Materialele sectiunii

Veaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populația

Veaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populația

După ce am trecut de primul semestru din 2020, vrem să sperăm că tot ce a fost mai rău, a trecut pentru economia Moldovei în general și pentru business în particular. Dar e așa oare? Redactorul-șef al agenției InfoMarket, Alexandru Burdeinîi, a discutat acest subiect cu analistul de la IDIS Viitorul, fostul președinte al comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

InfoMarket: Datele privind acumulările la bugetul de stat pentru șase luni încă nu au fost publicate, iar în primele cinci luni la buget au ajuns numai 14 mlrd lei — din cele 69 mlrd, planificate în buget pentru tot anul. Deși practica arată că al doilea semestru la capitolul acumulări întotdeauna depășește prima jumătate a anului, veniturile totuși nu prea impresionează. Cum apreciați dinamica acumulărilor la buget din primele cinci luni ale anului?

Veaceslav IONIȚĂ: Guvernul a anunțat că anul acesta va fi cea mai mare reducere a veniturilor și deficitul va ajunge la cel puțin 17 mlrd lei la bugetul național. Dacă e să luăm numai bugetul de stat, atunci din indicatorul planificat de 44 mlrd pot fi obținute 37 mlrd lei, ceea ce include toate tipurile de venituri: fiscale, de la privatizare și granturi. Adică la acumulări la bugetul de stat vom avea venituri mai mici cu cel puțin 16% - 7 mlrd lei; dintre care diminuări la venituri fiscale — 20% din cele planificate. Și nu trebuie să uităm de inflația existentă (4,25% pentru 12 luni); adică, la modul real, comparativ cu anul trecut, situația legată de buget este catastrofală.

InfoMarket: Dar și în această situație guvernul reușește să plătească la timp salariile în sectorul bugetar, să efectueze plățile sociale și chiar să majoreze salariile și pensiile...

Veaceslav IONIȚĂ: Da, reușește, dar din contul cui? În primele cinci luni, am fost salvați de faptul că FMI, fără precedent, fără vreo condiție, a oferit bani la peste 120 de țări pentru a lupta cu COVID-19. Pentru Moldova aceasta înseamnă 4,3 mlrd lei. Al doilea moment care a salvat bugetul reprezintă acumulările bune din primele două luni ale anului. Și al treilea moment este că, din păcate, tăiem din investiții și alocăm acești bani pentru consum. Deși o facem deja de mulți ani la rând. De exemplu, avem o lege, care prevede că 80% din accizele pentru carburanți trebuie să fie alocați pentru întreținerea și reparația drumurilor. Dar deja pentru al șaselea an consecutiv, în acest scop se alocă mai puțin de jumătate din suma prevăzută – numai 35%. Anual, în legea bugetului așa și se scrie: cu derogare de la normele legii, în acest an se alocă numai 32% (în loc de 80%). Iată aceste trei poziții și ”ne-au salvat” în primul semestru.

Mai departe, situația se va înrăutăți. Susținere financiară internațională nu avem. Noile acorduri despre care se vorbește acum, în special, programul de doi ani cu FMI reprezintă banii pentru anul viitor. UE ne alocă 50 mln de euro, ceea ce reprezintă numai 1 mlrd lei la o gaură în buget de 17 mlrd lei. Și până acum, guvernul nu are surse reale de acoperire a cheltuielilor cu venituri. Pot lua ceva de pe piața internă, ceva - de peste hotare.

În acest an, guvernul trebuie să plătească 2,8 mlrd lei pentru datoriile internaționale. Din această sumă, 900 mln trebuiau plătite în primele cinci luni. În această perioadă, executivul a atras din surse externe 640 mln, adică a luat credite noi ca să-și onoreze angajamentele curente; iar 260 mln lei nu au ajuns și a el a fost nevoit să ia această sumă din veniturile obținute la buget și să le cheltuiască pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale.

