Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2020Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaÎn ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Despre profitul Băncii Naționale, valori mobiliare de stat și cursul leului

Despre profitul Băncii Naționale, valori mobiliare de stat și cursul leului

Comentariul agenției InfoMarket
 
Când bani nu ajung, toți îi caută. Așa s-a format că politicienii moldoveni cel mai des îi caută la cei care emit bani și la cei care îi administrează – la Banca Națională.

La începutul lunii februarie 2020, președintele Igor Dodon a anunțat că dacă de luat profitul de la Banca Națională, va fi posibil de redus suma datoriei pentru banii din miliardul furat de aproape două ori – cu 5-6 mlrd lei. Până atunci, politicienii și unii oameni de afaceri ”sorbeau din ochi” rezervele valutare ale BNM... Dar aici e mai complicat decât cu profitul: BNM doar administrează rezervele valutare, le plasează pe piețele mondiale cu lichidități sporite și asigură stabilitatea financiară a statului, garantează componenta de import a țării și siguranța monedei naționale. Nici Fondul Monetar Internațional nu va rămâne tăcut dacă se va întâmpla ceva neprevăzut de reguli stricte, contracte, memorandumuri cu aceste rezerve.

Față de rezerve avem doar o singură întrebare: FMI recomandă ca acestea să acopere 3-4 luni de importuri. În prezent, acestea sunt de $3,05 mlrd, ceea ce acoperă importul pentru mai mult de șase luni ($5,3 mlrd pentru 11 luni din 2019. Cât de justificate sunt rezervele valutare excesiv de mari?

Dar iată că subiectul legat de profitul Băncii Naționale în timpul apropiat cel mai probabil că se va schimba.

În general, BNM nu este o structură comercială și nu își pune drept scop să câștige bani. Scopul său de bază este menținerea nivelului infației și în ultimul deceniu, acest coridor trebuie să fie de 5% anual ±1,5 puncte procentuale: adică de la 3,5% la 6,5% anual. De aici, ca urmare, vine și monitorizarea situației pe piața valutară – în cazul în care cursul leului se schimbă în orice direcție, acest lucru neapărat va influența inflația.

Conform legislației, până în 2015, 50% din profitul Băncii Naționale, dacă apare, trebuie să fie direcționat spre fondul statutar (de rezervă) al BNM, încă 50% - pe conturile Ministerului Finanțelor în calitate de dividende ale organizației de stat. Dar când BNM înregistra pierderi, acestea erau acoperite din contul fondului de rezervă format anterior, iar dacă acesta era insuficient, instituția trebuia să ceară finanțare de la Ministerul Finanțelor. Deocamdată nu s-a ajuns la acest ultim scenariu.

În iulie 2015, în Legea privind Banca Națională au fost introduse modificări care prevăd că tot profitul BNM se alocă la rezervele acesteia până în momentul în care acestea vor atinge 10% din toate angajamentele monetare ale regulatorului. Conform bilanțului din 2015, când BNM a înregistrat cel mai mare profit din istoria sa, acesta a fost alocat spre rezerve. Respectiv, mărimea capitalului social a însumat 8,8% din angajamente. Este cel mai mare indicator, cel mai aproape de scopul țintit de 10%, din toți anii de existență ai BNM.

Pierderile din 2016-2017 au diminuat rezervele, dar profitul din 2018 a compensat la două treimi aceste pierderi. Potrivit informațiilor agenției InfoMarket, veniturile regulatorului din anul trecut au însumat 1,7 mlrd lei, cheltuielile operaționale — 0,34 mlrd lei, cheltuielile de implementare a politicii monetare — 0,92 mlrd lei. Dar acestea sunt datele preliminare care, după verificare internă, trebuie să fie aprobate de audit extern.

Rezultatul financiar al activității BNM în 2011-2019.

Anul

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019*

Profitul mln lei

57,88

70,92

250,08

1778,73

1960,89

-262,15

-95,31

249,13

-

 

* Datele pentru profitul inca nu sunt publicate.

La sfârșitul anului 2019, angajamentele monetare ale BNM erau de 52,4 mlrd lei (partea de bază revine banilor (lei moldovemești), aflați în circulație. Rezervele trebuie să fie de 10% sau 5,2 mlrd lei. Dar acestea încă nu ajung la indicatorul dar, fiind de 5,8% sau 3,1 mlrd lei. Acest lucru înseamnă că profitul trebuie să rămână în fondul de rezervă al BNM până la atingerea a 10% din angajamente. Așa spune legea.

