Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Emigrantul, stăpânul nostru!

Emigrantul, stăpânul nostru!

La finele anului 1995, am atras atenția absolut întâmplător la faptul că una din sistemele mondiale de transfer rapid a banilor a devenit activă, dezvoltându-și relațiile cu o bancă mare din Moldova, care avea cea mai dezvoltată rețea în țară. Și pentru prima fată în presa moldovenească am publicat un material despre câți bani trimit acasă conaționalii noștri, care lucrează peste hotare. La finele anului 1995, doar un milion 15 dolari. Dar accentul s-a pus nu atât pe valuta venită în țară, cât pe apariția pe piața noastră a unui tip nou de activitate.

Cu alte cuvinte, sistemele de transfer rapid au apărut pe piața noastră mult mai devreme, decât în  vocabularul lingvistic a apărut cuvântul insultător pentru mulți - ”gasterbaiter” 

GASTARBEITER
(argou) - muncitor de origine străină (în Germania). (< germ. Gastarbeiter)

Și cine ar fi crezut că prima analiză în mass-media privind transferurile de bani prin sistemele de transfer rapid, făcută în 1995, va pune începuturile noii ere a dezvoltării economice a Moldovei. Astăzi vreau să adresez sincere mulțumiri oamenilor, care nu din dorință proprie, nu în căutarea unei viei mai bune, cât din necesitatea de a câștiga o bucată de pâine, pe parcursul a 20 de ani susțin nu doar rudele și apropiații rămași în Moldova, dar și întreaga economie a țării.

 Deja din 1996, cota transferurilor de peste hotare, potrivit Băncii Mondiale, a depășit 5% din Produsul Intern Brut al țării. Iar în 2007, acest indice a ajuns la nivelul său maxim – 37% din PIB! Adică fiecare al treilea dolar câștigat pentru economia Moldovei, vine de peste hotare. 

Cota transferurilor bănești de peste hotare în PIB

Potrivit Băncii Naționale, în 2006  Moldova devine prima printre țările europene la nivelul transferurilor bănești de peste hotare, iar în 2008 – a doua în lume. La finele anului 2013 țara noastră a coborât pe locul 5.

Dar numai în doi ani, 2007-2008, transferurile de peste hotare de la muncitori au depășit suma investițiilor străine directe în economia moldovenească din toată istoria contabilizării acestora – 2,9 mlrd USD.

Dacă vorbim în termen economici, fiecare stat este interesat într-o balanță comercială pozitivă, adică volumul exporturilor să prevaleze asupra importurilor.

Cea mai importantă poziție de export a țării noastre au devenit propriii ei cetățeni. Moldova nu doar exportă marfa, obținând pentru asta valută, Moldova exportă forță de muncă. Și ce avem până la urmă?

Iată așa arată Dinamica acumulărilor de la exportul de mărfuri și servicii, potrivit datelor BNM – indicatorul mov și dinamica acumulărilor de la exportul forței de muncă, adică a transferurilor bănești – indicatorul albastru.

În 2008, volumul transferurilor bănești chiar a depășit cu 4 la sută transferurile de la exportul mărfurilor și al serviciilor!

Moldova este o țară dependentă de importuri. Balanța noastră de plăți este întotdeauna negativă. Acest lucru înseamnă că importăm mult mai mult decât exportăm.

Dinamica importului și exportului


Așa cum vedem, importul uneori de trei ori depășește exportul, ceea ce face economia noastră foarte slabă și dependentă. Dar, dacă luăm în considerare exportul forței de muncă, atunci coraportul export – import arată mai optimist. 

Dinamica importului și exportului, luată în considerare cu transferurile bănești

 

În 1999, exportul și transferurile bănești practic s-au egalat, doar cu 6 la sută exportul a cedat în fața importului. Și asta fără a lua în calcul transferurile bănești neoficiale.

Pentru a consolida definitiv rolul cetățeanului moldovean, care lucrează peste hotare, în istoria economiei moldovenești, vom face o coparație pe trei indicatori – PIB, Bugetul de stat și transferurile bănești.

Comparația dinamicii PIB-ului, Bugetului de stst și al transferurilor bănești

Este greu să supraevaluezi aportul transferurilor bănești în economia Moldovei din ultimii 20 de ani. Și noi avem doar datele oficiale, publicate de Banca Națională.

Banca Mondială are metodologia sa și a încercat să ia în calcul și plățile ilegale, adică banii care sunt transmiși în formă privată, prin șoferi și cunoscuți.

Volumele reale ale acestor ”transferuri bănești” nu sunt cunoscute de nimeni, deoarece nimeni nu știe câți conaționali de-ai noștri lucrează peste hotare.

În cel mai rezultativ an, 2008, potrivit evaluărilor diferite, peste hotare lucrează 700-800 mii conaționali. Iar în țară au fost transferate 1,66 miliarde de dolari. Adică fiecare dintre ei au transferat oficial în mediu 2370 dolari pe an, sau aproape 200 de dolari pe lună. Salariul mediu în Moldova, în 2008, potrivit statisticii oficiale, era de 240 dolari.

Este interesantă structura transferurilor bănești pe tipurile de valută.

Dinamica și structura transferurilor bănești pe tipurile de valută în %

Pe grafică, dolarii SUA sunt însemnați cu culoare verde, cu mov – EURO, cu roșu – rubla rusească.

