Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cabinetul  de ministri si "situatia delicata"

Cabinetul de ministri si "situatia delicata"

Saptamana trecuta, Presedintele tarii a promulgat toate cele 11 legi asupra carora Guvernul si-a asumat responsabilitatea in fata Parlamentulu. Acest subiect ramane popular deja de aproape o luna, pentru ca este unul fara precedent!

Pentru cei care nu cunosc subiectul, le amintesc, ca Parlamentul adopta legile organice, adica  cele care nu sunt constitituionale sau fundamentale, in doua lecturi. In prima lectura, deputatii decid, intr-un fel, daca avem sau nu nevoie de o astfel de lege si isi dau votul de principiu in prima lectura. La cel de-al doilea vot, proiectul este suplimentat in baza propunerilor inaintate, sunt concretizare detalii ale proiectului, cifre si prevedeeri, pentru a aduce cat mai multa claritate pentru executare. Nu sunt rare cazurile cand varianta proiectului din prima lectura se deosebeste foarte mult de cel adoptat in lectura finala.

Majoritatea din cele 11 proiecte de legi au fost prelucrate si incluse pentru adoptate in lectura a doua. Chiar a fost indicata si data sedintelor la care vor fi discutate. Parlamentul inca lucra atunci, iar deputatii nu erau plecati in vacanta.

Insa Guvernul a decis sa-si asume responsbilitate pentru aceste legi. Pe marginea legalitatii acestei decizii a Cabinetului de Ministri ar putea avea loc audieri la Curtea Constitutionala. Cel putin, discutii la acest subiect sunt purtate in culisele politice.

Procedura de asumare a responsabilitatii de Guvern asupra adoptarii unor legi este prevazuta de legislatie pentru cazurile cand Parlamentul este in concediu, de exemplu, iar fara aceste acte normative Executivul nu-si poate continua activitatea. Atunci, facand uz de mandatul sau, Cabinetul de ministri isi asuma responsabilitatea si...imi cer scuze, asigura nu doar functii executive, dar si legislative.

Dar de ce Guvernul a decis sa-si asume aceasta super-responsabilitatea in timp ce Parlamentul inca era in functiune?

Astazi este deja evident ca responsabilitatea asumata de Guvern pentru ca la multitudinea de aspecte controversate aceste leg, putin probabil, ar fi trecut in a doua lectura. Prima lectura a demonstrat ca in cadrul coalitiei nu a fost o pozitie cat de cat consolidata.

Si cum a spus Premierul, principalul a fost sa se gaseasca o posibilitate de a adopta aceste legi si posibilitatea a fost gasita. Dar cel mai interesant este faptul ca un sir de proiecte de legi, din motive necunoscute s-au schimbat foarte multa si se deosebesc de varianta primei lecturi dar si de varianta pregatita pentru a doua lectura. Se parte ca Guvernul a adoptat o a treia lectura, versiuni care au schimbat conceptual sensul modificarilor discutate anterior.

Societatea si businessul sunt in deruta! Si este vorba despre situatia in general, dar si de cazuri concrete.

La una din fostele emisiuni am vorbit despre proiectele de lege adoptate de Parlament in prima lecura, despre modificarile la Legea privind structurile financiare. Acele modificari, care reduc pragul de la 5 la 1 proncent in cazul achizionarii actiunilor bancare cu permisiunea Bancii Nationale. Modificarile mai interzic gajarea actiunilor bancare si aprofundeaza responsabilitatea penala pentru managementul bancilor.

Amintim ca discutiile aprinse la adoptarea legii in prima lectura s-a finalizat cu adoptarea ei, cu conditia ca la a doua lectura vor fi inlaturate majoritatea lacunelor.

Si ce se intampla? In deruta este chiar si Megaregulatorul pietii financiare. Guvernul a pus Comisia National intr-o "situatie delicata", cum spune Iurie Filip, vicepresedintele Comisiei.

Iurie Filip: "Toate discutiile si negocierile destul de incordate privind impartirea responsabilitatilor intre CNPF si BNM, care anterior au fost purtate cu partenerii internationali si Parlament, s-au incheiat prin aprobarea de catre Guvern a modificarilor la Legea privind piata de capital, majoritatea neasteptate de participantii pietii"

Oficialul s-a expus destul de delicat, pentru ca potrivit legii adoptate, pentru prima data in practica internationala Ministerul Justitiei va deveni participant la piata de capital, deoarece ii revin functiile depozitarului central al subiectilor de interes public, in afara de structurile financiare. Depozitarul acestora va fi BNM. Functia de depozitar nu inseamna doar administrarea registrului valorilor mobiliare, dar si operațiunile de compensare și decontare. Si asta este un tip licentiat de activitate, iar o astfel de licenta Ministerul Justitiei trebuie sa o obtina de la Comisia Nationala pentru Piata Financiara. Si Banca Nationala, apropo, la fel. Totodata, depozitarul este o activitate comerciala, iar potrivit legislatiei de activitate comerciala nu se pot ocupa nici ministerul Justitiei, nici Banca Nationala.

