Noutaţi

Privatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!

Privatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!

 Comentariul agenţiei InfoMarket

Compania de stat Air Moldova a trecut prin două privatizări. Prima (în anul 2000) - prin crearea unei companii mixte moldo-german, însă datorită mltiplelor întrebări, a fost anulată doi ani mai târziu. A doua a avut loc acum - prin vânzarea unui pachet de 100%; dar şi aceasta lasă loc pentru multe întrebări.  

În martie 2000, Administrația de Stat a Aviației Civile (ASAC) din Moldova, în numele Guvernului țării, a semnat un contract cu compania germană Unistar Ventures privind crearea unei companii mixte pe baza Air Moldova.

Conform acordului, Guvernul reprezentat de ASAC avea să contribuie cu o participațiune de 31,025 milioane de lei (echivalentul a 2,548 milioane euro) în capitalul social al companiei, care corespundea unei cote de 51%, iar Unistar Ventures – cu 2,385 milioane de dolari (echivalentul a 29,81 milioane de lei sau 2,448 milioane de euro), primind o participație de 49%.

Atunci, director general al ASAC era Victor Ţopa, care, după cum rezultă din numeroasele publicații din ultimii ani (în special investigaţia Rise Moldova publicată la 5 octombrie 2016) era proprietarul de facto al Unistar Ventures.

În iunie 2002, după cum se spune, la ordinul personal al președintelui Vladimir Voronin, adunarea generală a acționarilor Air Moldova a înlocuit directorul general al companiei, operand cu  majoritatea de 51%. (Deși conform regulamentuli, înlocuirea directorului general era posibilă prin decizia a 75% din acționari). În consecinţă, contractul de creare a companiei mixte a fost reziliat, iar compania aeriană a revenit pe deplin sub control de stat. 

Motivele evidente pentru care societatea mixtă a fost lichidată, nu au fost enunţate public atunci.   Deși există două cifre: profitul companiei în 2000 a fost de 0,17 milioane de dolari, iar primul an al activităţii societăţii mixte în 2001 a fost de 1 milion de dolari. Adevărul costa şi în lipsa de transparență în crearea companiei mixte, deoarece nu a existat niciun concurs pentru găsirea unui investitor partener. După demisia lui Victor Ţopa din funcţia de director general al ASAC la începutul anului 2002, autoritățile au început să vorbească deschis despre legătura sa directă cu Unistar Ventures, care, după cum se spune, a fost ultima picătură în decizia președintelui Vladimir Voronin de a returna compania statului.

Cu toate acestea, scandalul a fost mare și de amploare. Dresdner Bank și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la acțiunile Guvernului. Şi asta pentru că, inițial, Unistar Ventures a fost preuentată ca o întreprindere fiică a Dresdner Bank.

Situația conflictuală dintre acționarii JV Air Moldova este reflectată și în paginile The Wall Street Journal. Un articol din influenta publicație spunea că, vicepreședintele băncii Ulli Breurer, într-un interviu acordat PRO TV, a declarat că Dresdner Vank a fost gata să solicite Moldovei rambursarea imediată a două împrumuturi de "... 50 milioane dolari pentru o companie petrolieră de stat și de 12 milioane dolari pentru o companie farmaceutică”. Evident, se subînţelegeau împrumuturi emise de Dresdner Bank, sub garanția Guvernului acordate la mijlocul anilor 1990, pentru compania petrolieră de stat pe atunci Tirex Petrol și compania Perfuzon. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Îngrijorată s-a declarat şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care examina posibilitatea de a face parte din acționarii Air Moldova și şi-a impus participarea la investiții în compania aeriană prin prezența sa într-un proiect al băncii germane.

Însă acordul de creare a societăţii mixte a fost reziliat.  Această "naționalizare" s-a realizat atât de grosolan din punct de vedere juridic, încât în consdeinţă, prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, adoptată în decembrie 2008, Republica Moldova a plătit companiei Unistar Ventures 6,7 milioane de euro - cea mai mare compensație monetară din istoria statului.

Air Moldova a fost inclusă pe lista companiilor pasibile de deetatizare la șase ani după scandal - în 2008, însă nu a fost expusă niciodată spre privatizare. Până în vara anului 2018. 

La 30 iulie 2018, directorul general al Agenției Proprietății Publice, Vladimir Baldovici, a declarat pentru presă că pierderile cumulate ale Air Moldova se ridică la 1,2 miliarde de lei şi a anunţat prețul de privatizare de 48 milioane de lei pe care bugetul ar trebui să îl primească. Adică, de facto, a bumit valoarea vânzării companiei, care a urmat la 2 octombrie 2018.

Ce știm despre noul proprietar al Air Moldova și ce întrebări importante sunt trecute sub tăcere şi rămân fără răspuns.

Pentru privatizarea transportatorului aerian național, la 23 august 2018 - la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial a anunțului privind concursul investiţional (27 iulie 2018), a fost creată societatea cu răspundere limitată Civil Aviation Group SRL. Acționarii săi sunt Blue Air Aviation S.A. și două persoane fizice: Andrei Ianovici şi Serghei Melnic. Pomers Dzintars a fost desemnat  în calitate de administrator al companiei.

În căutarea companiilor deținute de acești oameni, Agenția InfoMarket s-a ciocnit de o coincidență interesantă: la 30 august 2018 (la o săptămână după înregistrarea Civil Aviation Group SRL) a fost înregistrată compania Air Jet Company SRL, unde fondatori sunt Air Global Grup Lip, precum și Andrei Ianovici şi Serghei Melnic. Ghici cine este administratorul? Corect - Pomers Dzintars.

