Noutaţi

În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2020Oamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Oamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturală

Oamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturală

Comentariu al agenției InfoMarket

 
La sfârșitul săptămânii trecute, când prim-ministrul Moldovei, Ion Chicu, anunța la un briefing despre ridicarea treptată a măsurilor de carantină, mulți au observat că acesta era îngrijorat. Și poate fi înțeles. Pe de  o parte, epidemia încă nu a fost învinsă, pe de altă parte, aproape o lună și jumătate de la instituirea stării de urgență și tragerea economiei pe dreapta au adus țara la probleme economice serioase.
 
Poate oare să se întâmple că falimentul, șomajul vor afecta mai mulți oameni decât coronavirusul propriu-zis, să zicem în următoarea jumătate de an?
 
Chiar și în SUA, cea mai afectată țară de COVID-19, sunt voci care spun că situația a ”ajuns la platou”. Statele europene tot mai mult elimină restricțiile, în tendința de relansare a economiei care a fost afectată de măsurile de carantină și autoizolare, acele măsurie recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru combaterea răspândirii coronavirusului.
 
Apropo de OMS. Este evident deja că anume această organizație va fi acuzată de faptul că lumea s-a prăbușit în cea mai gravă criză economică a secolului. Criticile la adresa OMS demult au ajuns la nivel politic. După președintele SUA, Donald Trump, care a refuzat să finanțeze în următoarele două-trei luni OMS și a cerut tragerea la răspundere a organizației, și Marise Payne, ministrul de Externe al Australiei a cerut o investigație în privința OMS. Și este doar începutul. 
 
Imediat ce țările (în primul rând din Europa Occidentală) își vor reveni după executarea recomandărilor OMS în domeniul combaterii virusului și vor evalua amploarea catastrofei economice, va apărea întrebarea de bază – cât de necesar a fost să ne omorâm economia? Va fi și o altă întrebare nu mai puțin importantă – cine e de vină?
 
Lupta dintre țări importante pentru influență globală, dar și pentru influență asupra organizațiilor internaționale (ca OMS) nu că începe, ea nici s-a sfârșit vreodată, dar acum ia amploare. Cel mai probabil, Organizația Mondială a Sănătății va primi ”nota de plată”, în care va fi trecut totul – și vor începe de la gripa porcină din 2009, calificată de Consiliul Europei drept ”escrocherie medicală”.
 
Faptul că există lacune în activitatea OMS este recunoscut, tangențial, chiar de această organizație. La sfârșitul lunii martie, Moldova și România au publicat, la diferență de o săptămână, protocoalele de tratament pentru COVID-19. Adică, au oferit bolnavilor cu forme ușoare de virus instrucțiuni cum să se trateze acasă și să nu exercite, prin prezența sa în spitale, presiune asupra sistemului de sănătate.
 
Cu alte cuvinte, Organizația Mondială a Sănătății, care întotdeauna a fost categoric împotrivă oricăror forme de automedicație (inclusiv recomanda țărilor să interzică vânzarea liberă a antibioticelor), brusc ”a permis” tratarea coronavirusului acasă.
 
În ultima perioadă apare tot mai des întrebarea juridică rezonabilă: de ce toate (aproape toate) țările din lume trebuie să îndeplinească recomandările OMS? Problema este că există o serie de documente (convenții, acorduri) prin care, după ce le semnează, statele sunt obligate să respecte recomandările OMS în caz de epidemie și pandemie. Virusurile și bolile nu țin cont de hotare. Aici există logică. Iar acest lucru înseamnă că Moldova (ca și majoritatea altor țări) nu avea de ales și trebuia să respecte recomandările OMS de introducere a măsurilor de carantină și autoizolare. 
 
Inițial, țările din Europa de Nord au refuzat să instituie carantină, după care au cedat. Doar Suedia mai rezistă și toată lumea așteaptă să vadă la ce se va ajunge. Presa locală scrie că, potrivit simulărilor făcute de savanții locali, impactul virusului asupra populației țării va fi mai mic decât presupun colegii lor din alte state. Cu toate acestea, estimările arată că până la sfârșitul lunii mai, nu mai puțin de jumătate din populația Suediei va fi infectată, iar la majoritatea absolută a oamenilor, boala se va manifesta în formă ușoară. Și nu putem spune că în această țară nu se face nimic pentru combaterea răspândirii virusului. Se face, doar că numărul măsurilor restrictive este cu mult mai mic. Procesul educațional continuă pentru a oferi părinților posibilitatea să muncească, iar oamenii dau dovadă de precauție și, în măsura posibilităților, păstrează distanța socială.
 
O altă țară care a mers ”împotriva curentului” și nu a cedat presiunilor OMS este Belarus. Chiar și vizita specialiștilor acestei organizații la Minsk nu l-a putut convinge pe președintele Alexandr Lukașenko să instituie carantina și autoizolarea în țară. El și-a asumat responsabilitatea pentru țară și a ales propria cale în condițiile în care aproape toate țările au urmat recomandărilor OMS. Și acum urmează partea cea mai interesantă. Belarus și Suedia sunt două țări absolut diferite, cu mentalitate diferită a oamenilor. Majoritatea țărilor au trecut și trec prin măsuri de carantină și în acest context este cu atât mai mare interesul față de rezultatul celor care le-au refuzat. Datorită celor două țări, se pare că vom vedea un rezultat alternativ al luptei cu COVID-19. Cât de justificată era uciderea economiei, urmând recomandările OMS și blocarea oamenilor în case?
 
