O încercarea atentă de traversare a zonei moarte

O încercarea atentă de traversare a zonei moarte

Noul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Serghiu Cioclea, care a intrat în funcție pe 11 aprilie curent,  încă se familiarizează cu situația din domeniu și continua politica predecesorului său. La finele lunii aprilie, Comitetul executiv al BNM, sub conducerea sa, a aprobat decizia de reducere a ratei de refinanțare cu două puncte procentuale, de la 17 la 15 la sută. Dar, care este scopul urmărit de BNM prin reducerea doar a ratei de bază, lăsând normele de rezervă obligatorie la depozitele atrase de bănci în valută națională la nivel de 35%?

De la finele anului 2014 până în septembrie 2015, BNM a soluționat cea mai importată problemă a misiunii sale: menținerea nivelului inflației. Printre măsurile de bază necesare pentru asta se înscrie stabilizarea cursului de schimb și regulatorul a implementat măsuri pentru sterilizarea masei monetare. În mai puțin de un an – din decembrie 2014 până în septembrie 2015 – Banca Națională a ridicat rata de refinanțare de la 3,5% până la 19,5 la sută, iar normele de rezerve obligatorii – de la 14% la anti-recordul de 35 la sută. În rezultat, cursul s-a stabilizat, dar împreună cu el s-a stopat și  cercul de afaceri și așa epuizat.

Iată un simplu exemplu. Mai bine de jumătate din veniturile la bugetul de stat sunt asigurate de vamă, adică din operațiunile de export – import. Acumulările în monedă națională, asigurate de vamă, au crescut nesemnificativ, însă devalorizarea valutei naționale indică asupra unei reduceri importante a activității de import – export. În comparație cu primul trimestru 2014, în acest an acestea s-au redus cu 26,7 la sută. Nu este asta oare un indicator al reducerii activității de business?

 

Trimestrul I 2014

Trimestrul I 2015

Trimestrul I 2016

Veniturile la buget din activitatea Vămii (mil. lei)

3205,43

3357,35

3520,2

Ponderea acumulărilor vamale în totalul acumulărilor la bugetul de stat (%)

62,2

49,8

57,6

Cursul mediu de schimb al BNM (MDL vs USD)

13,3875

17,9989

20,0737

Veniturile la buget din activitatea Vămii (mil. USD)

239.43

186.53

175.36

Dar să revenim la sectorul financiar. În condițiile în care Banca Națională a sterilizat masa monetară, ridică ratele și normele, băncile tind să atragă resursele libere de pe piață prin depozite, acceptându-le la o rată destul de înaltă – până la 19 la sută anual. Însă, businessul nu are capacitate să contracteze credite la rate atât de mari. Atunci banii trebuie să fie cumva valorificați, mai ales că într-o situație când în țară se atestă o criză politică permanentă, care atrage după sine înghețarea proiectelor financiare internaționale, întotdeauna există cineva care are nevoie de bani – bugetul de stat. Și odată ce banii sunt la mare căutare, atunci nici nici negocierile pentru ei nu vor fi îndelungate, cel puțin în perspectivă de scurtă durată.

În condițiile în care ratele sunt nespus de ridicate, bani liberi sunt puțini, iar bugetul de stat se luptă cu un deficit sever, cele mai interesante și sigure obiecte de investiții au devenit bonurile de trezorerie de stat. Atrăgând surse la o rată de până la 19 la sută anual, băncile comerciale le plasează cu satisfacție în VMS la rate care ajung până la 26,5% anual! De ce să creditezi businessul, dacă statul și fără asta asigură 5-7 puncte procentuale stabile de venit pentru banii atrași?!

Dinamica ratei de refinanțare a BNM și profitabilității VMS pentru perioada octombrie 2014 – aprilie 2016, pe luni

Altfel spus, BNM prin soluționarea problemelor sale impune ministerul Finanțelor, iar împreună cu el și bugetul de stat al întregii țări să se răsplătească pentru deciziile sale într-o formă rapidă și foarte scumpă.