În total, anul acesta, guvernul trebuie să împrumute 17 mlrd lei; dintre care 2,8 mlrd pentru stingerea plăților internaționale curente, iar restul banilor trebuie să rămână în buget. În opinia mea, pe lângă banii de la FMI de 4,3 mlrd, se va putea de atras încă cel mult 3 mlrd, așa că rămâne un deficit de aproape 10 mlrd lei.

InfoMarket: Din ce se formează bugetul în acest an, ce se execută și ce nu se execută?

Veaceslav IONIȚĂ: Singurul lucru care se execută în buget sunt veniturile actualizate privind acumulările fiscale, care arată destul de bine, ținând cont de rezultatele pozitive din primele două luni ale anului. Totodată, de la începutul anului, guvernul a împrumutat 3 mlrd lei pe piața internă. Și nu face cheltuieli. Investițiile desenate în bugetul de stat nu au acoperire reală. De exemplu, anexa nr.6 la buget ține de investițiile capitale ale autorităților centrale. Au fost planificate 4,5 mlrd lei; au tăiat de două ori. Și va fi bine dacă se vor realiza investiții în volum de 1 mlrd. Investiții capitale nu vor fi. Pentru reparația și construcția drumurilor, anul acesta sunt planificate 5 mlrd lei, deja s-au tăiat până la 4,4 mlrd și va fi bine dacă se vor investi măcar 2 mlrd.

Bugetul 2020 este un buget de supraviețuire. Tăiem totul ce este legat de investiții și totul se alocă pentru cheltuieli curente. Iar investițiile înseamnă dezvoltare.

InfoMarket: Care e structura veniturilor la buget?

Veaceslav IONIȚĂ: Veniturile bugetului public sunt impozitele pe veniturile și cheltuielile populației. Aici intră și impozitul social, și cel medical. Totul ce este legat de veniturile populației se impozitează, după care impozităm și cheltuielile populației. Businessul participă la formarea bugetului în proporție de 15%, iar populația – de 85%. În privința bugetului de stat, situația e un pic diferită, dar asemănătoare. Și cele mai mari venituri ale bugetului de stat sunt de la TVA și accize. În cazul accizelor, anul acesta erau planificate venituri în sumă de 6,6 mlrd lei din totalul de 44 mlrd lei ale tuturor veniturilor la bugetul de stat. Adică 15% din toate veniturile revin accizelor. Și dacă să scoatem din bugetul de stat veniturile nefiscale (amenzile, veniturile din privatizare, dividendele companiilor de stat, etc), rezultă că ponderea accizelor în veniturile fiscale este de 20-25% din mărimea bugetului de stat. Cota TVA este de 50% din venituri. Înseamnă că bugetul de stat se sprijină pe TVA și accize, care reprezintă impozite pe consum.

InfoMarket: Și acestea ajung pe umerii consumatorului.

Veaceslav IONIȚĂ: Da. Eu am calculat că o familie medie din Moldova (din trei persoane) plătește anual 70 mii de lei sub formă de impozite. Această sumă crește anual, deși în acest an va fi mai mică. Și nu pentru statul a devenit mai bun, ci pentru că oamenii sărăcesc mai mult și consumă mai puțin.

InfoMarket: TVA se calculează practic pe tot consumul, dar accizele pot fi structurate la completarea bugetului, acestea doar se aplică nu față de toate mărfurile?

Veaceslav IONIȚĂ: Accizele pot fi divizate în trei părți: accizele pe mărfuri de lux, accize pe vicii și accize ca formă de administrare gospodăriei drumurilor. Operând cu datele bugetului aprobat, din acumulările planificate de 6,6 mlrd lei din accize, 2,5 mlrd revin produselor petroliere, 2,2 mlrd — articolelor din tutun, 1 mlrd — automobilelor și 0,9 mlrd pentru restul accizelor (alcool, aur, cristal, caviar, alcool de import). Trei categorii de mărfuri accizabile asigură 85% din acumulările din accize.

InfoMarket: Businessul, atât cel mari, cât și cel mic, s-a supărat pe stat și poate să înceteze să mai plătească impozitele pe motiv că statul nu l-a ajutat, a supraviețuit cum a știut și de ce în așa caz să mai susțină statul?

