Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la vicii

În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la vicii

Comentariul agenției InfoMarket


Combaterea consumului de tutun la nivel de stat are două componente: socială (grija pentru sănătatea cetățenilor) și economică (grija pentru completarea bugetului). 
 
Pentru Moldova, sfârșitul lunii mai este nu doar motiv pentru a marca Ziua mondială fără tutun (31 mai), dar și o aniversare de la intrarea în vigoare a uneia dintre cele mai dure legi anti-tutun din Europa, care este în vigoare de la sfârșitul lunii mai 2016.
 
Patru ani nu reprezintă un jubileu, dar este un termen destul de lung pentru a evalua schimbările produse în țară în această perioadă. Mai ales că în ultimul an, de la mijlocul lui 2019, au intrat în vigoare noi reguli de joc pentru industria de tutun și urmează să fie aplicate noi modificări în viitorul apropiat.
 
Din ceea ce s-a produs anul trecut. Guvernul Sandu, iar apoi și Parlamentul au aprobat majorarea impozitelor pentru tutunul mărunțit cu aproximativ 40% și au echivalat accizele la rezervele de tutun destinate încălzirii cu țigările. Din acest motiv, accizele pentru stick-uri HHETS au crescut de 11 ori. Deja în 2020, de la 20 mai, în Moldova a fost interzisă, alături de unele țări din Uniunea Europeană și de Marea Britanie, vânzarea țigărilor mentolate, iar din 15 august (la 3 luni de la încheierea stării de urgență din țară) va fi interzisă expunerea producției de tutun în puncte comerciale.
 
În ultimii ani, în Moldova, anual, sunt majorate accizele pentru articolele din tutun și autoritățile se apropie treptat de angajamentul asumat de a majora acciza minimă până la 90 de euro pentru 1000 de țigări către 2025. Acest lucru înseamnă că numai mărimea accizelor dintr-un pachet de țigări va fi de cel puțin 35 de lei (1,8 euro). Majorarea graduală a accizelor pentru producția din tutun trebuie să asigure acumulări suplimentare la buget și să reducă din consumul producției de tutun, care provoacă un impact asupra sănătății oamenilor și dezvoltării societății, în general.
 
Ministerul Sănătății a publicat anul trecut informația potrivit căreia, în decurs de trei ani de la intrarea în vigoare a pachetului de legi anti-tutun, numărul fumătorilor s-a redus cu 2 puncte procentuale – de la 27% la 25% din populație. 
 
Și volumul pieței produselor din tutun se reduce pe an ce trece. Acum trei ani, aceasta ajungea la 5 mlrd de țigări pe an; acum este estimată la nu mai mult de 3,5 mlrd de țigări pe an. În pofida reducerii consumului de țigări, din cauza majorării anuale a accizelor, bugetul obține în ultimii trei ani sume imilare sub formă de accize.
 
Anul Suma totală a accizelor, mln MDL Cota accizelor pentru articole din tutun, % Suma accizelor pentru articole din tutun, mln MDL
 

Anul

Suma totală a accizelor, mln MDL

Cota accizelor pentru articole din tutun, %

Suma accizelor pentru articole din tutun, mln MDL

2013

3508,2

30,8

1079,7

2014

3428,1

28,4

974,1

2015

3843,9

35,5

1365,5

2016

4545,7

36,8

1672,8

2017

5947,0

33,1

1968,5

2018

5683,4

31,6

1796,0

2019

6222,0

32,2

2003,3

O creștere considerabilă a accizelor, observată în 2015, este asociată cu o modificare accentuată a principiului aplicării accizelor (de la ad valorem la specific). De asemenea, în 2016 a fost introdus conceptul de acciză minimă. Dacă până atunci accizul pentru tutun se împărțea numai în două componente: partea fixă (calculată la suma pentru 1000 de țigări) și partea advalorică (în procente față de preț); atunci, din 2016 a fost adăugată ”mărimea minimă a accizei” (MET). De exemplu, pentru țigările cu filtru, în 2016 acciza era de 300 de lei pentru 1000 de bucăți, plus 12% din preț, dar suma totală a accizei trebuia să fie de cel puțin 400 de lei pentru 1000 de bucăți.
 

