Leul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale

Leul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale

Comentariul Agentiei InfoMarket

Aprecierea leului moldovenesc, urmărită stabil de la începutul anului 2017, către această vară a readus coraportul USD-MDL la nivelul lunii iunie 2015. Menționăm din start: ce va fi cu cursul în vară și, mai ales, în toamnă, nimeni nu poate spune. Dar există factori, desemnarea cărora ne poate duce la o evaluare a perspectivelor. 

Începem cu statistica. Cursul leului este stabilit de Banca Națională în fiecare zi la ora 14.00 față de dolarul SUA, iar ulterior prin cross-cursul Forex și față de alte valute. În ultimii doi ani, cel mai slab leu a fost în februarie 2015, o consecință a deficitului de valută pe fundalul scoaterii la iveală a ”furtului miliardului” și a panicii generate de această noutate. Pe 18 februarie 2015 cursul monedei naționale a ajuns la un nivel minim istoric – 20,9933 lei pentru un dolar, dar nu a trecut de marja psihologică de 21. Corectarea care a urmat după criză și creșterea continuă a dus la un nouă valoare maximă peste un an, pe 16 ianuarie 2016, când un dolar costa 20,7002 lei. Pe parcursul întregului an 2016 cursul de schimb a fost stabil, piața și oamenii s-au obișnuit treptat cu noul indicator și s-au liniștit.

Situația s-a inversat la începutul anului curent. Cel mai mic curs la valutei naționale a fost atestat, în acest an, în data de 7 ianuarie – 20,1866 le. Și dacă facem calculele de pe această poziție, atunci în cinci luni leul s-a apreciat cu 9,73%, iar la finele lunii mai a ajuns la 18,2215. Și, se pare, tendința pentru aprecierea lui de mai departe se păstrează. 

Potrivit Băncii Naționale, această situație a fost cauzată de oferta mare de valută pe piață, ceea ce crește și cererea pentru leu și îi apreciază cursul. Parțial așa este. Valuta a apărut în țară de la activitățile de export ale agenților economici și de la remitențele trimise de persoanele fizice de peste hotare. Astfel, volumul net al transferurilor în Moldova prin intermediul băncilor, în folosul persoanelor fizice, a crescut în ianuarie – aprilie 2017 cu 6,8% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, însumând 338,02 mil USD. Totodată, în aprilie 2017, volumul acestor transferuri a însumat 86,25 mil USD sau cu 12% mai puțin decât în luna precedentă (98,05 mil USD), precum și cu 7,2% mai puțin decât în aprilie 2015 (92,97 mil USD). Astfel, creșterea transferurilor a revenit primului trimestru, iar indicele din aprilie este mai mic decât în aceeași lună  a anilor 2015 și 2016, tendință care poate vorbi despre o reducere a presiunii valutare pe viitor. Influență asupra pieței au avut și operațiunile din aprilie – mai, când datorită sărbătorilor numeroase mulți au schimbat valuta pe lei.

Cât ține de operațiunile de export, atunci aici se atestă o dinamică pozitivă. În primul trimestru curent, volumul exportului a crescut cu 26,81% în comparație cu primul trimestru 2016. În valoare absolută, exportul a însumat în trei luni 528,19 mil USD sau cu 111,7 mil USD mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.

Anterior, Banca Națională a anunțat că și-a suplinit suficient rezervele și nu mai există nicio necesitate să achiziționeze activ valuta de pe piață pentru aceste scopuri. Mai mult, intervențiile pe piața valutară nu sunt recomandate Băncii Centrale nici de Fondul Valutar Internațional, care consideră că piața trebuie să fie liberă. BNM nu este întotdeauna de acord cu acest lucru, deoarece specificul unei țări mici este supus influenței speculativă cu ”bani mici”, dar există cazuri că un  agent economic mare are nevoie de o sumă mare de valută, lucru care poate influența brusc cursul de piață. Anume în astfel de situații BNM își rezervă dreptul de a interveni.

Din ianuarie până în aprilie, BNM a achiziționat de pe piață valută în sumă de 37,6 mil USD, cele mai mari operațiuni revenind lunilor martie – 28 mil USD și aprilie 9,5 mil USD. Dacă nu ar fi făcute aceste intervenții, atunci urmăream o apreciere mai bruscă a cursului leului. 

Dar și aceste intervenții aduc după sine anumite consecințe. Deja se vehiculează cifra de 7 mlrd lei – anume cu atât este depășită lichiditatea masei monetare. Cumpărând valuta în lunile martie – aprilie, în economie au fost vărsate încă 700 mil lei. Pentru sterilizarea masei monetare BNM recurge la pași obișnuiți, deși, cu regret, aceștia nu sunt mulți. Cea mai simplă și eficientă decizie pentru o anumită perioadă este majorarea normei de rezervare obligatorie a mijloacelor atrase de băncile comerciale în lei.  Majorând în toamna anului 2015 norma la nivelul record de 35%, BNM nu s-a oprit. Atunci când piața aștepta reducerea normei alături de reducerea ratei de bază, BNM a acționat invers: în martie a majorat norma până la 37%, în aprilie – până la 40% și asta, probabil, nu trebuie să amintim că este un nou record fără precedent. De asemenea, Guvernul a început formarea fondului Cash Back în mărime de 2 mlrd lei, dintre care 0,5 mlrd deja au fost plasate.