Veaceslav IONIȚĂ: Când nu plătești impozitele – încalci legea. Și atunci vine statul care dispune de mijloace de constrângere. Într-adevăr, singurul lucru care a fost făcut în această perioadă de criză a fost permisiunea pentru business de a amâna pe un termen scurt achitarea unor impozite. Mai bine le-ar oferi posibilitatea de amânare nu cu un trimestru, ci până la sfârșitul anului. Deși statul tot acum e într-o situație dificilă.

Există riscul ca businessul, într-o anumită măsură, va pleca în umbră. Când presiunea fiscală este mare, omul de afaceri este gata să dea mită, dar să nu plătească impozite. Noi știm cu toții că o bună administrare fiscală este când se creează un sistem în care businessului îi este avantajos să plătească impozitele. Întotdeauna când se majorează impozitele trebuie de privit dacă businessul nu va pleca în umbră.

InfoMarket: În perioada crizei le-a fost mai ușor celor care primesc venituri de la buget. Care este raportul dintre locurile de muncă între structurile de stat și businessul privat?

Veaceslav IONIȚĂ: Este o întrebare corectă. Suntem singura țară din Europa (aproape de noi e numai Belarus), unde numărul oamenilor angajați în sectorul controlat de stat este de aproape 70%. În Moldova sunt 600 de mii de oameni care muncesc oficial, dintre care 220 de mii sunt angajați din sectorul public. Ținând cont de cei care muncesc în sectorul de stat, la întreprinderile de stat, în companii private controlate de stat (de exemplu – operator de telefonie) – avem aproape 70%. Businessul privat liber asigură puțin peste 30% din locurile de muncă.

InfoMarket: Anume angajații din sectorul privat sunt cel mai mult expuși crizei.

Veaceslav IONIȚĂ: Din păcate, da. Acest sector este și unul dintre cele care se dezvoltă cel mai repede, dar și cel mai vulnerabil.

InfoMarket: Cu cât se reduce numărul locurilor de muncă în Moldova din cauza crizei?

Veaceslav IONIȚĂ: Potrivit datelor unui sondaj național, pe care l-am făcut încă la începutul epidemiei, 10% dintre oameni au spus că deja nu muncesc, aceasta înseamnă aproximativ 70 mii de oameni. Conform structurii, după cum am menționat, oficial sunt angajați 600 de mii și încă în jur de 100 de mii spun că muncesc ziua deplină, dar fără carnet de muncă. Și încă în jur de 50 de mii primesc bani în plic. Noi considerăm că primii au pierdut locul de muncă cei care erau angajați neoficial. Prognozele sunt de așa natură, că din numărul celor angajați oficial, și-au pierdut locul de muncă aproximativ 10% și e un număr foarte mare. Încă 5-10% (nu mai puțin de 40 mii de oameni) vor pierde cel puțin temporar locul de muncă.

InfoMarket: Businessul moldovenesc, în special cel mic și mediu, s-a confruntat cu trei provocări de bază: achitarea impozitelor, achitarea creditelor, plata chiriei. Cine și cum poate să-i ajute să depășească aceste greutăți: statul, sectorul financiar, proprietarii imobilelor comerciale?

Veaceslav IONIȚĂ: Dacă e să ne referim la susținerea statului, voi menționa că pachetul financiar de ajutor pentru business a fost aprobat de țările dezvoltate în mărime de 50% din veniturile bugetelor sale. Dacă în Moldova bugetul de stat este de 44 mlrd lei, atunci 50% ar însemna 22 mlrd lei. În realitate, tot pachetul de ajutor financiar pentru business și populație va fi de cel mult 2,5 mlrd lei. În special, este vorba de plăți pentru personalul medical, șomaj tehnic, susținerea pensionarilor. Businessul nu primește aproape nimic. Pentru mediul de afaceri a fost aprobat doar pachetul de compensații pentru dobânzile la creditele noi, dar de acesta s-au folosit numai câteva companii. E o formă de ajutor de care businessul nu are nevoie, e ca un cupon cu reducere la cazino.

