Fenix cu capital arab

Fenix cu capital arab

Comentariul agenției InfoMarket

În sistemul bancar din Moldova vin schimbările. Și deja nu mai mare o legătură cu problemele apărute în jurul mai multor bănci comerciale, ci cu apariția pe piața a jucătorilor vechi și în același timp noi.

La jumătatea lunii octombrie, statul a vândut, în sfârșit, pachetul de 21,019% care îi aparținea în EuroCreditBank. Tranzacția a fost efectuată la preț nominal - 2,27 mil acțiuni cu nominal de 10 lei per acțiune, care a fost vândut la preț de 22,7 mil lei (1,6 mil USD).

A avut loc această tranzacție în ultima zi a licitației organizate de Agenția de proprietăți publice de pe lângă ministerul Economiei, privind vânzarea activelor de stat supuse privatizării.

Și un lucru interesant, permisul pentru achiziționarea unei cote importante într-o bancă comercială a fost obținut de cumpărător doar în ajunul ultimii zile de licitație.

În general este greu de calculat câte încercări au fost făcute din partea statului pentru a vinde aceste acțiuni. 21, 019% într-o bancă unde 59,3561% aparține altui acționar, nu era atractiv din punct de vedere al posibilității de influențare asupra deciziilor băncii. De asemenea, în jurul acționarului principal, Mariana Zissis, sunt concentrați alți acționari, care sunt loiali în totalitate politicii sale. Acest lucru ar însemna mai bine de 72 la sută de control asupra activității băncii. De aceea, nimeni nu a vrut să investească bani, fără a obține în schimb un control real asupra deciziilor.

Și totuși, s-a găsit un cumpărător! Mai bine de jumătate de an,  un cetățean irakian a acumulat documentele, le-a tradus din arabă în limba de stat, deci a acționat în conformitate cu legislația în vigoare. Și Banca Națională a avut nevoie de mult timp pentru a verifica aceste documente și transparența capitalului. Altul ar fi cedat, dar trecând toate cercurile birocratice, având la dispoziție o echipă de juriști profesioniști, irakianul a obținut permisul pentru achiziționarea unei cote importante într-o bancă comercială în Moldova.

După tranzacția, care a avut loc la Bursa de Valori, Comisia Națională pentru Piața Financiară a făcut public numele noului acționar al EuroCreditBank. Acesta este Mahmoud Mohammed Shakir Mahmood. Acest nume ne spune puțin, până în prezent. La fel cum anterior puțin spunea și numele lui James Zissis, un investitor grec, care acum 12 ani a achiziționat PetrolBank, pe care a redenumit-o în EuroCreditBank și i-a dat o nouă viață.

De fapt, istoria acestei structuri financiare este foarte interesantă și cu multă învățătură. Banca a fost creată în anul 1992 și este una dintre cele mai vechi pe piață. La începutul anilor 2000, banca a avut o reputație de ”cea mai mare casă de schimb valutar”. În sistemul bancar, PetrolBank era cunoscută ca o instituție financiară unde operațiunile de schimb valutar ocupau o cotă foarte importantă.

În același timp, în sistemul bancar existau trei tipuri de licență – A, B și C. Prima și cea mai simplă, permitea activitatea doar cu valută națională. A doua și cea mai populară, adăuga la tipurile de activitate toate operațiunile valutare și cea de-a treia, mai degrabă prestigioasă, acorda dreptul de activitate cu valori mobiliare și deservirea conturilor de trezorerie.

În decembrie 2001, BNM îi retrage băncii licența de tip B și-i lasă doar dreptul să lucreze cu valută națională. Adică ”marei case valutare” îi refuză să lucreze cu valută. Încă un an, banca se judecă că regulatorul, continuând să facă operațiuni valutare, însă un an mai târziu prin decizia judecătoriei a fost consolidat dreptul Băncii Naționale și Petrolbank a fost impusă să se despartă de valută.

În 2002, în situația în care Petrolbank a rămas fără licență valutară, iar acționarii săi au refuzat să majoreze capitalul până la minimul necesar, BusinessBanca i-a propus Petrolbank să se unească.

Documentele au fost depuse la BNM, însă i-au fost returnate cu indicația că atâta timp cât Petrolbank va soluționa problemele cu afilierea în cadrul acționarilor, permisul pentru contopire nu va fi eliberat.