 

Țigări cu filtru ('000)

Țigări fără filtru ('000)

Specific (MDL)

AV%

MET (MDL)

Specific (MDL)

AV%

MET(MDL)

2013

30,00

30%

 

 

 

 

2014

75,00

24%

 

50,00

 

 

2015

200,00

10%

 

60,00

 

 

2016

300,00

12%

400,00

60,00

 

 

2017

360,00

12%

480,00

120,00

 

 

2018

410,00

12%

540,00

300,00

3%

 

2019

460,00

12%

610,00

460,00

6%

 

2020

540,00

13%

700,00

540,00

13%

700,00

În ultimii patru ani, tot mai puțini oameni se revoltă de restricțiile dure, legate de interdicțiile cu privire la fumat. Faptul că accizele cresc, iar odată cu ele și prețul țigărilor este clar pentru toți. Pe acest fon, dacă fiecare al zecelea fumător (potrivit datelor Ministerului Sănătății) a reușit să se lase de fumat, atunci ceilalți nouă continuă să o facă. Dintre cei din urmă, aproximativ o jumătate, din motive financiare, trec în segmentul mai ieftin, pentru că prețul unui pachet de țigări se echivalează, indiferent de calitate.
 
La ”segmentul mai ieftin” pot fi atribuite și creșterea volumului țigărilor contrafăcute și de contrabandă în Moldova. În decembrie 2019 a fost publicată cercetarea companiei Ipsos, unul dintre liderii mondiali de studiere a piețelor. Potrivit analizei, cota țigărilor de proveniență necunoscută a fost anul trecut pe piața Moldovei de țigări de 5,3%. Din acest motiv, bugetul țării a ratat venituri sub formă de accize peste 100 mln lei, iar în 2020, potrivit estimărilor – va rata venituri de 120 mln lei. Așa că la lupta pentru sănătatea națiunii și suplinirea bugetului se mai adaugă încă o prioritate – lupta cu contrabanda și producerea contrafăcută de țigări.
 
Producătorii s-au pregătit din timp pentru faptul că măsurile de combaterea a fumatului, conduse de Organizația Mondială a Sănătății, vor lua amploare, în măsură diferită în țări diferite. Zeci de miliarde au fost investite de către fiecare mare operator de pe piață în dezvoltarea, înregistrarea și promovarea dispozitivilor alternative fumatului. Se lucrează în special pe două direcții: sisteme de încălzire a tutunului și vape-uri (vaporizare electronică) sau țigări electronice. 
 
Philip Morris a investit peste $10 mlrd în dezvoltarea sistemului de încălzire a tutunului  IQOS. British American Tobacco a elaborat sistemul de încălzire sub marca GLO; Japan Tobacco International – sub marca PLUM. În același timp, fiecare producător are produse și în domeniul vape-urilor sau țigărilor electronice.
 
În Moldova este prezent numai IQOS. Nici BAT, nici JTI încă nu au lansat în țara noastră dispozitive alternative. Deși în România, BAT promovează GLO, iar în Ucraina, la sfârșitul anului 2019, JTI a lansat noul său dispozitiv electronic de evaporare Logic Compact. Se pare că în Ucraina, în locul sistemelor de încălzire a tutunului, JTI pune accent pe dispozitive electronice cu folosirea rezervelor înlocuibile cu lichid ce conține nicotină, destinat vaporizării.
 
Companiile producătoare promovează activ metode alternative de fumat, inclusiv în segmentul pe care cât pe ce să-l piardă – piața țigărilor electronice și vape-urilor. Și dacă în cazul fumatului de tutun consumatorul putea ușor, la fiecare cumpărătură, să aleagă țigările oricărui producător, atunci în cazul dispozitivelor, totul nu este atât de simplu. Aparatele sunt concepute în așa mod, că pot funcționa doar cu ”materiale consumabile” ale producătorului respectiv. Asta dacă e să nu luăm în calcul produsele contrafăcute.
 
