Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Septembrie, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Recordurile valutare ale toamnei

Recordurile valutare ale toamnei

Toamna s-a dovedit a fi fierbinte pentru Moldova și nu doar din cauza alegerilor. Toamna anului 2014 a intrat în istorie cu noi recorduri: a fost stabilit cel mai mic curs al valutei naționale față de dolarul SUA.

Amintim că rezervele valutare sunt legate anume de unitatea valutară americană și cursul leului se stabilește anume față de dolarul SUA, iar față de restul valutelor cursul leului moldovenesc se stabilește prin cross-curs.

Astfel, de la începutul anului, sau mai bine zis în 11 luni, leul moldovenesc s-a devalorizat în mediu cu 16 la sută.

Dinamica cursului MDL vs USD, ianuarie – noiembrie 2014 

 

În mare, anul a fost unul rezultativ și cu record. Pentru prima dată în 11 luni cursul a depășit pragul de 14 lei pentru un dolar – în luna iunie. Iar în luna noiembrie a bătut două recorduri. De la început cursul oficial a stabilit nivelul maxim istoric din ziua instituirii lui în 1993. Pe data de 3 noiembrie 2014 acesta a ajuns la pragul de 14,8069 lei pentru un dolar american. Iar pe 18 noiembrie, cursul a trecut de pragul de 15 lei per dolar.

Fostul prag maxim de 14,7840 lei pentru un dolar s-a înregistrat pe 14 aprilie 2003. Și pe parcursul a peste 11 ani, nu s-a mai ridicat la acest nivel. De la pragul de 14 lei a căzut în septembrie 2003 pentru a revenit la această poziție în iunie curent.

După cum am menționat, Banca Națională a început jocul cu cursul valutar la mijlocul anului 201 cumpărând rezerve valutare. Mai târziu, Banca Centrală a repetat operațiunea la mijlocul anului 2013. Astfel, în 2012-2013 BNM a cumpărat de pe piața valutară 630,46 mil USD.  Piața a resimțit aceste operațiuni, din aceste considerente cursul a crescut treptat. Dar, urmărind cum BNM cumpără valută, pe piața au intrat și alți jucători. După principiul: odată ce regulatorul face asta, de ce alții nu ar avea voie. Un alt motiv ar fi faptul că regulatorul știe mai multe, de aceea este chiar necesară aderarea la acest joc.


Dinamica cursului valutar MDL  vs USD  (2012 — decembrie 2014) 

Așa cum s-a menționat mai sus, în anii 2012 -2013, BNM a cumpărat de pe piață 630,46 mil.  USD. Iar atunci când pe piața valutară au intrat alți jucători, și nu doar bănci comerciale, dar și agenți economici, în 2014 Banca Națională a fost nevoită să vândă valuta în mare parte.

Este adevărat că în zece luni curent, BNM a returnat pe piață 151,59 mil USD, ceea ce nu este nici jumătate din suma cumpărată în anii 2012 -2013. Și deoarece a returnat mai puțin decât a cumpărat, Banca Centrală a fost nevoită să se răsplătească cu devalorizarea valutei naționale.

Iată cum arată asta.

Graficul intervențiilor valutare BNM (2012 – octombrie 2014)

Chiar în anul curent, în august, BNM și-a permis să cumpere 28,5 mil, în octombrie – 1,58 mil USD. Părerea mea este că dacă nu erau aceste operațiuni, cursul putea fi menținut de la maximul istoric și mai ales de la pragul de 15 lei per dolar.

Desigur, scopul principal al BNM este nu să susțină cursul, ci să mențină inflația în cadrul impus. Dar în același nu trebuie să negăm că acest curs are o influență directă asupra inflației. (Apropo, despre faptul cum reușește BNM să reglementeze inflația, vom vorbi în baza totalurilor anuale).

Atunci când cursul de schimb a depășit maximul istoric, la începutul lunii noiembrie 2014, cu o declarație de presă a ieșit BNM în persoana șefului Departamentului operațiuni valutare și relații externe, Lucia Hadârcă. O mică paranteză: nu pot să nu menționez că fosta conducere a BNM a impus reguli dure: toate declarațiile de presă sunt făcute de primele persoane, informația oficială, în cazul în care aceasta vine de la departamente nu are semnătură personală, adică este semnată de BNM și responsabilitatea o poartă administrația. Și dacă în anii 90 o informație oficială putea fi obținută de la șefii departamentelor Băncii Centrale, mai târziu din partea regulatorului venea doar informație oficială și dacă erau acordate declarații personale, acestea veneau doar din partea primelor persoane. Și încă o observație importantă. Anterior, BNM evita răspunsurile directe despre cursul de schimb și niciodată nu s-a justificat în fața presei.