Dar cât timp cât s-au rezolvat problemele cu documentele, BusinessBancă i-a acordat  o linie de credit băncii Petrolbank și procesul de contopire a început de facto. Însă, în februarie acționarii celor două bănci s-au certat din cauza că Petrobank nu a retrunat o anumită sumă de bani în termenul stabilit.

A fost clar că uniunea nu v-a avea loc și Petrobank a emis o nouă emisiune de 10,87 mil lei cu scopul de a crește capitalul până la minimul necesar pentru licența de tip B, pe atunci 64 mil lei.

Astfel, după retragerea licenței de tip B, Petrolbank pe parcursul a doi ani și jumătate, în înțelegere de uniune cu BusinessBanca, s-a creditat de la ultimul, iar paralel și-a soluționat problemele, fără a se grăbi a vândut active pentru a avea posibilitatea să-și respecte angajamentele. Banca a câștigat timp și a anunțat despre o nouă emisiune, pe care a executat-o, iar în luna aprilie s-a redenumit în EuroCreditBank.

În anul 2002, controlul de bază asupra băncii a fost preluat de investitorul grec,  James Zissis. Respectând cerințele BNM și nu doar cele ce țin de mărimea capitalului, deja EuroCreditBank a obținut licența de tip B și odată cu schimbarea acționarilor și a conducerii a încetat să mai fie ”o mare casă valutară” încadrându-se într-o luptă acerbă pentru clienți (Apropos, ironia sorții, BusinessBanca a fost lichidată peste câțiva ani).

Banca Centrală a urmărit întotdeauna cu atenție activitatea EuroCreditBank și, așa cum vorbeau atunci în conducere, se creează impresia că regulatorul caută motive pentru a finaliza proiectul de lichidare a băncii. Probabil glumeau...Dar, supravegherea drastică a dus la faptul că EuroCreditBank a devenit una dintre cele mai lichide instituții financiare din Moldova. Nu cea mai mare, nu cea mai profitabilă, dar cea mai lichidă. Este adevărat că nu i-a ajutat acest lucru.

De la 1 ianuarie 2013 au intrat în vigoare noile cerințe pentru capitalul minim al băncilor comerciale – 200 mil lei. În ultimii zece ani, situația cu licențierea s-a schimbat, nu mai sunt trei categorii de licență, dar sunt cerințe pentru indicatorii de bază, nerespectarea cărora ar putea duce la sancționarea băncii.

La începutul anului trecut, la fel ca și acum, capitalul normativ al EuroCreditBank nu ajungea la 200 mil lei cu aproape 17 la sută sau 33 mil lei. Și problema nu a fost în faptul că trebuie să fie asigurată o emisiune suplimentară de acțiuni, bani sunt. Întrebarea este de ce trebuie să pompezi în bancă bani noi, dacă ea și așa dispune de surse libere și toți indicatorii sunt în exces?

Toți oamenii de afaceri și nu doar ei, înțeleg foarte bine că banii liberi trebuie să lucreze. Piața bancară demult este suprasaturată de lichiditate și asta în condițiile în care nivelul de lichiditate impus de BNM trebuie să fie de 20%. Nicio bancă nu are dreptul să coboare mai jos de acest indicator, iar dacă el este mai mare, structurile financiare nu pot folosi banii de care dispune și, respectiv, să-și dezvolte afacerea. De aceea, în condiții normale băncile încearcă să se mențină în cadrul coeficientului de lichiditate 22-30%: mai puțin este periculos, mai mult – aduce prejudicii afacerilor. Lichiditatea în sistemul bancar la data de 31 ianuarie 2013 era de 34,8 la sută (EuroCreditBank – 35,1 la sută). Indicatorul saturației capitalului împărțit pe riscuri în sistemul bancar a fost de 24,3 la sută, iar la EuroCreditBank – de 86,8%. Acest lucru înseamnă că bani pe piață sunt mai mulți decât cererea pentru ei, iar în această bancă cantitatea lor în coraport cu cererea, este chiar peste limite. Cu alte cuvinte, la începutul anului trecut banca avea mai mulți bani decât ar fi avut nevoie, de aceea injectarea a 30 de milioane de lei suplimentare nu avea niciun sens economic și comercial. Capitalul normativ total, la o astfel de lichiditate și suprasaturație a capitalului înseamnă, de facto, bani înghețați, care nu aduc niciun venit proprietarului.