Și încă puțin despre Suedia, unde sunt unele dintre cele mai mari taxe pentru țigări și alcool. Unii economiști spun că, din punct de vedere al statului, cel mai bun cetățean este cel care muncește, dar  în același timp fumează și consumă alcool, pentru că plătește impozite și rar ajunge la vârsta de pensionare. Cinic? Cu siguranță! Dar politica este manifestarea supremă a cinismului și standardelor duble. Și nu numai politica. Acest adevăr e valabil și pentru business, inclusiv în Moldova.
 
De la instituirea stării de urgență, multe rețele comerciale mari din țara noastră au oferit activ ajutor sistemului de sănătate. Articolele de PR erau distribuite în masă prin portaluri și rețele de socializare. Iar în ajun de Paște, când singurul lucru pe care trebuiau să-l facă rețelele comerciale ca să ajute sistemul de sănătate era să asigure distanța socială printre cumpărători, acest lucru nu a fost făcut. În zilele dinaintea sărbătorilor, toate sălile comerciale erau pline de oameni, de parcă nu era niciun fel de epidemie. Și nu s-au văzut polițiști care ar urmări procesul și ar sancționa pentru abateri.
 
Consecințele acestui comportament al oamenilor și rețelelor comerciale nu s-au lăsat așteptate. Deja la o săptămână după Paște, în Moldova s-au înregistrat două zile-record cu numărul de teste pozitive – 184 de cazuri pe 24 aprilie și 194 pe 25 aprilie. Și nu este vorba numai de abaterile admise în punctele comerciale, dar și în mentalitate – foarte mulți și-au dorit să sărbătorească Paștele cu rudele, în pofida interdicțiilor și avertismentelor. Deși a crescut și numărul testelor, inclusiv celor făcute repetat.
 
Moldova, alături de alte țări din Europa, se pregătește de ieșire din pandemie. Acest lucru nu înseamnă că nimeni nu se va mai îmbolnăvi, nu vor exista noi cazuri de contaminare și, ca urmare, nu vor mai fi decese. Acest lucru înseamnă că se aplică scenariul, când se vor îmbolnăvi toți oamenii de pe planetă. În lupta cu epidemia mai este un scenariu – vaccinarea integrală, dar încă nu există vaccin. Și în cazul vaccinului sunt mai multe întrebări decât răspunsuri. Adepții teoriei conspirației spun, de exemplu, că acesta are drept scop reducerea populației planetei sau introducerea cipurilor pentru toată umanitatea...
 
Cea mai mare problemă în combaterea epidemiei este de a înțelege dacă aceasta există, în principiu. Starea de epidemie se anunță când se îmbolnăvesc cel puțin 5% din oameni (din grupul social sau populația țării). Nu putem ști acest lucru din două motive de bază. În primul rând, nu există o metodă statistică unică de evidență a îmbolnăvirilor și deceselor, care să fie aplicată de toate țările. În al doilea rând, însăși procesul de testare se aplică numai celor care manifestă simptome de îmbolnăvire. Dacă vor fi testați toți, numărul cazurilor confirmate de COVID-19 va fi considerabil mai mare. Ar putea OMS să rezolve această problemă dacă ar fi promovat testarea totală, la fel ca și autoizolarea totală? Iar testarea este necesară. 
 
Un exemplu elocvent este Fabrica de vin din Etulia. Pe 17 aprilie, un angajat a fost spitalizat cu COVID-19, iar pe 21-23 aprilie, conducerea fabricii a testat 174 de oameni – angajați și membrii familiilor acestora. Au fost depistate 77 de persoane cu COVID-19, dintre care 68 au fost asimptomatici (83%) sau la ei simptomele se manifestau slab (5%). O glumă medicală veche spune că nu există oameni sănătoși, există oameni insuficient examinați. 
 
Este interesant că pentru elaborarea vaccinului, în lume se cheltuiesc bani foarte mari, în timp ce logica spune că banii trebuie să fie alocați și pentru producerea testelor pentru depistarea anticorpilor în organism, iar omul să poate ști – s-a îmbolnăvit de COVID-19 sau încă nu. 
 
În Rusia și câteva alte țări deja se recurge la testarea în masă (calitativă și cantitativă) la anticorpi. Deși OMS afirmă că nu există dovezi că deținătorii de anticorpi nu se pot îmbolnăvi repetat, cercetătorii ruși consideră că acest tip de testare poate colecta datele științifice necesare.
 
Lipsa unor date comparabile nu ne permite să înțelegem modul în care COVID-19 a afectat efectiv umanitatea. Până la urmă, lumea nu a înțeles complet virusul. Putem spune, de exemplu, că în 80% din cazuri, boala dispare fără simptome pronunțate, dacă nu există teste totale? Ce concluzii va trage lumea și fiecare țară în parte și pe ce date ne vom putea baza? Cât de justificate au fost recomandările OMS pentru combaterea răspândirii virusului?
 
Punctul nu a fost pus. Ce concluzii va trage Moldova, unde carantina nu a fost la fel de dură ca în sudul Europei și în Rusia? Și dacă la tomană, așa cum estimează mulți, va apărea un nou focar, la ce măsuri vor recurge autoritățile? La urma urmei, virușii se manifestă ciclic. Și dacă COVID-19 este doar o repetiție generală, concluziile și lecțiile învățate corect vor permite „spectacolului” să meargă relativ lin.
 
De la începutul pandemiei, era clar că lumea nu va mai fi la fel. Oamenii vor păstra  distanța socială încă mult timp. Iar lunile următoare vor arăta adevărata stare a economiei și ce pierderi a suferit. Și vom vedea rezultatele luptei împotriva virusului în întreaga lume, în Belarus și Suedia, în special.
 
Economia tot este un pacient bolnav de COVID-19. Este foarte important de diagnosticat corect situația și de stabilit tratamentul adecvat. Al doilea stres ar putea fi fatal. // 29.04.2020 — InfoMarket.

Noutați dupa tema