Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Octombrie, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Experienţa managementului corporativ este la fel de important ca şi indicatorii financiari ai băncilor comerciale

Experienţa managementului corporativ este la fel de important ca şi indicatorii financiari ai băncilor comerciale

Pentru prima dată şi practic în unison, partenerii internaţionali ai Moldovei au dat o apreciere deloc plăcută situaţiei din domeniul managementului corporativ din băncile moldoveneşti. Fraze de tipul „atacuri raider”, „infracţionalitate”, „tranzacţii ilegale” şi „escrocherii” au fost auzite din partea organizaţiilor internaţionale mai des decât am fi vrut.

S-a întâmplat în cadrul conferinţei dedicate problemelor managementului corporativ din sectorul financiar-bancar al ţării, care s-a desfăşurat săptămâna trecută. Evenimentul a fost actual şi important, la el au luat parte reprezentanţi ai organismelor financiare internaţionale, structurilor de stat, precum şi instituţiilor creditar-financiare din Moldova. Scopul principal al acestei conferinţe a fost promovarea principiilor managementului corporativ şi pregătirea comunităţii bancare din Moldova pentru reformele din sector.

O situaţie ironică s-a produs chiar în momentul deschiderii lucrărilor conferinţei – guvernatorul BNM, Dorin  Draguţanu, a fost chema de urgenţă la şedinţa Parlamentului pentru a prezenta informaţii cu privire la situaţia de la „Banca de Economii”, deoarece existau suspiciuni că instituţia ar fi ţinta unui atac de tip raider.

Mesajele care ca o linie roşie erau prezente în toate discursurile de la conferinţă au fost următoarele: sistemul bancar din Moldova este unul netransparent;  BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în calitate de regulatori ai pieţei, nu au suficiente pârghii pentru a preveni escrocheriile cu acţiunile băncilor; Justiţia din Moldova este în continuare imperfectă.

Tohir Mirzoev, experienţa din anul trecut în cazul  aşa-numitelor atacuri de tip raider asupra băncilor confirmă faptul că datele despre acţionari şi beneficiarii finali (proprietarii companiilor-acţionare) trebuie să fie făcute publice şi acest lucru trebuie să devină o condiţie obligatorie pentru toate băncile. În acest proces mai este nevoie de elaborat şi criterii clare pentru identificarea acţionarilor.

Opinii similare au fost formulate şi de către reprezentanţii BM, BERD, EFSE. Mai mult, în viziunea loc, aceste date trebuie prezentate nu doar băncii-regulator, dar şi opiniei publice. Potrivit expertului principal pentru investiţii al EFSE Elvira Lefting, transparenţa datelor este o componentă obligatorie pentru bănci, deoarece ele operează cu depozite atrase de la persoane fizice şi juridice. Această informaţie este de interes public şi trebuie făcută publică.

Legislaţia Moldovei nu prevede, deocamdată, o astfel de deschidere, iar datele despre beneficiarii finali, de regulă, nu sunt cunoscute nici chiar de acţionarii minoritari. Pe de o parte, băncile apelează la legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi cu privire la secretul comercial. Pe de altă parte, să obţii această informaţie este cu adevărat complicat, deoarece în unele cazuri este vorba despre proprietari ai companiilor străine, inclusiv offshore. Însă, după aprobarea amendamentelor la actele normative la sfârşitul anului trecut şi începutul anului curent, cerinţele faţă de rapoartele băncilor prezentate BNM au fost înăsprite. Acum, lunar, BNM obţine cele mai noi date despre componenţa acţionarilor, datele lor personale, inclusiv ţara în care aceştia se află în momentul prezentării raportului, cota de participare în procente şi în lei, data celei mai recente achiziţii de acţiuni, numărul acţionarilor. Totuşi, nu este clar cum BNM verifică toate aceste informaţii. Cel mai probabil, eventualele erori în aceste rapoarte pot fi depistate numai dacă mai apare vreo situaţie neprevăzută, cum ar fi un atac de tip raider. Cu toate acestea, un deponent ordinar al băncii sau un potenţial investitor străin nu pot, deocamdată, să ia cunoştinţă cu informaţie depline şi veridice despre acţionari.