În prezent, cum a fost deja anunțat, se pregătesc modificări la legea privind Banca Națională, care prevede că se poate de revenit la formula de distribuire a profitului după formula 50 la 50: jumătate în rezervele băncii și jumătate – la Ministerul Finanțelor în calitate de dividende. Cu o remarcă: dacă rezervele BNM se reduc până la limita de sub 4% din angajamente, achitarea dividendelor pentru Ministerul Finanțelor se suspendă. Adică se propune introducerea unor rezerve minime necesare, ceea ce va permite asigurarea stabilității financiare a regulatorului pentru îndeplinirea obligațiunilor sale de bază. Aceste amendamente deocamdată se discută și vom vedea în ce formă va fi aprobată legea după votul din parlament, deja în următoarele săptămâni. Și atunci, cel mai probabil, profitul pentru 2019 va fi distribuit conform noii legi.

În diferite țări, problema distribuirii profiturilor băncilor centrale se soluționează diferit și nu există anumite standarde internaționale, cu excepția garantării necesare a independenței regulatorului, inclusiv financiare.

În ultimele luni se mai discută activ problema anulării așa-numitei ”legi a miliardului”. Când după ”furtul secolului”, în bugetul țării s-a format ”o gaură”, banii (așa cum am menționat de la bun început) au fost găsiți la Banca Națională. Dar nu pentru ”ochi frumoși” – în august 2016, Ministerul Finanțelor a emis valori mobiliare de stat cu destinație specială în sumă de 13,58 mlrd lei, pe un termen de 25 de ani și la o dobândă de 1,4% anual (primii 9 ani) și 5,3% anual (ceilalți 16 ani).

Pur matematic, timp de 25 de ani, guvernul va plăti de la bugetul de stat nu doar 13,6 mlrd lei pentru valorile mobiliare emise, dar și 11,5 mlrd lei sub formă de dobânzi. În total, contribuabilii vor plăti pentru hotărârile de guvern aprobate fără parlament 25,1 mlrd lei.

Amintim cum e planificată răscumpărarea VMS cu destinație specială.

Termenul de achitare
(ani)

Volumul emisiei
(mii lei)

Rata dobânzii

Dobânzile pentru fiecare emisie pentru toată perioada de circulație
(mii lei)

Dobânzile pentru fiecare emisie pentru plățile anuale (mii lei)

Suma chităii dobânzii pe ani 
(mii lei)

Suma totală a rambursării (răscumpărarea și dobânzile pe ani) 
pe ani 
(mii lei)

1

50 000

1,4

700

700

631 017

681 017

2

210 000

1,4

5 880

2 940

630 317

840 317

3

230 000

1,4

9 660

3 220

627 377

857 377

4

240 000

1,4

13 440

3 360

624 157

864 157

5

260 000

1,4

18 200

3 640

620 797

880 797

6

290 000

1,4

24 360

4 060

617 157

907 157

7

310 000

1,4

30 380

4 340

613 097

923 097

8

330 000

1,4

36 960

4 620

608 757

938 757

9

360 000

1,4

45 360

5 040

604 137

964 137

10

390 000

5,3

206 700

20 670

599 097

989 097

11

420 000

5,3

244 860

22 260

578 427

998 427

12

450 000

5,3

286 200

23 850

556 167

1 006 167

13

490 000

5,3

337 610

25 970

532 317

1 022 317

14

530 000

5,3

393 260

28 090

506 347

1 036 347

15

570 000

5,3

453 150

30 210

478 257

1 048 257

16

620 000

5,3

525 760

32 860

448 047

1 068 047

17

660 000

5,3

594 660

34 980

415 187

1 075 187

18

720 000

5,3

686 880

38 160

380 207

1 100 207

19

780 000

5,3

785 460

41 340

342 047

1 122 047

20

840 000

5,3

890 400

44 520

300 707

1 140 707

21

900 000

5,3

1 001 700

47 700

256 187

1 156 187

22

980 000

5,3

1 142 680

51 940

208 487

1 188 487

23

950 000

5,3

1 158 050

50 350

156 547

1 106 547

24

950 000

5,3

1 208 400

50 350

106 197

1 056 197

25

1 053 717

5,3

1 396 175

55 847

55 847

1 109 564

TOTAL

13 583 717

 

11 496 885

 

11 496 885

25 080 602

 

* Calculele dobânzilor și plăților au fost făcute de agenția InfoMarket și pot fi diferite de datele Ministerului Finanțelor și BNM.

Până acum, acești bani au fost achitați în special din contul recuperării banilor din vânzarea bunurilor figuranților din dosarul ”furtului miliardului”, inclusiv din vânzarea activelor celor trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank) și din vânzarea acțiunilor (Moldindconbank, Moldova Agroindbank, Moldasig).

