzi. Ieşim acum dintr-o criză multilaterală destul de profundă – criza financiară şi economică, intensificată de factori externi, inclusiv geopolitici. Din cauza escrocheriei din sectorul bancar s-a schimbat şi abordarea faţă de reglementarea băncilor, iar ca rezultat, tot sistemul trece prin schimbări structurale complexe. Prin modificări structurale trebuie să treacă şi economia reală pentru a asigura o creştere durabilă. Ne-am dori să avem premise pentru revenirea cât mai rapidă la subiectul unui nivel optim al inflaţiei.
 
InfoMarket:Putem spune că, în anul care vine sistemul bancar va fi actualizat şi multe procese vor fi finalizate?
 
Vladimir MUNTEANU: Pot spune că mergem sigur pe această cale. Am adoptat majoritatea modificărilor legislative, au fost elaborate reglementările  respective, adică baza legislativă a fost creată. A rămas să fie implementată şi acest obiectiv-cheie necesită iarăși  timp. Aşteptăm că trei bănci mari din ţară să atragă, în anul care vine, acţionari noi. Aşteptăm că aceştia vor fi investitori strategici, care vor implementa metode mai eficiente de activitate şi noi produse bancare, iar ca rezultat, vom obţine schimbări calitative de administrare a businessului şi înăsprirea concurenţei pe piaţă. Astfel, vor avea de câştigat clienţii băncilor şi, respectiv, toată economia. 
 
InfoMarket:Cum planifică BNM să stimuleze în cel mai apropiat timp dezvoltarea plăţilor fără numerar?
 
Vladimir MUNTEANU: Guvernul şi organele de stat luptă cu fenomenul salariilor „în plic”, încearcă să stimuleze plăţile, inclusiv, cele salariale, prin intermediu cardurilor. În cooperare cu Banca Mondială se elaborează un program de promovare a plăţilor fără numerar şi  analiza economiei subterane, un program pentru majorarea ariei de utilizare a plăţilor fără numerar. Mai mult, BNM este la stadiul final de pregătire a modificărilor legislative privind plăţile fără numerar. Acestea prevăd un şir de măsuri stimulative pentru platile fara numerar, inclusiv reglementarea de către BNM a mărimii comisionului perceput de bănci la plățile cu carduri, deoarece există problema unor comisioane foarte mari.  Pentru a fi corect, trebuie să menționez că aceste comisioane nu depind doar de băncile noastre. Plăţile prin intermediul VISA sau MasterCard au loc prin intermediul structurilor acestor sisteme internaţionale şi această parte de comision este considerabilă. În prezent, BNM cu susţinerea USAID a făcut analize preventive şi nu exclude că o soluție ar fi crearea unui sistem de clearing intern în lei, pentru a evita derularea procesului prin sisteme externe.
 
InfoMarket:Vor fi de acord VISA şi MasterCard?
 
Vladimir MUNTEANU: Nu suntem siguri, dar o astfel de practică există în unele ţări. Mai mult, în Moldova este destul de dezvoltată reţeaua organizaţiilor care emit bani electronici, aşa-zisele „plăţi instantanee” -  Mpay, Qiwi şi altele. În România este doar o singură companie de acest fel, iar la noi sunt şapte. Lucrăm şi asupra modificării legii cu privire la plăţile fără numerar, care vor putea fi asigurate prin intermediul telefonului mobil. În ţară este o structură foarte bună a reţelelor mobile şi implementarea unor tehnologii noi este inevitabilă. Desigur, ne-am dori ca acest lucru să se fi întâmplat ieri, dar mai întâi trebuie să facem modificări la lege, regulamente, să pregătim tehnologii….Ne mișcăm în această direcţie. Recent, am fost cu Guvernatorul BNM în Lituania. Acolo acest proces a durat doi ani. Noi avem ca obiectiv sa-l implementam  mult mai repede. 
 
InfoMarket: Guvernul planifică devalorizarea valutei naţionale către 2020 până la 18,5 USD pentru un dolar. Pe cât de îndrăznețe sunt aceste cifre?
 