Dar să revenim la prezent. Declarația Luciei Hadârcă pentru presă, poate fi privită ca o justificare a BNM pentru situația creată cu cursul de schimb. Ea a invocat atunci mai multe cauze ale devalorizării monedei naționale:

- Consolidarea dolarului față de alte valute pe piața externe, pe fundalul reabilitării indicatorilor economici în SUA,

- Situația geopolitică în regiune, în special în Rusia și Ucraina, unde rubla și hrivna s-au devalorizat puternic

- Situația pe piața valutară internă, în special oferta mică de valută din partea persoanelor fizice și cererea mare din partea persoanelor juridice.

Și, într-un final, cuvintele care trebuiau să învioreze piața: Lucia Hadârcă: ”În prezent, pe piață este o situație stabilă, cererea și oferta de valută sunt aproape complet acoperite....BNM deține destule rezerve valutare, iar în caz de necesitate se va implica”.

Interesante au fost exemplele BNM cu privire la faptul că leul moldovenesc a avut un mare noroc. În zece luni curent, leul s-a depreciat doar cu 13,4 la sută, pe când hrivna ucraineană – cu peste 50 la sută, iar rubla rusească – cu 29 la sută.

Adică Moldova a fost pusă pe același cântar cu Ucraina, implicată într-un conflict armat și cu Rusia, care de fapt luptă cu sancțiunile impuse de UE și SUA.

Într-o lună, situația s-a schimbat și mai mult. În 11 luni, devalorizarea leului a ajuns la 16 la sută, hrivna ucraineană – 100% (adică de două ori – declarația a fost făcută pe 20 noiembrie de Banca Centrală a Ucrainei). Iar rubla rusească s-a devalorizat cu 40 la sută! Printre altele, o devalorizare a valutei naționale s-a atestat și la vecinul nostru vestic – de la începutu anului leul românesc s-a depreciat cu 10 la sută. Adică ei au avut un noroc mai mare. Iar cei mai norocoși au fost europenii: de la începutul anului, EUR s-a devalorizat în raport cu USD, dacă putem spune cu 9 la sută. La începutul lunii ianuarie curent, cursul euro – dolar este de aproape 1,37, iar acum este de 1,23. Dar și în Europa devalorizarea față de dolar a avut legătură cu alegerile și schimbarea conducerii, iar în consecință afluxul capitalului în SUA. Adică au fost niște motive întemeiate.

Reiese că în 2014, valutele multor țări s-au devalorizat în comparație cu dolarul american. Mai bine spus, dosarul s-a consolidat. Și parcă Banca Națională menține o linie medie între o depreciere puternică a valutei în Ucraina și Rusia și o devalorizare neînsemnată în Zona Euro și România.

Dar acest lucru se întâmplă numai la prima vedere. Haideți să facem o analiză. Cauza principală a deprecierii valutei este afluxul capitalului din țară sau o reducere bruscă a fluxului valutar. Anume acești factori au fost motivul deprecierii valutei în Ucraina și Rusia. La noi nu s-a observat un aflux direct al capitalului. Adică investiții noi nu prea au venit, dar nici investițiile făcute anterior nu au fost retrase, așa cum se întâmplă în Ucraina și Rusia. Mai mult, dinamica fluxului de valută în țară se păstrează la nivelul anilor precedenți, iar în zece luni curent față de aceeași perioadă a anului trecut, transferurile bănești au crescut cu 6,1 la sută – până la 1,4 mlrd USD.

Și atunci de ce pe fundalul lipsei unor semnale negative în economia Moldovei, leul s-a depreciat în 11 luni cu 16 la sută? Noi credem că motivul se ascunde după ușile edificiului situat pe bulevardul Grigore Vieru.

Atrageți atenția, încă o dată, la

Graficul intervențiilor valutare ale BNM (2012 – octombrie 2014)

După o perioadă lungă de neintervenție pe piață, când lucrurile mergeau bine cu cursul, în rezultatul apariției BNM, care începe să cumpere activ valută, are loc o depreciere bruscă a leului: în doi ani, 2012-2013, aceasta este de 11,45 la sută.

Dar deja la începutul acestui an, BNM încearcă să stabilizeze situația pe piața valutară și satisface cererea pentru valută cu intervențiile sale.

Parțial, probabil, acest lucru a fost influențat și de indignarea deputaților din Parlament, care la începutul acestui an l-au adus pe Guvernatorul BNM la covor cu un raport despre situația de pe piață. Atunci, BNM a ieșit în februarie cu o intervenție fără precedent și a aruncat într-o lună pe piață 73 mil USD. Piața s-a liniștit abia în luna mai. În iunie și iulie, pe fundalul noilor ingerințe asupra cursului din partea participanților pieței, a așa zisei verificări a intențiilor BNM pentru păstrarea de mai departe a stabilității valutei, Banca Centrală își menține promisiunea să stabilizeze cursul și în decurs de două luni vinde pe piață încă 73 mil USD.

Și iată, punctul stabilității a fost atins.

Dinamica cursului MDL vs USD, ianuarie – noiembrie 2014  

Creșterea colosală de la 13,71 la 15,11 lei, într-o perioadă atât de scurtă de timp, necesită comentarii.

