Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Realitatea fără numerar

Realitatea fără numerar

Sistemele internaționale de plăți VISA și MasterCard s-au stabilit demult și bine în Moldova. Și a avut loc acest lucru nu tocmai din dorința lor de a-și extinde prezența pe piața mică a țării noastre, ci mai degrabă în ciudă. Băncile moldovenești progresive le invitau cu insistență să intre pe piață și se străduiau să devină atractive pentru acești monștri mondiali. 

Mijlocul anilor 90. Trecând la independență politică, Moldova formează regulile de joc economice ale statului. A fost creată Banca Națională și a fost pusă în circulație valuta națională. Iar pe 27 iulie 1995 intră în vigoare Legea privind Banca Națională și Legea privind institutiile financiare, anume aceste acte legislative cu unele modificări și supliniri, dictează și astăzi regulile de joc pe piața bancară a țării. 

Banca Națională tinde să implementeze standardele internaționale, inclusiv promovează ideea dezvoltării plăților fără numerar. Dar mai mult decât BNM în acest proces sunt interesate băncile comerciale. Puțini din consumatori își dau seama că banii cash aduc cheltuieli considerabile băncilor – încasările, transportarea, numărarea, prelucrarea....Calculele arată că băncile cheltuiesc uneori până la 4% din suma banilor în numerar doar pentru deservirea ei. Desigur, aceste cheltuieli sunt suportate de client, dar și clientului i se propune să-și optimizeze cheltuielile, inclusiv datorită trecerii la folosirea cardurilor bancare.

Eu țin minte foarte bine discuțiile aprinse din anii 90 privind perspectiva de implementare în Moldova a propriului sistem de plăți național. Sistemul bancar s-a divizat atunci în cei care susțineau dezvoltarea sistemului de plăți național, în cei care declarau că țara noastră este prea mică, de aceea trebuie să fie folosite sistemele de plăți mondiale și în cei care nu se grăbeau și așteptau. 

Apropo, situația actuală argumentează  poziția ambelor părți. Propriul sistem de plăți este implementat în China, iar situația politică impune Rusia să facă același lucru. Dar Moldova are o altă scară.

În 1996, după lungi eforturi și cheltuieli mari, o bancă comercială cunoscută de toți lansează primul card moldovenesc VISA. Peste ceva timp, pe piață iese și MasterCard. 

În anul 2000, concomitent opt bănci comerciale implementează MasterCard în baza unui centru unic de procesare. Dar și companiile locale de promovare a sistemului național de plăți nu stau pe loc.

Către anul 2005, în Moldova lucrează patru sisteme de plăți fără numerar prin intermediul cardurilor bancare:  două locale – una închisă MoldCardSystem și una de club Unicard și două internaționale – VISA și MasterCard. 

În anul 2005, cardurile sunt emise și acceptate pentru deservire de 12 bănci din Moldova

În cadrul sistemului MoldCardSystem – 2 bănci
În cadrul sistemului UNICARD – 1 bancă
În cadrul sistemului Visa Internațional – 7 bănci
În cadrul sistemului MasterCard Internațional – 11 bănci

În general pentru stat, existența cardurilor bancare și a sistemului de plăți fără numerar este un control mai mare asupra fluxurilor financiare, ceea ce înseamnă o încredere mai mare în plățile fiscale și stabilitatea veniturilor în buget. Toate țările lumii tind spre reducerea cotei și rolului banilor în numerar. Pentru asta chiar se impun limite pentru diferite tipuri de plăți. De exemplu, în unele țări biletele de avion pot fi cumpărate doar prin intermediul cardurilor bancare. 

Și pe acest fundal, datorită interesului și susținerii de stat, sistemele de plăți internaționale se simt foarte bine. La scara Moldovei, țara noastră ar fi trebuie să se limiteze la un centru de procesare, doar deoarece lupta pentru piața bancară este foarte dură, o bancă mare nu-și putea permite să activeze prin centrul de procesare creat de o altă bancă comercială. Ambiții, ce mai. 