Dacă ați cumpărat un dispozitiv Glo, veți putea folosi numai stick-uri Neo de la același producător; dacă ați optat pentru Iqos – stick-uri speciale (Heets); dacă ați ales Logic – numai rezerve de schimb. 
 
Noile produse, desigur, se confruntă cu probleme de reglementare pe unele sau altele piețe. Multe țări susțin la nivel de stat ideea trecerii de la țigări clasice la diferite dispozitive în calitate de măsură pentru renunțarea ulterioară la dependența de nicotină. Diferite studii demonstrează că noile produse sunt mai puțin dăunătoare decât țigările, deoarece nu conțin produse de ardere (monoxid de carbon, gudron, etc) și oferă consumatorului, doar, nicotină. Și companiile internaționale demonstrează activ, în baza numeroaselor cercetări, că măsurile alternative de consum a nicotinei sunt mai puțin dăunătoare decât fumatul tradițional. Și fac acest lucru în condiții extrem de dificile legate de reglementările restrictive, protecția drepturilor și 
sănătății consumatori de pe piață.
 
Astfel, de exemplu, companiile internaționale știu cât de dificil este procesul de înregistrare a unui produs nou în SUA, unde de autorizare răspunde una dintre cele mai stricte organizații din luma – FDA (Food and Drug Administration). Cu toate acestea, primăvara trecută, au primit autorizație pentru comercializare IQOS și stick-urile sale, iar toamna, snus-ul suedez a primit statut de produs din tutun cu risc modificat (redus), deși în UE, vânzarea snus-ului (cu excepția Suediei) este interzisă, dar nu este interzis consumul lui.
 
În decembrie 2016, compania Philip Morris a depus o cerere la FDA pentru acordarea dispozitivului IQOS statut de produs cu risc modificat. Această cerere este încă în proces de examinare. 
 
În prezent, SUA este singura țară din lume unde este elaborată procedura legală de obținere a statutului de produs din tutun ce dispune de risc modificat (redus) și este abilitată de a oferi acest statut doar – FDA.
 
Și în Europa multe țări aplică la nivel legislativ abordări diferențiate față de produsele din tutun. Pentru a reduce fumatul clasic se majorează accizele pentru țigări și tutun destinat consumului prin ardere; accize mai mici se aplică pentru produsele alternative din tutun sau pentru consum de nicotină. Deputații germani în general propun ca producția din tutun și nicotină să fie clasificată conform gradului de risc pentru sănătate și, respectiv, să fie stabilită impozitare diferită pentru acestea. În 16 țări din UE, stick-urile pentru sistemele de încălzire a tutunului deja au fost scoase într-o categorie aparte din punct de vedere al aplicării accizelor mai mici decât pentru producția clasică din tutun. 
 
În Moldova, impozitarea țigărilor clasice și a stick-urilor este egală. Unii consideră că în ambele cazuri există daune pentru organism și numai prin preț mare se poate limita accesul la ele pentru consumator. Alții spun că distribuirea pe categorii de impozitare trebuie să fie rațională, deoarece consumul de stick-uri este mai puțin periculos pentru sănătatea oamenilor și celor din jur (și prezintă date științifice). Astfel, fumătorii pot fi stimulați să treacă la un consum mai puțin periculos de produse din tutun, cu perspectiva renunțării totale la fumat. 
 
Dar mai există și a treia categorie, pe care am menționat-o mai sus – vape-urile și țigările electronice. Acestea în general nu sunt reglementate din punct de vedere al impozitării cu accize. Țigările electronice nu se consideră în Moldova mărfuri accizabile și nu se încadrează în câmpul legal, respectiv, nu figurează în statisticile vămii. Nimeni nu știe câți dintre cele 2 procente de populație care au renunțat la fumat, de fapt au trecut la astfel de dispozitive. 
 
Două componente ale consumului de tutun – grija pentru sănătatea populației și grija pentru suplinirea bugetului pot avea o sinergie dacă va fi asigurată o abordare rațională a problemei. Aceasta poate fi soluționată prin dezbateri publice și discuții, dar și poate fi avută în vedere la discutarea politicii fiscale a statului. //28.05.2020 – InfoMarket.