Pentru a aplana urmările acțiunilor sale, din februarie curent Banca Națională a început să reducă treptat rata de refinanțare: de la 19,5 la sută în ianuarie, până la 15 la sută la finele lunii aprilie. Astfel, pieței îi este transmis un semnal – rata trebuie să se reducă, inclusiv (sau chiar în primul rând) la VMS. Însă, ritmul de reducere a randamentului valorilor mobiliare de stat este mult mai cursiv: de la luna ianuarie care a fost una de vârf, atunci când rata medie ponderată a fost de 25.29% pe an, până în aprilie când aceasta s-a redus până la 22,66% (atunci când rata de bază era deja 17%). Luând în considerare faptul că la începutul lunii mai rata de bază este stabilită la nivel de 15 la sută anual, atunci pe putem aștepta la o reducere a randamentului VMS cu cel puțin două puncte procentuale.

Dar este și o altă latură a randamentului valorilor de stat – volumul plasării acestora. În timp ce BNM pe parcursul anului 2015 a crescut rata de refinanțare și, ce este mult mai important, normele de rezerve obligatorii, băncile comerciale au căutat resurse libere pentru a îndeplini cerințele noi și din aceste considerente nu au participat activ pe piața VMS. Acest lucru a dus la faptul că în 1 decembrie 2015, adică în rezultatul a 11 luni, ministerul Finanțelor nu doar că nu a acoperit deficitul bugetar din vânzarea VMS, ci dimpotrivă, a cumpărat valori mobiliare de stat de pe piață în sumă de 572,9 mil lei!

Dar în versiunea inițială a bugetului pentru anul 2015, de la vânzarea VMS în buget urmau să ajungă 600 mil lei. Urmărind lipsa cererii pentru valorile mobiliare, ministerul Finanțelor (ulterior și în Parlament) a corectat această cifră, stabilind indicatorul zero la finele anului. Ce a avut loc într-un final?

Suplinirea bugetului de stat de la vânzarea VMS pe piața primară în anii 2015-2016, pe luni (în mil lei)

În decembrie, atunci când băncile s-au liniștit privind goana pentru asigurarea normelor rezervării obligatorii, iar ritmul acumulării mijloacelor de pe piață a fost deja dat, în ajunul lunii ianuarie , care a fost ”moartă” din punct de vedere al businessului, resursele libere au invadat piața VMS. Ministerul Finanțelor a fost bucuros să facă față și doar într-o lună a plasat valori în valoare de 816,2 mil lei! Astfel, nu doar că a acoperit pierderile lunilor anterioare dar a adus bugetului 243,3 mil lei. Este adevărat că prețul acestor bani a fost prea mare – 24.86% anual (mediu ponderat pentru luna decembrie). Rata finală pe an pentru VMS a fost de 20,13% anual, în condițiile nivelului minim necesar pentru ianuarie 2015 de 11,59%.

Ritmul vânzărilor VMS s-a păstrat la începutul anului. Asta în condițiile în care în proiectul de lege privind bugetul pentru anul curent, de la realizarea VMS pe piața primară urmau să vină 200 mil lei, iar în patru luni Ministerul Finanțelor a trimis în buget deja 1184,6 mil lei! Acum, urmează să fie doar cumpărate valorile mobiliare pentru a intra în cadrul proiectului de lege, în caz contrar urmează să fie schimbat proiectul.

Decizia Băncii Naționale, instabilitatea politică și necesitățile bugetului au impus ministerul Finanțelor să împrumute bani cu o rată foarte înaltă. Deservirea acestei datorii interne este o povară destul de grea pentru stat, economia căruia nu se dezvoltă. Prețul mare va fi plătit nu un singur an. Ministerul Finanțelor a vândut valori mobiliare cu o valabilitate de doi ani la o rată de până la 24,96% pe an, iar pentru 12 luni – cu o rată de 26,49 la sută anual! Adică, dacă acum se va putea impune piața să cumpere valori mobiliare la un preț adecvat, rentabilitatea înaltă a investitorilor va fi plătită încă doi ani. Există, evident și varianta unei noi devalorizări bruște a valutei naționale pentru ca bugetului să-i fie mai ușor, dar acest lucru poartă riscul părbușirii economiei și a mediului de afaceri.