Trecând în luna iulie de pragul de 14 lei per dolar, cu efortul intervențiilor valutare ale BNM, leful a revenit înapoi. Pe 18 august cursul era de 13,7119 lei per dolar și s-a dovedit că aceasta a fost cea mai solidă poziție pentru al doilea semestru.

S-ar părea, BNM urmează promisiunile făcute în februarie cu privire la stabilizarea valutei, dar le respectă doar până în luna august. Dacă în februarie acestă promisiune a fost făcută pentru Parlament, atunci în luna august deja nu mai avea nici cere răspunsuri de la Banca Centrală. Politicienii se pregătesc de alegeri. Și regulatorul care inițial a depus eforturi serioase pentru stabilizare, din august începe să cumpere valută, ceea ce provoacă o creștere a cererii. În luna august, BNM a cumpărat 28,5 mil USD și astfel a dat un semnal clar pieței că susținerea cursului nu este scopul ei și că intenționează în continuare să meargă pe deprecierea treptată a leului.

Adică, dacă în februarie – iulie acțiunile BNM aduc un efect necesar – reducerea cursului- acest lucru nu o aranjează. Și prin acțiunile sale, în august Banca parcă i-ar spune pieței: eu am greșit, acțiunile mele nu au fost o greșeală, în 2012-2013 eu am cumpărat valută pentru a pendula piața și am făcut-o premeditat!. Da, la începutul anului 2014, am pierdut un pic controlul asupra situației și am fost nevoită să vând valută, mai ales că întrebarea a fost ridicată la nivel de Parlament și am fost nevoită să stopez cursul.

Dar în luna august, când Parlamentul nu este funcțional, iar cererea încă depășește oferta, BNM își permite acțiuni deloc sigure de achiziționare a valutei. În consecință, în septembrie din nou vinde valută, dar în proporții mai mici, de doar 25 mil USD, iar în luna octombrie – de 1,58 mil USD. Astfel, Banca Centrală dă câte o linguriță de valută pe oră, astfel trimițând un semnal deschis participanților că nu intenționează să sature piața, că nu intenționează să satisfacă cererea, că nu are de gând să cheltuiască rezervele valutare. Și nimeni nu mai poate impune BNM să dea raport..în ajun de alegeri, pe care, apropo, poți da vina pe multe...

Parlamentul de coaliție întotdeauna este legat de distribuirea funcțiilor. Și foarte probabil atenția politicienilor la un moment dat va fi îndreptată spre Banca Națională. Actuala conducerea, însă, are un aș: BN, este una dintre cele mai profitabile structuri ale statului, deși profitul nu trebuie să fie scopul ei. Însă, în nouă  luni curent, BNM a câștigat 2,71 mlrd lei, ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât în perioada analogică a anului trecut. Mă tem să presupun care va fi profitul regulatorului la finele anului, pe fundalul unei deprecieri continue a leului.

Mai mult, BNM prin acțiunile sale a ajutat bugetul. Recent, Fiscul a raportat cu mare fast că a reușit să acumuleze în nouă luni cu 50 la sută mai multe impozite decât în perioada analogică a anului trecut. Însă nimeni nu a atras atenția la faptul că anual în țară sunt majorate accizele, care, apropos, sunt legate de euro. Adică din creșterea cu 50 la sută trebuie scăzute cel puțin 16 la sută din deprecierea leului și majorarea accizelor, care pe unele poziții au crescut în anul curent cu 50 la sută.

Pe acest fundal încă mai bucură noutățile de pe piața energetică, care este cea mai dureroasă temă pentru economia moldovenească, deoarece și gazul și produsele petroliere se importă în totalitate și se cumpără în dolari. Deci, barilul de petrol, în calitate de indicator de bază al pieței mondiale, s-a ieftinit de la începutul anului de la 106,68 USD în ianuarie, până la 70 USD la începutul lunii decembrie – adică cu aproape 35 la sută. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, atunci o creștere considerabilă a prețului la produsele petroliere în Moldova, pe fundalul devalorizării valutei, ar fi fost inevitabil. Iar acest lucru ar fi atras, la rândul său, o creștere a prețurilor în toate ramurile economiei și în consecință, inflația ar fi depășit pragul de 3-5% anual, care a fost stabilit. Însă. Situația reală pe piață s-a construit astfel, încât exista pericolul deflației și a căderii indicatorului sub nivelul de jos al coridorului. Și, se pare, Banca Națională probabil prinde doi iepuri – menține inflația în normele impuse tot de ea, fără o rectificare spre reducerea ei. Or, anume menținerea inflației în cadrul impus și este scopul de bază al Băncii Naționale a Moldovei. Dar în același timp, instituția mai obține și câștig.

 În loc de Postscript: O nouă săptămână începe pentru Banca Națională cu noi recorduri ale cursului valutei naționale, dar aceasta este deja o istorie de decembrie.

InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul TV MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15 (reluare)