La conferinţă de multe ori au fost lansate apeluri de aplicare a sancţiunilor financiare pentru neprezentarea de către băncile comerciale a datelor către BNM despre acţionari. Banca Centrală promovează ideea adoptării de amendamente care îi vor permite să aplice anumite sancţiuni pentru acţionarii ce ignoră litera legii. De exemplu, este examinată posibilitatea de a limita împuternicirile acţionarilor care vor prezenta documente false şi date eronate. În astfel de cazuri, acţionarii găsiţi vinovaţi, probabil, ar putea fi lipsiţi de dreptul la dividende, dreptul de vot, alte drepturi ce-i permit să influenţeze politica băncii. Ar putea fi aplicate şi sancţiuni financiare. La conferinţă a mai fost propus să fie sancţionaţi nu doar banca şi managerii acesteia, dar şi beneficiarii finali. Tohir Mirzoev a recomandat să fie studiată experienţa unor ţări, cum ar fi Canada, Japonia, Singapore, care au introdus responsabilitate penală pentru ascunderea datelor veridice despre acţionari. 

O altă temă de dezbateri a fost Justiţia, apreciată mai mult ca o problemă de sistem. Slujitorii zeiţei Themis din Moldova nu se pot lăuda cu vaste cunoştinţe din domeniul financiar-bancar. Anume din acest motiv, în opinia experţilor, decizie instanţelor deseori vin în contradicţie cu legile pieţei financiare. Mai mult, instanţele judiciare ignoră opinia regulatorului. Magistraţii adoptă decizii fără să le coordoneze cu BNM sau CNPF, pe care nici măcar nu-i înştiinţează. Din acest motiv au loc interpretări neunivoce. Experţii le recomandă regulatorilor să stabilească relaţii de colaborare cu instituţiile judiciare şi de drept, precum şi să ajusteze legislaţia reglementează activitatea financiară şi bancară.

De lucru este mult şi, în primul rând, este nevoie să fie formulate modificări de ordin legislativ, iar apoi – de implementat, cu prevederea unor etape de tranziţie în fiecare domeniu. Gucvernatorul BNM, Dorin Draguţanu, a atenţionat că sistemul bancar intră în „zodia schimbărilor”. Şi deoarece regulatorul este adeptul conceptului că orice schimbare începe de sus, a început cu reformele chiar în BNM.  Este în curs de modernizare însăşi sectorul bancar al ţării. În particular, din 2012, băncile au adoptat sistemul internaţional de raportare financiară, iar în următorii 2-3 ani, BNM planifică să ajusteze sistemul bancar la Basel II.

Potrivit lui Drăguţanu, abordările contemporane de gestionare a riscurilor, inovaţiile şi promovarea produselor bancare vor permite sistemului financiar al ţării să facă faţă mai uşor provocărilor din viitor. Iar perfecţionarea managementului corporativ, mai exact implementarea principiilor acestuia, joacă un rol important în acest proces. Băncile se concentrează activ pe aplicarea acestor soluţii, mai ales că din 2009, BMN le-a recomandat să urmeze strict cerinţelor legislaţiei ce reglementează managementul corporativ şi a cerut ca acţionării fiecărei bănci să aprobe propriul Cod al managementului corporativ. 

Viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, este de părere că principiile managementului corporativ, aplicate în mediul de afaceri al Moldovei, sunt unul din elementele principale pentru atragerea investitorilor străini. O treime din investitori străini apreciază managementul corporativ la fel de important ca şi indicatorii financiari ai companiei. Iar sectorul financiar-bancar nu este o excepţie, a subliniat Calmâc.

Încrederea investitorilor şi partenerilor este cea mai scumpă. Şi, în acest context, sunt elocvente datele prezentate de expertul EFSE Elvira Lefting. Ea a comunicat că în ultimii doi ani, acest fond internaţional care oferă instituţiilor financiare moldoveneşti linii de credite pentru susţinerea diverselor ramuri ale economiei, a redus finanţarea Moldovei cu aproape 40% (până la 56,5 milioane de euro în 2011). Moldovei i-au revenit anul trecut mai puţin de 5% din portofoliul investiţional al fondului. Pentru comparaţie, cu doi ani în urmă, ţara noastră beneficia de 10% din fond. 

„Reducerea bugetului este o consecinţei a micşorării încrederii. Orice organizaţie internaţională vrea să ştie cui şi pentru ce i se acordă surse, iar în condiţiile lipsei de transparenţă în cazul acţionarilor şi sistemului imperfect de Justiţie în Moldova, nu putem fi siguri că banii vor fi folosiţi conform destinaţiei. La fel cum nu putem fi siguri şi de onestitatea partenerilor noştri », a subliniat Lefting.

 

Noutați dupa tema