Vladimir MUNTEANU: Cu permisiunea Domniei voastre, nu voi comenta prognozele cursului valutar. Nu facem asta niciodată, deoarece piaţa poate califica orice cifră drept o orientare a politicii monetar-valutare a Băncii Naţionale.
 
Deoarece Moldova este o economie mică şi deschisă, iar regimul cursului valutar al MDL este unul flotant , nivelul cursului valutar nu poate fi planificat. În acelaşi timp, urmărim zilnic dinamica pieţei şi în contextul macroindicatorilor şi a prognozelor periodice facem intervenţii pe piaţa valutară cu scop de a tempera fluctuațiile bruște. În afară de asta, o importanţă pentru capacitatea concurenţială a economiei noastre o are cursul real al monedei noastre naționale faţă de monedele partenerilor comerciali de bază şi nu cursul valutar nominal. Cursul real eficient este un indicator, care reprezintă atât ratele medii ponderate ale cursului de schimb în raport cu monedele partenerilor comerciali, cât şi diferenţa ratei inflaţiei faţă de aceşti parteneri comerciali.  
 
InfoMarket: Aşa cum s-a menţionat nu doar o dată, în acest an cursul MDL a crescut din contul creşterii transferurilor persoanelor fizice şi a rezultatelor bune la exporturi…
 
Vladimir MUNTEANU: Da, în ultimii doi ani BNM a achiziţionat de pe piaţă circa 800 mil. USD ca rezultat al creşterii transferurilor de valută în ţară de la migranţi, dar şi datorită faptul că am avut doi ani agricoli buni.
 
În acest, an am atestat o creştere considerabilă (aproape 19%) a transferurilor de la persoanele fizice. Acest lucru poate vorbi, în primul rând, despre îmbunătăţirea situaţiei economice în ţările în care lucrează migranţii noştri. Deşi, nu se exclude şi o creștere a numărului conaționalilor noștri care lucrează peste hotare. Cât privește exporturile, dinamica este pozitivă: +18.6% în 9 luni ale anului curent, faţă de 9 luni ale anului trecut (fără a lua în considerare mărfurile după prelucrare).
 
InfoMarket: Care este probabilitatea unei scăderi bruşte a transferurilor de la migranţi şi a creşterii cererii pentru valută, iar în consecinţă a devalorizării monedei naţionale?
 
Vladimir MUNTEANU: Atât FMI, cât şi alte instituţii financiare internaționale prognozează pentru următorii ani o creştere atât în Europa, cât şi în fostele ţări sovietice, acolo unde lucrează conaționalii noştri. Respectiv, nu există premise pentru o reducere abrupta  a transferurilor, dacă, evident, nu vor apărea circumstanțe neprevăzute.  
 
Luând în considerare că transferurile băneşti sunt orientate în marea lor parte spre consum, inclusiv consumul producţiei de import, cererea pentru valută din partea importatorilor, de asemenea,  va depinde de dinamica acestor transferuri.
 
De regulă, pe de o parte reducerea transferurilor băneşti cauzează scăderea cursului de schimb al MDL şi împiedică creşterea consumului pentru mărfurile de import, care se reflectă negativ asupra cererii pentru valută. Totodată, deprecierea leului are o influenţă pozitivă asupra competitivităţii exportului. Ca rezultat, balanţa comercială se îmbunătăţeşte, iar cursul de schimb se stabilizează la un nou nivel de echilibru. 
 
Astfel, motive de nelinişte în perioada imediată nu sunt din două cauze: BNM are suficiente active de rezervă pentru acoperirea unui posibil deficit de valută pe piaţă (sunt suficiente pentru mai bine de cinci luni de import al serviciilor şi mărfurilor); dinamica transferurilor personale de peste hotare la fel de puternic corelează cu dinamica importurilor – atunci când transferurile se reduc, importul de mărfuri de consum şi servicii scade. Astfel, reducerea transferurilor compensează parţial reducerea importului şi situaţia se echilibrează.
 