Printre motivele sterilizării masei monetare se mai numără și  lichiditatea mare din sistemul bancar, precum și limitarea impactului acesteia pe piața valutară.

Și ce fac băncile? Potrivit informațiilor din mai multe bănci comerciale, lichiditatea multora a ajuns la 50%. Acest lucru înseamnă că băncile nu știu unde să investească banii pentru a le aduce venit sau, cel puțin să nu se devalorizeze din cauza inflației. Mai ales că manipulările pe piața valorilor mobiliare de stat nu mai sunt posibile – pe de o parte sunt ratele mici, pe de altă parte ministerul Finanțelor nu mai are nevoie să împrumute mijloace de pe piața internă, dimpotrivă, în acest an planifică să reducă volumul curent cu 218 mil lei.

Mai este o problemă. În ultimii ani businessul refuză să se crediteze. Concurența pe piața creditelor este astfel, încât băncile prin metode foarte agresive ademenesc clienții de încredere una de la alta, în primul rând prin rate mici.

Potrivit datelor de la finele lunii aprilie, soldul total al creditelor în economie s-a redus cu 8,9% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Acesta sunt datele prezentate de BNM. În valoare absolută, soldul creditelor constituia, la finele lunii aprilie 2017, 34076,89  mil lei (în echivalent pe toate tipurile de valută), cu un an mai devreme -  37576,69 mil lei (în echivalent). Diferența — 3499,8 mil lei sau 9,3%.

Totodată, soldul depozitelor a crescut cu 4,7%. Asta înseamnă că, înainte de toate, businessul nu se simte atât de sigur pentru a lua credite noi, chiar dacă ratele la credite sunt în acest an destul de acceptabile cu tendință spre micșorare. Chiar pentru creditele de consum (cu cel mai mare grad de risc) unele bănci propun pentru primul an o rată de 7% anual în lei.

Serviciile publice raportează despre majorarea tuturor indicatorilor în comparație cu anul trecut: impozitele încasate la bugetul de stat, administrate de SFS, au crescut în patru luni cu 15%; Serviciul Vamal a majorat încasările în patru luni cu 20,3%... Pe acest fundal nu se atestă o activizare a mediului de afaceri, ia indicatorul principal este reducerea soldului creditelor în economie și anume el permite businessului să se dezvolte și să  miște economia. Până atunci, se pare, businessul ”se fierbe în suc propriu”.

 Mulți oameni de afaceri consideră că are loc o stoarcere a soldurilor mijloacelor disponibile pe fundalul luptei cu corupția și a ”cizelării” contabilității, în special a plăților salariale. Pe de o parte acest lucru este salutabil, de altă parte – impune businessul să-și revadă politica și, într-o situație de stagnare, să reducă din personal, iar în consecință să reducă din activitate. În ultimul an, mediul de afaceri își amintește de un banc al anilor 90.

Elanul, mahmur, vine la râu să bea apă. Din tufișuri un vânător țintește și trage....bah...Fumul se ridică, iar elanul cum a stat, așa stă. Vânătorul vine mai aproape, țintește din nou, trage...rezultatul e același. Derutat, acesta verifică arma, parcă e în regulă. Iese din tufiș, vine lângă elan și mai trage odată....Fumul se ridică, iar animalul bea în continuare apă!!! Bărbatul s-a speriat: o fi necuratul, și a rupt-o de fugă. Iar elanul stă și se gândește: nu mai înțeleg nimic, beau-beau, iar mie îmi e tot mai rău și mai rău.

Așa se întâmplă cu mulți și în afaceri: parcă lucrezi mai mult, ca într-un spațiu vâscos, iar veniturile sunt tot mai mici.

Se pare că această tendință este inevitabilă în condițiile luptei cu corupția, a arestărilor în masă și a fondalului general negativ față de mediul de afaceri. Ce nu s-ar spune, cei care se ocupă astăzi de o afacere medie sau mare, au început în anii 90, începutul anilor 2000. Regulile erau altele atunci. Iar antreprenorul, câștigând, deschidea locuri noi de muncă, pe alocuri evitând plățile fiscale. Unii o făceau delicat, inclusiv și prin serviciile de audit, alții – brutal, fapt pentru care plăteau dublu.

Mulți în actualul Guvern și printre cei care îl consultă, au venit tot din mediul de afaceri. Și în consecință, în țară au apărut multe modificări legislative noi, care închid inclusiv și scheme legale de optimizări fiscale. Un suport mare Guvernul și-l asigură prin implementarea administrării, raportării electronice, etc.

Mulți cei din business spun că oricine și-a deschis afacerea măcar 7-8 ani în urmă poate fi suspectat de ”păcate”, chiar și unele foarte mici. Ce mai putem vorbi despre cei care au ajuns la anumite rezultate, începând de la zero, creând o afacere proprie unde lucrează în prezent zeci, sau chiar sute de oameni? Astăzi s-a ajuns într-o situație în care nimeni nu se mai poate considera în siguranță. 