Într-o luptă concretă câștigă consumatorul. Dar pentru clienți luptă nu sistemul de plăți internațional, care stă bine pe comisioanele sale, ci banca noastră, care găsește metode pentru optimizarea și reducerea deservirii cardurilor, în primul rând din contul volumului.

Astăzi sunt bănci care lucrează doar cu VISA sau doar cu MasterCard, dar sunt și din cele care lucrează cu ambele sisteme. Dar toate cele 14 bănci lucrează cu carduri bancare internaționale, majoritatea cu ambele.

Indiscutabil, unul din cele mai mari impulsuri pentru dezvoltarea businessului cu carduri în Moldova a venit din partea proiectelor salariale. Un argument foarte puternic când retragerea banilor la casa băncii, când vorbim de salariu, costă 0,9- 1,0 la sută din sumă, iar proiectele salariale propun 0,3-0,5%. Tuturor le este convenabil și întreprinderii și băncii.

 În 18 ani, volumul cardurilor bancare active, emise de băncile moldovenești, crește cu pași mari, doar în ultimii zece ani volumul cardurilor a crescut de aproape trei ori. 

Numărul cardurilor bancare puse în circulație în Moldova, în anii 2005-2014

Aici este indicat numărul cardurilor, calculat cu cele noi emise și scoase din circulație. Adică, cifra reflectă numărul real al cardurilor valabile.

Numărul operațiunilor (în mil) efectuate cu carduri bancare emise în Moldova

 

Anual crește și numărul operațiunilor cu carduri bancare: de la 6,7 mil în anul 2005 la 22,6 mil – în anul 2013.  Dar acest lucru nu crește semnificativ indicele de folosire a unui card. În 2005, unui card bancar îi revine în mediu 15,6 operațiuni, în 2013 – 19,7 operațiuni.

Cota maximă a acestui indicator a fost atinsă, cât ar fi de straniu în anul de cirză 2009 – 20,4 operațiuni pentru un card.

Dinamica operațiunilor în mediu pentru un card bancar

Acest lucru înseamnă că în Moldova prevalează mai mult utilizarea unică a cardurilor pe lună, adică majoritatea deținătorilor de carduri retrag lunar salariul sau pensia. Adică nu este tocmai ceea la ce visează băncile, statul, dar și sistemele de plăți.

Dar în țară continuă să se dezvolte rețeaua de puncte de primire: bancomate, POS-terminale, imprintere. Adică puncte care deservesc cardurilor bancare.

Dinamica creșterii numărului terminalelor de calcul în Moldova

 

Este interesant faptul că din 2010 se păstrează același număr de terminale de calcul pentru un card, adică în mediu pentru o sută de carduri emise este un terminal. Și această cifră rămâne, practic, neschimbată...

Pentru a da un impuls situației, este nevoie de o pârghie administrativă, dar despre asta mai târziu.

Deci, au dezvoltat băncile sistemul de plăți în primul rând pentru a-și ușura munca: acapararea clienților a crescut și foarte tare, dar maximul atins au fost proiectele salariale. Clienții în continuare folosesc cardurile rar, preferând banii cash și astfel, acțiunile lor se limitează la bancomate. Nu pentru că nu vor să achite cu carduri, dar pentru că foarte des se ciocnesc de situații în care  în punctele de deservire nu se  acceptă carduri.

 Totodată, pe fundalul numărului operațiunilor cu carduri cel mai mari interes îl reprezintă operațiunile de plăți retail.

Numărul operațiunilor de plăți pentru un card, pe an

Și totuși, patru operațiuni de plăți pe un card, din calculul pe un card, este un indice foarte și foarte modest. Dar asta la general, dacă luăm operațiunile de plăți din Moldova și de peste hotare.

Este interesantă o altă dinamică. Atunci când conaționalii noștri merg peste hotare și au un card, ei devin europeni. Și coraportul aici este altul.

Plățile fără numerar cu carduri bancare efectuate peste hotarele Moldovei în %

 

Ieșind peste hotarele Moldovei, devenim pe loc europeni. Este adevărat că existența unui card în loc de numerar atunci când călătorești, este mai sigură. Totodată, retragerea banilor peste hotare este o plăcere prea scumpă. Și dacă în Moldova plățile cu ajutorul cardului au au ajuns, în primul trimestru curent, la 18% din totalul operațiunilor cu cardul, atunci peste hotare acest indicator a ajuns la 90%. 