Evident, nu este un motiv de relaxare. Aşa cum am menţionat, economia ţării noastre trebuie să finalizeze procesul de transformare structurală complexă şi pentru a asigura o creştere economică durabilă este foarte important ca politicile economică, financiară şi monetară care sunt aplicate, să fie bine gândite şi echilibrate. În special, în contextul unei lichidităţi structurale excesive în sectorul bancar. Cu o abordare corectă, această lichiditate va fi treptat direcţionată spre creditarea economiei reale. 
 
InfoMarket: Aveţi secrete sau prognoze privind anumite surprize la care trebuie să ne aşteptăm în anul care vine?
 
Vladimir MUNTEANU:  Secrete nu sunt, sunt aşteptări pozitive, iar sectorului financiar nu-i plac furtunile și "surprizele" ...
 
Mai întâi de toate, la 1 ianuarie 2018 intră în vigoare Basel III. Respectiv, deja va fi aplicată o nouă abordare începând de la managementul administrării băncilor, criteriile de calculare a indicatorilor financiari, corespunderii capitalului….Intră în vigoare noile standarde de contabilitate IFRS-9. Dar în acelaşi timp nu prognozăm șocuri sau „surprize”.
 
Aplicarea noilor reguli Basel III va avea loc treptat. În acelaşi timp, unele prevederi Basel III nu pot fi aplicate la noi din cauza că piaţa nu este suficient de dezvoltată, pentru a avea astfel de instrumente. Împreună cu băncile lucrăm în această direcţie încă din 2016. Departamentele de reglementare bancară și, supraveghere bancară ale BNM lucrează cu fiecare bancă în parte, care au prezentat deja băncii centrale planurile sale de implementare. Desfășurăm o activitate intensă cu băncile. Ne pregătim cu toții.. 
 
InfoMarket:  Dar sunt din cele, care sunt cel mai puţin pregătite?
 
Vladimir MUNTEANU: Aplicarea Basel III reprezintă un proces şi primele verificări ale pulsului nu se vor face de la 1 ianuarie 2018. Este doar o dată la care intră în vigoare noua lege. Primii indici îi vom avea în aprilie, iar următorii – la mijlocul anului. 
 
InfoMarket: Nu putem trece cu vederea nici subiectul criptovalutei. Banca Naţională s-a expus deja pe marginea subiectului, atrăgând atenţia la riscurile imense…
 
Vladimir MUNTEANU: Astfel de avertismente au fost publicate de multe bănci centrale din lume, inclusiv de Banca Europeană Centrală şi Federaţia sistemului de rezervă. Ceea ce este bun în procesul de emitere a criptovalutei, este aplicarea tehnologiilor ultramoderne. Restul, în opinia băncii centrale, dezvăluie un instrument speculativ şi extrem de riscant..
 
În primul rând, criptovaluta nu este emisă de o autoritate  monetara , emitenții sunt anonimi şi nu este asigurată cu nimic. Cantitatea acesteia ar putea fi limitată pentru a crea o cerere şi mai mare, dar e o speculaţie. Bitcoinul are o valabilitate imensă (fluctuaţiile bruște ale valorii), între timp capitalizarea pieţei creşte – s-a ajuns deja la peste 400 mld. USD.  
 
Vedeți ce muncă imensă depun băncile centrale din toate ţările lumii şi câte eforturi pentru coordonarea politicilor valutare şi monetare la nivel internaţional, iar rezultatul nu este întotdeauna unul ideal.  
 
Autorităţile din multe ţări se gândesc la reglementarea criptovalutei, în special din perspectiva luptei cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Riscurile în acest sens sunt foarte mari. Și asta când sistemul nostru bancar este încă în proces de recăpătare a credibilității pe plan internațional, după cazurile de spălare de bani masivă din anii 2012-2014.
 
Dacă febra bitcointului va continua, aceasta poate deveni o problemă serioasă pentru stabilitatea financiară, nemaivorbind despre riscurile considerabile ale pierderilor financiare pentru investitorii individuali şi cetăţenii simpli. Veniturile de la orice  instrument financiar sunt comensurabile cu riscurile pierderilor. Concluziile nu se  lasă așteptate... 

Noutați dupa tema