Da, EuroCreditBank este cea mai mică bancă din Moldova, cu o cotă de piață de 0,6 la sută. Instituția are bani mai mult decât suficient pentru activitatea sa, dar Banca Națională cere și pe viitor creșterea capitalului.

Mulții ani ai ”cursei pentru capital”, care a fost lansată de BNM, a fost supusă criticilor din partea băncilor comerciale, care au accentuat că acest lucru nu trebuie să fie un scop în sine a Băncii Naționale în lupta pentru stabilitatea sistemului, mai ales că această piață nu poate asimila atâția bani. Într-o economie de criză, în care s-a aflat Moldova mai mulți ani, cererea reală pentru bani este mai mică decât poate propune actualmente sistemul bancar al țării. Totodată, bancherii, chiar dacă au criticat BNM, totuși nu au putut merge împotriva deciziilor Băncii Centrale și au majorat capitalul.

Marianna Zissis, care deține 59 la sută din acțiunile EuroCreditBank (iar prietenii ei din Grecia – alte 13 la sută), i-a propus altui mare acționar al acestei bănci să-și crească proporțional cota-parte. Alt acționar  mare al EuroCreditBNank, care deține 21,02 la sută din acțiuni, era statul. Ministerul Finanțelor a gândit logic atunci: dacă banca și așa are o lichiditate mare și o suprasaturație a capitalului, atunci nu există niciun grăunte de rațiune în majorarea proporțională a cotei sale și nu există niciun sens în creșterea capitalului băncii. Statul a refuzat să investească bani în bancă, ceea ce presupunea în jur de 7 mil lei,  deoarece bugetul cu o gaură mare are probleme mai importante, iar banca și așa are destui bani pentru a activa.

Banca Națională rămâne neclintită: cerința este una pentru toți și în aprilie 2013 regulatorul aplică sancțiuni. BNM a interzis EuroCreditBank să accepte depozite de la persoanele fizice (inclusiv conturi curente, excepție fiind tranzacțiile cu carduri). De facto, prin decizia sa BNM a dus la încetarea activității EuroCreditBank și chiar a provocat-o să se retragă de pe piață.

BNM parcă apăra interesele deponenților de rând, făcând trimitere la regulamentele proprii. Dar, grijile pentru banii lor au fost, cel puțin, nemotivate. EuroCreditBank a fost cea mai lichidă instituție financiară din Moldova cu un nivel al acesteia de 55 la sută. Pe conturile băncii erau, la finele lunii martie 2013 (când a intrat în vigoare interdicția BNM) 80 de milioane de lei și 24 de milioane de lei care erau plasate în HVS (care sunt egalate cu active cu o lichiditate înaltă). În același timp, mărimea depozitelor persoanelor fizice este de 96,3 mil lei (juridice – 51,6 mil lei). Datele indicatorilor arată că deponenții (adică persoanele fizice) puteau fi deserviți de bancă aproape în același timp. Cine în Moldova, dar și în practica mondială, se poate lăuda cu posibilitatea de a returna toate depozitele într-o singură zi? Cu o astfel de lichiditate are de pierdut doar acționarul. Banii lui i-ar putea aduce mai mult venit. Iar aici, colac peste pupăză, se mai cere înghețarea a 30 mil lei în capital...

Acținarul de bază al EuroCreditBank, Mariana Zissis, s-a adresat în repetate rânduri Băncii Naționale, indicând inclusiv asupra faptului că în Uniunea Europeană mărimea minimă a capitalului pentru băncile comerciale este de  cinci mil euro (în 2013 – 80 mil lei), iar BNM prin solicitrile sale cere de la băncile moldovenești să crească, până la 1 ianuarie 2013, capitalul său de la 150 mil lei pe atunci (ceea ce era deja de două ori mai mult decât în UE) până la 200 mil lei (12,5 mil euro).

Banca Națională a rămas surdă: vreți să reveniți pe piața persoanelor fizice, majorați capitalul.

Este cunoscut faptul că Mariana Zissis și echipa sau au căutat un partener sau un cumpărător. În ultimii ani zeci de potențiali investitori din Rusia, Europa, Orientul Apropiat sau Asia s-au interesat de bancă. Cel mai insistent în obținerea permisiunii Băncii Naționale a fost irakianul  Mahmoud Mohammed Shakir Mahmood.