Dacă vorbim despre condițiile de plasare a valorilor mobiliare cu destinație specială (în sumă de 13,6 mlrd lei pentru 25 ani), nu putem să trecem cu vederea rata dobânzii pentru acestea, pe care Ministerul  Finanțelor va trebui să o plătească după cel de-al 9-lea an, adică din 2025. În ianuarie 2016, când proiectul de lege în cauză era supus dezbaterilor în parlament, rata medie ponderată pentru Valori Mobiliare de Stat (VMS) era de 25,29% anual, iar la momentul adoptării legii (în iulie 2016) – 12,54% anual. Pe acest fond, propunerea ca din 2025 rata pentru serviciul valorilor mobiliare de stat cu destinație specială să fie de 5,3% anual era foarte atractivă pentru stat – era considerabil mai mică decât cea de piață. În anii următori, rata pentru VMS s-a redus brusc: în 2018 – 4,99% anual; în 2019 – 6,22% anual. Și dacă în 2016 rentabilitatea de 5,3% era considerată adecvată (de 3-5 ori mai mică decât cea de piață), atunci astăzi, situația s-a schimbat considerabil și rentabilitatea de 5,3% este foarte atractivă pentru investitori. Apropo, prin lege, BNM poate vinde 40% din valorile emise pe piața secundară și cu siguranță se vor găsi investitori care vor dori să le cumpere. Despre faptul că rata de 5,3% trebuie să fie revăzută rezultă și din dinamica nivelului inflației pentru ultimii ani.

 

2015

2016

2017

2018

2019

2020*

2021*

Rata inflației în % anual

13,6

2,4

7,3

0,9

7,5

5,1

3,6

 

* Prognoza Băncii Naționale.

Se pare că acesta este și unul din motivele pentru care, periodic (mai ales în ultimul timp) politicienii revin la subiectul anulării ”legii miliardului”, adică să fie adoptată o altă lege prin care Ministerul Finanțelor nu va mai deservi aceste VMS (nu va plăti dobânzi) sau chiar să le stingă. În cei patru ani de la emiterea acestor valori mobiliare de stat, Ministerul Finanțelor a plătit Băncii Naționale sub formă de dobânzi 2,5 mlrd lei, iar ținând cont și de plățile pentru 2020, suma va fi de 3,1 mlrd. Suma totală a dobânzilor pentru 25 de ani va fi de 11,5 mlrd lei. Anularea plăților pentru dobânzi este estimată de politicieni la peste 8 mlrd lei (deși sunt calcule care arată un coridor între 7 și 8 mlrd lei).

În primul rând, acest lucru nu va fi acceptat de FMI – schema aprobată de acoperire a ”furtului miliardului” din contul emiterii VMS a fost un compromis foarte dificil dintre FMI și autoritățile țării. Și dacă ceva se va schimba, nu vom putea despre relații bune cu FMI (la fel și cu alți investitori instituționali și parteneri internaționali)

Dar să admitem că acest lucru se va întâmpla. Ce poate însemna acest lucru pentru BNM, mai exact – pentru economia țării?

Fără să intrăm în formule economice, calculele au la bază valoarea-timp a banilor (Time Value of Money). ”Esența acestei teorii constă în faptul că valoarea curentă a banilor (Present Value - PV) e mai mare decât valoarea viitoare a banilor (Future Value - FV). Există cel puțin trei motive de ce această afirmație e corectă: în primul rând, banii pot fi investiți și să aducă venit, adică veți avea mai mulți bani, în timp; în al doilea rând, cu timpul, capacitatea de cumpărare a banilor poate scădea din cauza inflației; în al treilea rând, nu putem fi siguri de obținerea banilor pe viitor” (citat din nexus.ua).

Cu alte cuvinte, leul moldovenesc se va devaloriza, la fel cum se va devaloriza și încrederea în el. Un calcul primitiv arată că la o sumă în circulație de 22,95 mlrd lei (indicatorul М0), cursul actual față de dolarul SUA este de 17,7 lei.

Adăugăm la masa monetară 8 mlrd ”ratate” (ceea ce reprezintă 34%) și avem o devalorizare a leului în aceeași proporție – până la 23,7 lei pentru $1. Subliniem repetat – această concluzie rezultă din cele mai simple calcule economice, fără să vorbim despre factorul reducerii bruște a încrederii față de leul moldovenesc și față de emitentul său instituțional. Acest factor, bazat pe panică și speculații, nu poate fi estimat. Iată de ce este inevitabilă creșterea bruscă a inflației (chiar și din cauza creșterii cu 100% a resurselor energetice importate) și sărăcirea populației.

Politicienii vin și pleacă, iar Banca Națională rămâne în calitate de structură independentă de reglementare. În plan macroeconomicm, aceasta frecvent primește suportul FMI, iar fără un program cu Fondul, țara pierde încrederea internațională și investiții. Dar legile (politicile) sunt aprobate de parlament și acestea sunt obligatorii pentru executare. Și, cu regret, nu întotdeauna deciziile legislativului sunt bazate pe rațiune, gândire de stat și succesiunea puterii. Mai ales că anul acesta este an electoral în Moldova.// 13.03.2020 – InfoMarket.