În țările dezvoltate, numărul operațiunilor pe un card ajunge anual la 230. În Suedia fiecare card emis în 2012, a fost folosit în mediu de 230 ori, sau două din trei zile, în calitate de metodă de plată.

Iată cum arătăm pe fundalul Europei la acest capitol (datele din 2012)

 

 Avem unde crește și spre ce tinde. Pe fundalul european, Moldova se află în epoca de piatră la capitolul plăți cu ajutorul cardurilor. Spre regret. Dacă presupunem că fiecare om modern trebuie să dețină în mediu două carduri, una de debit și una de credit, atunci numărul cardurilor emise în Moldova trebuie să crească de două sau de trei ori. Cu timpul.

Toți înțeleg acest lucru și băncile și statul. În septembrie 2013, adică recent, a fost creat Consiliul național de plăți. Apropo, a fost creat la recomandarea organizațiilor financiare internaționale, care tot văd plățile din Moldova nu prea tind să treacă în sfera fără numerar.

Printre obiectivele Comitetului se înscrie și stimularea plăților fără numerar, unde plățile cu cardul ocupă o poziție specială.

Majorarea volumului plăților fără numerar pentru bănci înseamna reducerea cheltuielilor, iar pentru stat – control asupra fluxurilor financiare și creșterea nivelului de impozite colectate. Drept confirmare, pe regulamentul Consiliului și-a pus semnătura și șeful Fiscului, chiar dacă Inspectoratul Fiscal nu este reprezentant în Consiliu, interesele lui sunt reprezentante de ministerul Finanțelor.

Consiliul lucrează deja trei trimestre și este locul unde participanții de pe piața fără numerar fac schimb de opinii: ce se mai poate face pentru minimalizarea plăților în numerar din Moldova. Spre regret, părerea businessului la acest subiect nu este reprezentată în Consiliu.

Statul folosește pârghiile administrative.

În anul 2008, în Legea privind activitatea antreprenorială și întreprinderi a apărut articolul 7, care impune întreprinderile cu un anumit rulaj, să instaleze POS-terminale. Și grafica arată creșterea plăților cu cardul anume din anul 2008. Iar din anul 2012, în noua redacție, acest articol sună în felul următor (citat cu prescurtări): 

Începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sînt obligaţi, în termen de pînă la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vînzări a depăşit suma de 500000 de lei.

Evident că businessul mic s-a opus instalării POS-terminalelor și cauza nu este doar în încercarea de a se eschiva de la plata imozitelor. În țara noastră există o atitudine foarte strictă în privința aparatelor de casă și eliberarea bonurilor la fiecare cumpărătură. Cauza refuzului de a lucra cu băncile prin POS-terminale este că banca percepe 2-2,5% din suma tranzacției, pentru servicii.

Poate nu este cea mai mare taxă pentru o unitate comercială mare, interesată să acorde clientului toate posibilitățile de plată, dar este foarte dureroasă pentru un bar mic sau un magazin din seria ”lângă casă”, unde concurența este foarte dură și lupta se dă pentru fiecare leu. 

De aici și reiese că băncile pe de o parte sunt interesate de creșterea plăților fără numerara, iar pe de altă parte frânează acest proces, tinzând să-și compenseze cheltuielile din contul agentului economic. În rezultat, avem doar 20 de operațiuni pe an pentru un card, ceea ce nu compensează cheltuielile bancare chiar și pentru deservirea bancomatelor. 

Numerarul neliniștește foarte mult țările dezvoltate ca SUA și UE, or Moldova va adera cândva la Uniunea Europeană. Banii în numerar subt un izvor necontrolat al provenienței lor. De aceea, țările impun limite pentru anumite operațiuni, stimulând plățile fără numerar.   

Și noi nu ne vom putea ascunde de asta. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, toți: băncile, statul și businessului...iar consumatorul se va conforma.

InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul tv MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15; 13.15 (reluare)