InfoMarket: Singurul sector care a obținut ceva este HoReCa, pentru care TVA a fost redus de la 20% la 15%. Dar de ce nu s-a revenit la nivelul de 10%, cum a fost pe timpul guvernului Filip?

Veaceslav IONIȚĂ: A fost o jumătate de măsură. În general, acest sector nu este singurul care a fost grav afectat, sunt cei care au strigat cel mai tare. Există și un al sector foarte important pentru Moldova, care a fost afectat foarte tare – cel vinicol. Astăzi, noi exportăm 85% din vinurile produse. În acest an vom avea probleme cu exportul. Iar HoReCa a reușit clar să vocifereze prin ce situația sa este proastă și este comparat cu alte sectoare din interiorul țării, deși ar trebui comparat cu HoReCa din alte țări. România a redus TVA de la 8% la 5%. Dar trebuie să ținem cont și de numărul turiștilor care vin în Moldova. În medie, în lume, la 100 de populație revin 17 turiști pe an, iar la noi – doar patru. Noi în general nu avem turism și suntem necompetitivi. Suntem singura țară în care la un turist care vine în Moldova îi revin 18 turiști care pleacă peste hotare. Sunt date ale statisticii oficiale. În lume, acest sector aduce $1,2 mii de miliarde pe an, iar la noi — $50 mln.

InfoMarket: Și cum poate fi susținut sectorul vinicol, mai ales acum?

Veaceslav IONIȚĂ: Există un mecanism foarte simplu și care nu va costa guvernul niciun leu. Legislația țării prevede acest lucru, dar deocamdată nu este obligatoriu – companiile de import a produselor petroliere sunt obligate prin lege să includă în componența benzinei 5% din bioetanol. După criza din 2015, vinificatorii moldoveni au stocuri enorme de vinuri pe care companiile nu le pot vinde. Acestea pot fi transformate în bioetanol și vândute companiilor care comercializează produse petroliere. Așa poate fi salvat sectorul, statul nu va cheltui niciun leu pentru aceasta, iar consumatorul nu va simți.

InfoMarket: Acest lucru chiar poate ajuta sectorul?

Veaceslav IONIȚĂ: Deja îl salvează. Trebuie de aprobat anual volumul de bioetanol care trebuie să fie inclus în componența produselor petroliere. Dacă anul este bun și vinificatorii pot să vândă totul – nu includem. Iar anii proști sunt ani de criză, când produsele petroliere se ieftinesc și consumatorii nu vor simți diferența în prețul final. Pentru sectorul vinicol, această măsura poate tripla veniturile lor în țară. ANRE trebuie să fie permanent în contact cu producătorii de vinuri, să stabilească posibilul surplus și volumul de consum al produselor petroliere și procentul de bioetanol din benzină: 2%, 3%, maximum — 5%. ANRE mai trebuie să stabilească și prețul pentru bioetanol – unic pentru toți.

InfoMarket: Iar băncile într-adevăr își susțin clienții sau mai mult fac acțiuni de PR?

Veaceslav IONIȚĂ: Băncile abia au îneput să iasă din criza din 2014. Atunci volumul creditelor era de 48 mlrd lei, după care s-a prăbușit la 32 mlrd, iar anul acesta a ajuns la 42 mlrd și iată că din nou s-a prăbușit la 40 mlrd. Criza reduce volumul creditelor din bănci. Banca Națională le-a oferit mecanismul care le permite ca în cazul creditelor cu restanțe și întârzieri la plăți să nu reducă indicii de credit ai băncilor comerciale. Dar acum și pentru bănci este important să-și păstreze clienții. Puțini sunt cei care acum iau credite noi.

InfoMarket: Multe discuții au apărut în jurul relațiilor dintre chiriaș, care nu avea voie să activeze și proprietarii imobilelor comerciale...