În comunicatul APP se menționează că, compania Civil Aviation Group a fost fondat de un grup de investitori, dintre care cea mai mare parte aparține companiei bine-cunoscute internaționale Blue Air. Aceasta deţine o participaţie, dar nu este indicat care este. Este rezonabil de ce nu a fost indicate, deoarece constituie 49%. Adică, da, Blue Air este cel mai mare acționar al Civil Aviation Group, dar ceilalţi doi, cu participaţii de 25,5% fiecare, controlează această societate cu răspundere limitată, în care orice decizie este luată printr-o majoritate simplă. Capitalul social al Civil Aviation Group este de 500 mii lei (25,2 mii euro).

În cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii din 30 iulie, Vladimir Baldovici a afirmat că printre cerințele pentru potenţialul cumpărător al Air Moldova va fi păstrarea numelui companiei, profilul activităților sale, încheierea unui contract colectiv cu personalul. În plus, investiția inițială în dezvoltarea companiei este estimată la 60 de milioane de euro.

Iar în comunicatul APP nu se spune niciun cuvânt despre acest lucru: doar că, câștigătorul concursului va dezvolta compania, va lansa 7 zboruri noi până la sfârșitul anului 2019 și 4 - până la sfârșitul anului 2020, iar din 2021 (când pista aeroportului va fi complet reconstruită) intenționează să lanseze zboruri spre SUA, Canada și China. Totodată, se preconizează majorarea până la 14 unități a aeronavelor de tip Airbus A320 / A319 și Embraer E-190. (Acum, compania deține 7  avioane - două Airbus A320 / A319 și trei Embraer E-190). Apropo, zborurile pe distanțe lungi vor necesita avioane mult mai mari decât aceste modele, dar din anumite motive nu sunt specificate alte tipuri de avioane, deşi planurile de zboruri transatlantice sunt prezente.

Singura cifră publicată în comunicat este o investiție de 3,5 milioane de euro pentru o perioadă de până la 2023 (timp de cinci ani) pentru instruirea personalului. Este logic, dacă compania va crește numărul de piloți și însoțitori de bord de la 180 de persoane la 380 de persoane până în 2021, potrivit comunicatului APP.

Adică, în comunicatul APP nu se spune nimic despre obligaţiile investiţionale de 60 de milioane de euro. Dacă acestea ar fi fost planificate, puţin probabil că, Agenția ar fi uitat să anunţe.

În ceea ce privește lansarea zborurilor noi și extinderea flotei, Air Moldova se ocupă deja de acest lucru an de an, majorând volumul traficului de pasageri. 

Există două întrebări fără răspuns, cel puțin oficial. În primul rând, de ce compania aeriană, care ocupă 44% din piața din Moldova, a generat pierderi în ultimii ani? Și pe cât de mult datoria de 1,2 miliarde de lei, adică de 61 milioane de euro, este critică pentru o astfel de companie cu active uriașe? 

La urma urmei, compania este funcţională şi în condiţiile unei gestionări rezonabile, poate ajunge la o înţelegere cu creditorii asupra programului de rambursare. 

Apropo, despre cifre. În 2017, Plenul Consiliului Concurenței a examinat solicitarea Autorității Aviației Civile și a Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău cu privire la posibilitatea acordării de asistență companiei Air Moldova. Și iată ce indicatori în decizia plenului au fost publicați:

2013

2014

2015

2016

08.2017

Capital propriu (MDL)

216.029.951

334.499.569

107.308.994

115.951.667

(2.929.626)

Profit / (Pierderi)

(MDL)

1.186.063

1.197.831

(226.907.783)

8.578.394

(111.508.272)

Total datorii (MDL)

604.608.969

734.019.335

993.949.452

1.008.347.001

1.124.776.870

Coeficientul global al datoriilor

0,69

0,69

0,90

0,89

1,0

Nivelul general de solvabilitate

146%

107%

110%

111%

99%

 

După cum vedem, problemele companiei au început în 2015, poate au început să o pregătească pentru privatizare?

Am fost informați că cumpărătorul se angajează să plătească datoriile Air Moldova în valoare de 1,2 miliarde, dar cel mai important, nu ni s-a prezentat o listă de creditori, cel puțin a celor mari, și nu ni s-a spus când vor fi rambursate exact aceste datorii. La urma urmei, dacă vorbim de privatizare, atunci toate datoriile ar trebui rambursate la momentul transferului de proprietate. Sau greşim?

Se reliefează doar o concluzie. Toată lumea vorbește despre asta, dar puțini sunt cei care scriu. Compania a fost adusă la faliment (pe hârtie) și a fost cumpărată de către cei care au influență asupra deciziilor APP - pentru 50 de milioane de lei sau 2,5 milioane de euro. În ceea ce privește suma principală – datoriile de 61 de milioane de euro, este foarte probabil ca acestea să fie rambursate din activitățile curente de exploatare ale companiei aeriene, mai ales că odată cu ieşirea de pe piaţa moldovenească a transportatorilor ruşi (S7 și Aeroflot), Air Moldova va avea mai mult de lucru şi, respectiv,  mai multe venituri.

Să crezi în onestitatea și deschiderea privatizării companiei Air Moldova va fi posibil doar atunci când, APP, compania sau noii proprietari vor publica lista creditorilor şi vor demonstra achitarea datoriilor.   Dar, haideţi să fim realişti, este puțin probabil să vedem acest lucru, la fel ca și creditorii banii lor în viitorul apropiat. // 03.09.2018 - InfoMarket.

 

Noutați dupa tema