Problema este că businessul s-a orientat întotdeauna pe anumite centre de putere. Cineva a făcut-o legal, alții – cu tupeu. Azi, în Moldova, este format doar un centru al puterii și mulți vor să se împrietenească cu acesta. Și nici nu este vorba despre corupție. Dar, se pare că locuri pe această corabie nu sunt pentru toți și o bună parte a rămas peste bord. Lucru pe care-l urmărim în ultimul timp.

Dar să revenim la cursul valutar. Nu toți îl urmăresc, dar trebuie să menționăm că leul moldovenesc depinde foarte mult de tendințele mondiale. Aprecierea lui față de dolarul american are legătură și cu deprecierea acestei valute.

De la începutul anului, dolarul SUA s-a s-a depreciat față de euro cu 3,7% (de la 1,08 la 1,12); cu 5,7% - față de lira sterlină (de la 1,22 la 1,29); cu 5,9% față de yena japoneză (de la 9,985 la 0,009), acestea fiind valutele mondiale de bază.

Nu trebuie trecute cu vederea nici ultimele declarații ale celui de-al 45-lea Președinte al SUA, Donald Trump, care a spus Europei: v-am ajutat după război, v-ați pus pe picioare, acum – singuri. Acum Uniunea Europeană are o șansă unică: la fel cum un adolescent este alungat în lume pentru a deveni bărbat, acum Europa poate deveni o super-putere, dar nu un ”apendice al SUA”, așa cum o numeau mulți. Pentru UE, în frunte cu Germania, a venit timpul să demonstreze întregii lumi că, copilul a crescut.

Trimițând Europa în larg, Trump va construi singur relațiile cu Rusia. Același lucru îl va face și Europa, dar deja fără a se uita în partea Washingtonului și a Londrei.

Într-o astfel de situație, Moldova cade sub nicovală și Europa trebuie să știe cu cine este acum Chișinăul – un ”comitat” al Washingtonului sau Bruxelles-ului.

Poziția și acțiunile active pro-ruse ale Președintelui, Igor Dodon, au început să limiteze partenerii occidentali ai Moldovei. În rezultat, cinci diplomați ruși au fost expulzați din țară. Astfel, Chișinăul trebuia să-și confirme adeziunea față de Occident și în același timp să arate că funcțiile Președintelui în Moldova nu sunt aceleași ca ale Președintelui în Rusia sau Belarus. Moscova, evident, înțelege acest lucru foarte bine. Și toți așteaptă cu ce se va încheia reforma electorală și cum vor fi împărțite forțele politice după alegerile parlamentare din 2018.

Revenim din nou la cursul valutar. Faptul că leul s-a apreciat de la începutul anului aduce după sine mai multe consecințe negative. Atunci când în 2016 cursul de schimb s-a stabilizat, iar mediul de afaceri și oamenii treptat s-au obișnuit. În prezent, aprecierea leului dăunează grav exportului moldovenesc, care și fără aceste impedimente acaparează cu greutate noi piețe. Leul apreciat ”supără” și oamenii, care primesc bani de peste hotare.

Aprecierea este neconvenabilă și ministerului Finanțelor. De la finele anului trecut în țară vin noi credite și granturi în valută. Pentru cheltuirea lor în Moldova este nevoie de convertire. Acest lucru reprezintă a treia presiune (după remitențe și export) asupra pieței valutare. BNM i-a în calcul acest lucru, dar așa cum a menționat în repetate rânduri, scopul său de bază este păstrarea nivelului inflației în limitele indicate (5% plus/minus 1,5 puncte procentuale), obiectiv pe care îl menține.

De altă parte, veniturile în lei primite de populația din țară se scumpesc în valută și oferă mai multe posibilități pentru cheltuieli peste hotarele Moldovei. Acest lucru este tocmai potrivit înaintea sezonului concediilor.

Interesant este faptul că aprecierea leului, mai ales atât de rapidă, în mare parte nu este convenabilă nimănui – nici BNM, nici Ministerului Finanțelor, nici băncilor comerciale, nici exportatorilor. Singura justificare a aprecierii cursului este menținerea inflației, care, se pare, a fost dispersată mai mult decât era necesar. Un lucru care demonstrează asta este creșterea prețurilor la carburanți cu 1,4%-2% din 31 mai.

Astăzi urmărim o lichiditate ridicată a masei monetare, creșterea inflației, iar între timp leul se apreciază. Lucrurile se bat cap în cap. Și asta vorbește despre faptul că situația este creată în mare parte artificial. Pentru ce? Sau cineva și-a subestimat forțele, sau și-a supraestimat posibilitățile...

După vacanța de vară vine toamna, iar dușul ei rece îi va trezi pe toți – și autoritățile, și businessul și oamenii de rând. Se pare că trebuie să se întâmple ceva. // 31.05.2017 — InfoMarket.

 

Noutați dupa tema