Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Politica fiscală 2021 – 2023. Măsurile controverse și argumentele Ministerului Finanțelor

Politica fiscală 2021 – 2023. Măsurile controverse și argumentele Ministerului Finanțelor

Comentariul agenției InfoMarket

La început de octombrie, Ministerul Finanțelor a spus consultărilor publice proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021, mai exact pentru următorii trei ani. Despre modificările planificate deja au fost publicate mai multe opinii ale experților, iar unele sunt destul de contradictorii. Unii parțial susțin proiectul Ministerului Finanțelor, iar alții au criticat documentul pe aceleași poziții. Faptul că documentul este conceptul pentru următorii trei ani a fost susținut pozitiv de toți. Mediul de afaceri mereu a solicitat acest lucru pentru a face planificări pe termen mediu, acest lucru fiind convenabil și pentru buget pentru a planifica încasările.

Accizele reprezintă a doua sursă importantă de venituri la bugetul de stat, prima fiind TVA-urile: încasările din acest surse reprezintă 15-20% din structura veniturilor totale în caznaua statului. Anul acesta, au fost planificate încasări din accize în sumă de 6,6 miliarde lei (în total fiind planificate venituri de 44 miliarde de lei, inclusiv cu încasările non-fiscale). Dintre acestea, 2,5 miliarde de lei provin din accizele la produsele petroliere, 2,2 miliarde – din accizele la produsele de tutun, 1 miliard de lei – din automobile, 0,9 miliarde de lei – din alte produse, printre care alcool, mărfuri de lux, etc.

În baza acestor cifre, Clubul presei economice a invitat pentru a discuta calendarul accizelor (ca parte componentă a politici fiscale de stat) pentru următorii trei ani, pe viceprim-ministru, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Dorel Noroc, și pe reprezentanții mediului de afaceri și experții economici.

Dorel Noroc a declarat că Ministerul Finanțelor a stabilit mărimea accizelor având la bază următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare (majorarea încasărilor la buget depinde direct de creșterea accizelor); reducerea treptată a consumului de produse care dăunează sănătății; implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere cu UE; mărimea cotelor la accize în țările vecine. Astfel, proiectul documentului pentru anii 2021-2023 prevede creșterea accizelor la produsele de tutun cu 15%, la produsele petroliere – cu 9% (mărimea creșterii nominale a VNB-ului), la produsele alcoolice – cu 5% (pentru armonizarea cu nivelul din UE). Mai mult, accizele la autoturisme în valoare de peste 600 de mii de lei vor crește cu 50%, ceea ce reprezintă o practică de repartizare a veniturilor dintre diferite pături sociale prin mecanisme bugetare.

În cadrul Clubului presei economice, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Dorel Noroc a menționat în special, că în 2020, încasările din accize la produsele din tutun au constituit unica poziție accizabilă, care a înregistrat o creștere de peste 20% în primele 9 luni ale anului, astfel asigurând încasări suplimentare la bugetul de stat în sumă de 240 milioane de lei în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

În societate, produsele de tutun reprezintă cel mai discutat subiect – atât din punct de vedere a accizării, cât și a luptei cu consumul de tutun. În Moldova, a fost aprobată una dintre cele mai dure legi în acest domeniu și țara noastră s-a remarcat anul trecut prin majorarea de peste zece ori a accizelor la anumite tipuri de produse de tutun (și acest lucru s-a întâmplat la mijloc de an).

În timpul ședinței Clubului, s-a remarcat că în 2020, creșterea accizelor la produsele de tutun a fost de 13%, și anume această creștere echilibrată a asigurat rezultate bune pentru buget, este cunoscut faptul că o creștere exagerată afectează atât jucătorii de piață, cât și bugetul. Chiar și așa, noul proiect al politicii fiscale prevede o creștere și mai mare a accizelor din 2021 și anume cu 15%. În același timp, experții au menționat în cadrul Clubului, că pentru unele produse din tutun creșterea va depăși 19%, iar acest fapt poate duce la destabilizarea pieței prin creșterea contrabandei și produselor contrafăcute, și ca urmare la micșorarea încasărilor la buget. Nu poate fi ignorată și situația pandemică și efectele negative ale acesteia asupra economiei și puterii de cumpărare a populației.

Directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă a declarat, în acest context, că în multe țări în acest an, pe lângă creșterea consumului de produse de tutun, a crescut și consumul de alcool și ciocolată. Moldova nu dispune de această statistică, dar totuși, vinul la noi în țară este produs alimentar, iar berea este accizată la cote “proprii”.

Acest lucru a fost remarcat și de expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță care consideră că în fiecare caz aparte statul trebuie să manifeste o poziție diferită, iar în dependență de tipul de produs și accizarea trebuie să fie diferențiată, așa cum se întâmplă în cazul vinului, berii și băuturilor alcoolice tari, în Moldova. Statul trebuie foarte clar să promoveze descurajarea consumului de tutun și de alcool, prin impunerea accizelor mai mari produselor care sunt mai dăunătoare pentru sănătate oamenilor, astfel, demonstrând că prin intermediul politicii fiscale formează comportamentul populației.

Evident, acest lucru se referă și la discuțiile continue în mass-media cu privire la produsele mai puțin dăunătoare pentru sănătate, cum ar fi dispozitivele electronice de livrare a nicotinei în organism. Într-adevăr, în multe țări se aplică impozitare diferențiată: accize mai mici la produse mai puțin nocive, accize mai mari – pentru cele mai nocive. Și în continuă se demonstrează riscul redus asupra organismului a produselor inovaționale, și producătorii (la fel și doctorii din mai multe țări) fac apel către stat să stimuleze trecerea fumătorilor de la țigări la produse noi mai puțin dăunătoare.

La întrebarea adresată în cadrul Clubului, de ce accizele la produsele de tutun cu risc redus (precum sunt dispozitivele de încălzire a tutunului) sunt taxate în Moldova la același nivel cu țigările obișnuite, în timp ce statele europene le taxează diferențiat și anume mai puțin, față de țigările tradiționale, secretarul de stat a spus “Pentru mine nu este clar ce produse au risc mai mic asupra sănătății pentru a putea răspunde la întrebarea cum trebuie accizat. Aceste tipuri de produse, cum sunt sistemele de încălzire a tutunului, le utilizează persoanele care au capacitatea mai mare de cumpărare, dar ceea ce ține de sănătate nu este un subiect la care mă pot expune, pentru că sunt produse noi, iar opiniile experților sunt diferite. Putem spune că pe piață nu s-a întâmplat nimic anul trecut (remarcă: accizele la produsele de tutun încălzit au fost majorate de 10 ori), dar încasările au crescut și acum putem cheltui mai mult, inclusiv pentru sectorul de sănătate care astăzi este important.”

În același timp, nu s-a răspuns la întrebarea, de ce în Moldova, toate produsele de tutun sunt accizate la același nivel, în timp ce lichidele pentru vape-uri, care la fel nu sunt fără de riscuri pentru sănătatea oamenilor și conțin nicotină, în genere nu se regăsesc în lista produselor accizate, mai ales că aceste produse devin tot mai populare în special în rândul tinerilor.

Pe lângă, tema tutunului și motivele care au stat la baza creșterii accizelor, s-a argumentat și creșterea accizelor la produse petroliere: în Moldova creșterea medie a venitului național brut (VNB, a nu se confunda cu PIB) constituie aproximativ 9% - anume această cifră reprezintă creșterea accizei la produsele petroliere, și care va cădea în mod natural pe umerii consumatorilor finali.

Costul produselor petroliere începând cu anul 2021 va crește încă dintr-un motiv: acesta va include și taxa rutieră. Astfel, Ministerul Finanțelor constată că cel care utilizează mai mult infrastructura rutieră, va achita mai mult taxa de drum. Și acest lucru nu va afecta distribuția ulterioară a impozitului obținut, veniturile vor fi distribuite ca și până acum, adică inclusiv repartizate spre repararea și construcția drumurilor. Iar pentru necesitățile gospodăriilor agricole se planifică majorarea subvențiilor în valoarea sumei pe care tehnica agricolă va achita pentru taxa rutieră, inclusiv costul pentru combustibil, astfel compensând cheltuielile lor.