Să începem de la faptul că el a achiziționat 21 la sută din acțiuni EuroCreditBank la preț nominal, plătind 22,7 mil lei. În același timp, capitalul normativ, or, asta și reprezintă banii acționarilor, la începutul lunii octombrie a fost de 174,5 mil lei. Adică, în realitate, noul investitor a cumpărat 36,7 mil lei, plătind 22,7 mil lei, deci a câștigat 14 mil lei profit net!  De ce s-a întâmplat acest lucru? Mai întâi de toate, pentru că deja cum s-a menționat mai sus, statul încearcă de mai mulți ani să-și vândă acțiunile, iar prețul minim la care l-a putut vinde a fost cel nominal. Se putea plăti pentru acest pachet mai mult, dar limitele care i-au fost impuse cumpărătorului la obținerea permisului BNM pentru achiziționarea acțiunilor băncii – de la 1 la sută – nu doar că micșorează cercul de potențiali cumpărători, dar chiar nu lasă nicio posibilitate pentru apariția lor. De aceea, așa cum l-au pus la vânzare la preț nominal, așa l-au și vândut. Se pare că cumpărătorul este mulțumit!

Astăzi, componența acționarilor EuroCreditBank arată în felul următor: 

59% - Mariana Zissis;

13% - companii grecești, care au încredere în Mariana Zissis;

21% - Mahmoud Mohammed Shakir Mahmood;

7% - alți acționari.

Capitalul normativ al băncii este de 108 mil lei

Un lucru interesant: pe 20 noiembrie curent se finalizează emisiunea închisă de acțiuni, care a fost anunțată de EuroCreditBank în valoare de 30 mil lei. Anterior, Mariana Zissis și împreună cu ea și partenerii ei greci, spunea că nu mai vrea să investească în bancă și vrea să găsească un partener sigur sau să-și vîndă pachetul unui nou proprietar. Dar, astea sunt informații neoficiale, desigur. Pe acest fundal putem presupune că toată emisiunea de 30 mil lei a fost cumpărată de noul acționar din Irak.

Dacă informația este una verifică, atunci structura acționarilor va arăta în felul următor: 

46,4% - Mariana Zissis;

10,1% - companii grecești, care au încredere în Mariana Zissis;

38,2% -  Mahmoud Mohammed Shakir Mahmood;

5,3% - alți acționari.

Astfel, noul acționar din Irak poate obține pachetul de blocaj și să influențeze direct asupra activității băncii. Dacă, desigur, cu timpul nu va achiziționa cota parte a acționarilor greci.

Așa sau altfel, EuroCreditBank revine în calitate de jucător cu drepturi depline pe piața Moldovei. Și încă cu ce potențial!

Pentru investitorii din Orientul Mijlociu, Moldova este o țară atractivă pentru investiții, mai ales în sectorul bancar. În Moldova este strict reglementată legislația bancară, ceea ce înseamnă că investițiile sunt protejate, lucru care nu poate fi spus despre investițiile în Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, unde la străini se uită ca la outsideri, chiar dacă ei sunt investitori. Moldova se află la hotar cu Uniunea Europeană și cu perspectivă de a deveni membră și în același timp, tradițional, păstrează legăturile cu statele post-sovietice.

Nu este surprinzător că oamenii din Orientul Mijlociu, care au bani, au obținut posibilitatea să-și procure propria bancă în Moldova, pe care o pot controla și o pot dezvolta. Principala regulă a investitorului este să-și protejeze investițiile. Și în pofida părerilor scepticilor, în sistemul bancar moldovenesc acest lucru este posibil.

Am început de la faptul că piața este în așteptarea schimbărilor. Venirea investitorului din Irak va atrage după sine fluxuri de bani din partea partenerilor săi, a prietenilor sau a cunoscuților, care au încredere în el. Astfel,  Mahmoud Mohammed Shakir Mahmood, în calitate de pionier din Orientul Mijlociu, va atrage în Moldova bani și proiecte pe care le va construi sub interesele sale, în calitate de om cu o mentalitate orientală, care s-a consolidat pe piață și care cunoaște bine realitățile din Moldova.

Istoria EuroCreditBank este unicat. Este singura bancă, care în istoria sistemului bancar moldovenesc, a reușit să-și recapete licența retrasă în 2002. Și istoria se repetă peste zece ani. EuroCreditBank este Fenix renăscut... De două ori.


InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul TV MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15 (reluare)