De cât timp va avea nevoie Banca Națională, ministerul Finanțelor și Guvernul pentru a se apropia, cel puțin, de indicatorul înregistrat acum 1,5 ani – octombrie 2014? Atunci când rata de refinanțare era de 3,5 la sută anual, normele de rezervă – 14 la sută, randamentul mediu ponderat al titlurilor de stat – 6,94 la sută, nivelul anual al inflației – 4,8 la sută. Despre cursul valutei naționale care era atunci de 14,67 lei pentru un dolar nici nu vom pomeni. În anumite condiții, stabilizarea și crearea impulsurilor pentru dezvoltare, în condițiile cursului de schimb actual se pot obține rezultate pozitive. Cu regret, nu în cel mai scurt timp. Deși indicele inflației la finele anului curent este deja prognozat la nivel de cinci la sută.

Măsurile întreprinse astăzi de Banca Națională sunt foarte și foarte atente, iar acestea nu pot fi numite complexe. Pe de o parte, regulatorul vrea să arate pieței că ratele trebuie deja reduse și în primul rând acest lucru ține de piața valorilor mobiliare de stat, iar de altă parte nu slăbește din presiunea asupra lichidității băncilor, probabil de temerea că masa monetară liberă ar putea invada piața valutară.

Apropos, despre valută. Activitatea BNM pe piața valutară în ultimul an nu poate fi numită activă. După colapsul de la finele anului 2014, Banca Națională depune efort pentru a menține nivelul de rezerve la nivelul până la care a căzut. Situația de la finele lunii aprilie a fost de 1,82 mlrd USD, în condițiile în care recordul absolut al rezervelor valutare ale Băncii Naționale a fost înregistrat pe 14 decembrie 2013 – 2,83 mlrd USD.

Dinamica rezervelor valutare ale BNM (decembrie 2014 – aprilie 2016) în mil USD


Intervențiile valutare de bază ale BNM au revenit lunilor noiembrie 2014 – februarie 2015. În patru luni, Banca Națională a vândut valută din rezerve în valoare de 709 mil USD.

Intervențiile valutare ale Băncii Naționale în anii 2014 – 2016 (în mil USD)

 

*Datele pentru luna aprilie 2016 încă nu au fost publicate

Deci, din câte putem observa în ultimul an BNM nu a jucat niciun rol semnificativ pe piața valutară. Singurul eveniment semnificativ a fost achiziționarea de pe piața valutară a 39,9 mil USD în octombrie 2015. În rest, Banca a echilibrat, menținând cursul la nivel de sub 20 de lei pentru un dolar.

Să facem totalurile. BNM nu are nici bani, nici dorință să toarne rezervele pe piața valutară cu scopul de a menține cursul. Iar, deoarece, situația rămâne instabilă, Banca Națională nu are încă motive să redusă normele rezervelor obligatorii la depozitele atrase de băncile comerciale. Reducerea ratei de refinanțate, însă, este un semnal pentru piață: haideți să schimbăm lucrurile astfel încât și ministerului Finanțelor să-i fie mai ieftin să deservească datoria internă și economia să fie înviorată cu credite la rate pământești. Dacă Banca Națională ar credita băncile la nivelul ratei de bază pe care o anunță, atunci poate mărimea acesteia ar avea importanță pentru piața financiară. Dar, deoarece regulatorul stabilind baza nu estre obligat să crediteze anume la nivelul ei, reiese că această rată a devenit un indicator abstract – informativ.

Și în timp ce noul Guvernator se familiarizează cu situația din interior, analizează moștenirea predecesorului său (nu vom dat aprecieri nici unuia, nici altuia), în timp ce acumulează experiență de la colegii străini, se pare că politica Băncii naționale pentru următoarele luni va păstra tendințele ultimei perioade. Aici este și o noutate bună: cel puțin nu există motive să așteptăm mișcări bruște din partea regulatorului, ceea ce înseamnă că deja se pot planifica anumite lucruri....adevărat că doar pentru o perspectivă foarte scurtă. // 05.05.2016 – InfoMarket.

Noutați dupa tema