Încă la mijlocul anilor 2000, transferurile de bază veneau în Moldova în dolari americani. Acest lucru se explică printre altele și prin faptul că sistemul de transfer lucrau pe atunci în mare parte doar cu USD și EUR, iar din Rusia banii erau transferați în dolari. Mai târziu a apărut posibilitatea transferului de bani din Rusia în ruble, fără pierderi suplimentare la convertire.

În anii 2009-2010, se atestă un declin al transferurilor în EUR, tocmai în anii de post-criză în Europa și pe acest fundal vine creșterea componentei în ruble. Mai ales în anii 2011-2014. Pe de o parte, criza europeană a impus migranții muncitori să treacă în Rusia, care, apropo, avea mare nevoie de iei în ultimii trei ani de pregătiri pentru Olimpiada de la Soci.

Actuala situație politică nu este tocmai favorabilă pentru migranții din Rusia, dar s-a deschis o posibilitate foarte mare pentru consolidarea muncii legale în Europa. Deși și în Rusia mulți moldoveni au obținut demult cetățenia acestei țări.

Posibil, la finele anului 2014, transferurile în EUR în structura valutară se vor consolida pe prima poziție printre aceste trei valute. 

Migranții moldoveni, mai ales în anii 90, s-au ciocnit de o problemă – cum să transmită banii rudelor din Moldova în securitate și ieftin. Câte istorii am auzit când muncitorii erau furați în trenuri. Atunci pe piață erau doar sisteme de transfer scumpe, care cereau până la 20% din suma transferată, ceea ce era un mare lux pentru muncitori.

Astăzi, lucrurile stau mult mai bine. În țările CSI sunt zeci de sisteme de transfer rapid, care percep 1-2% din sumă, dar și monștrii mondiali bine cunoscuți și-au mai temperat din apetit. Ceea ce nu se poate spune despre Europa.

Este adevărat că și aici sunt schimbări. La începutul verii, Asociația băncilor din Moldova a semnat cu Asociația băncilor din Italia un acord, potrivit căruia la nivel de asociație vor fi selectate băncile din Moldova și Italia, care vor putea oferi servicii de transfer rapid între țări, prin sistemul MasterCard.

Președintele ABM, Leonid Talmaci: ”În prezent, sistemul internațional de transfer rapid, care este  activ între Moldova și Italia, percepe un comision mediu de 7-13% din suma transferului, de aceea nu sunt rare cazurile când conaționalii noștri trimit bani prin șoferi și prețul acestui serviciu deloc  sigur este de până la 4%. Iar semnarea acordului va permite impunerea unor relații directe între băncile din Moldova și Italia și pe de o parte, se va reduce costul serviciilor de transfer, iar pe de altă parte – va crește securitatea transferurilor bănești între țări”.

Și atunci când sistemul va lucra, acorduri analogice vor fi semnate cu Portugalia, Franța și Spania, țările în care se atestă cea mai mare comunitate de moldoveni.

Încă mai devreme, sistemul VISA a anunțat prin una din băncile comerciale că începe acordarea serviciilor de transfer prin cardurile sale, doar pentru început doar pe teritoriul CSI. Rata anunțată – 1,5% plus doi euro. Cam aceeași valoare a transferurilor se așteaptă și între Italia și Moldova prin intermediul MasterCard. Dar, dacă în CSI există alternativă – majoritatea sistemelor lucrează cu comision de 1,5-2%, atunci în Europa aceasta va reprezenta o reducere considerabilă.

Și asta deja este un ajutor pentru cetățenii noștri, care lucrează peste hotare. Apropo, statul încearcă să atragă banii câștigați de aceștia în dezvoltarea sectorului real al economiei. Astfel, a apărut programul PARE 1+1, care prevede că la fiecare leu investit de migrant se adaogă un leu din partea statului. Astfel de proiecte, de la lansarea programului în 2011, sunt 313, în valoare totală de peste 200 mil lei. Deci, investind 200 de mii de lei bani proprii în businessul propriu, poți obține de la stat alte 200 mii lei, care nu trebuie să-i returnezi. Potrivit statisticilor, fiecare leu investit de stat în program, a revenit câte 4,4 lei investiți de migranți.

La o astfel de stimulare  pentru investirea banilor migranților moldoveni în economia Moldovei sunt stranii și chiar revoltătoare încercările unor funcționari de a aplica impozitarea transferurilor bănești. Din an în an, în cadrul discuțiilor pe marginea politicii bugetar – fiscale sună astfel de propuneri în beneficiul imediat al bugetului. Și dacă, din întâmplare, astfel de propuneri vor trece, iar banii migranților vor fi impozitați, nu poate fi altceva decât o livutură puternică asupra dezvoltării civilizare și a încrederii în stat. Acești bani deja sunt curățați de impozite în țările de unde provin și o impozitare suplimentară va fi o crimă față de propriii cetățeni. Poporul nu va ierta și nu va sta cu mâinile în buzunare. Simplu, se va retrage în umbră și atunci vor avea de pierdut toți, în primul rând statul.

Sperăm că va prevala bunul simț și cinovnicii nu vor tăia creanga pe care stau.

Când Moldova, în calitatea sa de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, pete 10-20 de ani va trece de la țară în curs de dezvoltare la țară cu o economie dezvoltată, acest stat va fi obligat să ridice un monument – monumentul migranților muncitori, pe umerii cărora Moldova a depășit perioada colapsului economic și a rezistat.

InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul tv MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15 (reluare)