Veaceslav IONIȚĂ: Din păcate, legislația noastră nu reglementează foarte clar acest aspect. Pentru că atunci când statul instituie carantină, Camera de Comerț și Industrie trebuie să constate circumstanțe de forță majoră. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Acum se distrug multe relații economice din simplul motiv că legislația, din păcate, nu reglementează clar aceste relații în perioada de criză. Nu se poate de pus presiune numai pe unul, trebuie de găsit anumite mecanisme: ce trebuie să facă oamenii de afaceri în perioada de criză. Deși mulți proprietatii de imobile comerciale care le dau în chirie au făcut cedări ca să păstreze colaborarea cu chiriașii.

InfoMarket: Se poate de stabilit ce sectoare ale economiei au avut mai mult de suferit și sunt domenii care au câștigat de pe urma crizei?

Veaceslav IONIȚĂ: Au avut de suferit toți. Piața auto s-a prăbușit cu 34%. Piața imobilelor locative – cu 40%. Asta e ceea ce poate fi ușor și rapid măsurat. Scade puternic și consumul de mărfuri nealimentare. În țările dezvoltate a avut de câștigat comerțul online, dar la noi acest lucru nu poate fi numit piață, mai degrabă – livrarea mărfurilor acasă. Companiile offline din Moldova încearcă să supraviețuiască prin comerț online. Și acesta începe să prindă la turații.

InfoMarket: Care e prognoza Dvs. pentru al doilea semestru, ce va fi cu economia, bugetul către sfârșitul anului, ținând cont și de faptul că anul acest vom avea și alegeri prezidențiale?

Veaceslav IONIȚĂ: Ne salvează faptul că nu avem economie (vă rog să mă iertați pentru umor negru). Așa că nu prea are ce sa scadă. Cel mai mult vor fi afectate comerțul și sectorul serviciilor – domeniile care funcționează în Moldova. Sper că mai aproape de sfârșitul anului totul va începe să-și revină. În anul viitor cred că vom ajunge la indicatorii dinaintea crizei. De exemplu, pe piața auto, unde scăderea a fost de 34%, aceasta deja se temperează și din septembrie-octombrie se așteaptă începutul creșterii lente.

În ceea ce ține de buget, guvernul, cu regret, va ajunge cu neplăceri la sfârșit de an. Cel mai probabil că bugetul nu va fi executat. Statul nostru va fi primi din veniturile planificat de 44 mlrd lei doar 38 mlrd. Cred că se vor împrumuta mai mult pe piața internă: era planifiat 3,6 mlrd lei, au majorat suma la 5,6 mlrd, dar vor atrage în jur de 7 mlrd. Nnu vor fi noi granturi. La capitolul credite externe vom rata 7-8 mlrd lei. Apropo, puțin cine atrage atenția faptului că și bugetul pentru 2019 nu a fost executat cu 3,5 mlrd lei și am tăiat cheltuielile, unele dintre care au fost trasferate pentru acest an.

În general, în privința a tot ce ține de impozite, venituri, prim-ministrul nu trebuie să facă ceva pentru că aparatul birocratic funcționează. Singura provocare a acestui guvern, singurul lucru pe care trebuia să-l facă, era să asigure relațiile normale cu partenerii externi ca să obțină bani și să acopere gaura din buget. Dacă m-ar fi întrebat în baza cărui criteriu poate fi apreciată activitatea guvernului, aș numi unul singur – posibilitatea de a primi bani de peste hotare și de acoperit datoriile interne.

InfoMarket: Guvernul la fel trece prin etapa de administrare a crizei...

Veaceslav IONIȚĂ: O face haotic și miop. Executivul a adoptat măsuri foarte dure în privința businessului și a omorât businessul, iar cu populația (probabil pentru că urmează alegeri) a cochetat. Și am obținut situația în care economia a fost omorâtă, iar populația alerga pe străzi: măsurile de carantină nu se respectau, transportul public funcționa, etc. Ca urmare, am ajuns cea mai contaminată țară din lume. Jumătățile de măsuri întreprinse de guvern s-au transformat în situație nenormală în domeniul sănătății și în business omorât. Au jertfit businessul degeaba. // 16.07.2020 — InfoMarket.

Noutați dupa tema