Deocamdată, nu este clar cum vor achita taxa rutieră proprietarii automobilelor electrice. Aceștia sunt și astăzi scutiți de achitarea acestei taxe, dar drumurile le utilizează. Dorel Noroc a propus ca impozitul să fie inclus în costul energiei electrice pentru proprietarii mașinilor electrice, dar acest subiect necesită o cercetare minuțioasă.

Reprezentanții companiilor de producere a alcoolului au ridicat problema impozitării alcoolului denaturat, care este utilizat în industria parfumeră, cosmetologică și în domeniul medicinal. În multe țări, acest tip de alcool nu este impozitat. Iar produsul producătorilor locali, care achită accize pentru acesta, nu este competitiv în comparație cu produsele de import și nu este atractiv pentru a fi exportat. Chiar și solicitând cote pentru alcoolul denaturat, acest lucru urmează a fi făcut la început de an, ceea ce pentru mediul de afaceri este inconvenient luând în considerare condițiile flexibile de lucru pe piețele internaționale. În acest context, Dorel Noroc a menționat dificultăților de control financiar, anterior din această cauză au fost înregistrate încălcări fiscale. Acest lucru a dus în cele din urmă la situația actuală. Drept soluție, el a propus revizuirea procedurii de repartizare a cotelor, pentru ca procesul de emitere a acestor documente să fie cât mai operativ - până și emiterea contractele individuale.

În cadrul ședinței Clubului, au fost discutate alte două subiecte importante: necesitatea de plafonare a taxelor locale și gestionarea deșeurilor. În primul caz, este vorba despre faptul că autorităților municipale și orășenești le sunt stabilite taxe locale exagerate, ceea ce este legal, dar omoară afacerile, deoarece practic se dublează impozitarea în special pentru produsele accizate (alcool și tutun). Este evidentă necesitatea de a clarifica această problemă și de stabili taxe maxime.

Problema aplicării taxei ecologice a provocat discuții aprinse, dar nu și controverse. În țară, la modul serios au început discuțiile cu privire la problema “gestionării deșeurilor”, deoarece începând cu anul 2023, Moldova va trebui să anuleze taxa ecologică, care este sursă de subvenționare a procesului de colectare și reciclare a deșeurilor.

Viceprim-ministru, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța și-a exprimat încrederea că afacerile din domeniul de colectare și reciclare a deșeurilor trebuie să fie convenabile din punct de vedere economic. Pentru această există câteva soluții, dar cea mai corectă, consideră ministrul, este subvenționarea agenților economici, care se vor ocupa de acest lucru. “Toți banii pe care îi încasăm din taxa ecologică trebuie divizați la cantitatea de deșeuri și sub formă de subvenții de returnat acelor agenți economici, care vor colecta și recicla gunoiul. Aici, nu trebuie să existe interes din punct de vedere a bugetului de stat, ca și încasări suplimentare – doar redistribuirea fondurilor de la un importator sau producător de gunoi prin intermediul statului către persoana care colectează și reciclează aceste gunoi. ”

Directorul afaceri corporative a companiei EFES Moldova Ludmila Andronic a menționat că, în acest an, mulți reprezentanți ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de business au remarcat abordarea matură a Ministerului Finanțelor și atitudinea față de business: li sunt clare principiile și motivele, de ce anumite taxe și impozite sunt majorate, micșorate sau anulate; de ce apar sau dispar anumite tipuri de subvenții.

Nu putem fi de acord cu toate propunerile Ministerului Finanțelor, dar astăzi există posibilitatea de a exprima o poziție, există dialog și înțelegere. Acest lucru, se pare că, nu a existat în toți anii de independență a Moldovei. // 28.10.2020 – InfoMarket.