Printre cele 11 legi se numara si cele adoptarea carora a fost necesara pentru activitatea Guvernului si despre care se poate spune ca tergiversarea adoptarii lor ar fi avut consecinte negative sau ar fi impiedicat Guvernul sa-si faca munca. Prezentand legile in Parlament, Premierul le-a enumerat. Vom folosi si noi aceasta enumerare.

Legea nr.1. Anularea imunității judecătorilor în cazul încălcărilor legate de spălarea banilor și îmbogățire ilegală. Lichidarea Curții de Apel Bender.

Legea nr.2. Creșterea responsabilității disciplinare a judecătorilor prin intermediul garantării inevitabilității pedepsirii tuturor judecătorilor care au încălcat legislația.

Legea nr.3. Proiect de lege care ține de lupta cu spălarea banilor, creșterea eficienței măsurilor pentru asigurarea protecției din partea organelor competente în domeniul afacerilor și a activității, unde există suspiciuni de spălare a banilor și a terorismului financiar.

Legea nr.6. Aprobarea Nomenclatorului combinat de mărfuri, cu scopul de a implementa acordul de asociere și al zonei de comerț liber și aprofundat cu UE.

Legea nr.7. Are legătură cu finanțele publice și responsabilitatea fiscal – bugetară. Este vorba despre majorarea salariilor și pensiilor.

Legea nr.8, nr. 9, nr. 10. Acesta sunt modificări la Legea cu privire la bugetul de stat pentru anul curent, potrivit bugetul asigurării sociale de stat, al asigurărilor în medicină pentru anul 2014. Iată aici nu este nimic ciudat: modificările la aceste legi pentru anul curent sunt adoptate anual.

Legea nr.11. Privind organizarea și funcționarea Serviciului Unic Național al apelurilor de urgență 112.

Cu un anumit grad de urgență, nu prea este motiv să te legi de aceste legi.

Guvernului îi va fi ușor să explice de ce este nevoie de ele pentru ca Executivul să-și poată executa obligațiunile.

Dar în această listă, pe la mijloc, după numerele patru și cinci, au fost făcute modificări care au legătură directă asupra businessului, economiei și finanțelor, într-un cuvânt asupra banilor. Acestea sunt legile unde neclaritățile din baza legislativă se pot transforma în pierderi de miliarde pentru economia și bugetul țării. Și, din păcate, se pare că va fi anume așa.

Legea nr.4. Aceasta aduce modificări și suplimentări la multe legi, inclusiv, la cele care țin de sectorul bancar. Acesta este proiectul de lege pe care deputații l-au votat în prima lectură, au promis să-l examineze amănunțit înainte de lectura finală. Guvernul i-a scutit de această obligativitate.

Dar asta nu e tot. Guvernul a adoptat legea cu privire la piața de capital, ceea ce a șocat și piața și regulatorul. Vicepreședintele CNPF, Iurie Filip, nu întâmplator a declarat că la momentul intrării în vigoare a acestei legi poate apărea o situație când tranzacțiile de pe piața valorilor mobiliare cu acțiuni bancare, companii de asigurare și societăți pe acțiuni mari se vor înceta. Adică tocmai tranzacțiile care sunt cele mai populare acum pe piață.

Legea nr.5. Prevede modificări la unele legi care țin de gajarea proprietății mobile și alte obligațiuni ce țin de proprietatea mobilă. Nici aici lucrurile nu stau foarte bine. În una din modificări, pe de o parte statul garantează returnarea NTVA la procurarea proprietății impozabile, iar pe de altă parte – crează posibilități pentru contribuabilii mai puțin onești pentru scheme de rambursare a TVA și în final, potrivit declarației președintelui Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, bugetul de stat nu va număra jumătate de miliard de lei pe an.

Nu vom fi critici. Dacă Guvernul a decis că are nevoie de unele legi care din anumite motive nu au fost adoptate de Parlament, atunci Executivul se va folosi de această regulă. Parlamentul nu a demis în 72 de ore Guvernul pentru aceste acțiuni și astfel a susținut inițiativa Cabinetului de miniștri.  Și ultima instanță, care putea stopa intrarea în vigoare a acestor legi, Președintele țării, tot  susținut Guvernul și a promulgat legile.

Mai mult, un lucru interesant. Pe data de 8 august aceste legi au fost publicate în Monitorul Oficial. Sub decretul de promulgare stă semnătura Președintelui țării, iar sub legi – semnătura Președintelui Parlamentului, deși în preambulă este indicat că aceste legi sunt adoptate sub răspunderea Guvernului.

Domnilor, Moldova este țară parlamentară. Legile trebuie să fie adoptate de aleșii poporului.

Și apare o întrebare logică: dacă Guvernul atât de ușor adoptă legi, atunci la ce ne mai trebuie Parlament?

Nu vreau să fiu acuzat de propagandă anticonstituțională, dar, fiți de acord, potrivit Constituției Guvernul este organul executiv al puterii, iar cel legislativ este Parlamentul.

Dintr-o parte acest lucru se privește în felul următor: Guvernul s-a săturat că Parlamentul nu adoptă legi în forma necesară Executivului, sau tergiversează adoptarea lor. Cabinetul de miniștri iese în fața deputaților și anunță: atâta timp cât voi discutați aici, noi nu avem cu ce lucra, de aceea, eu, Cabinetul de Miniștri, am decis să adopt aceste legi și voi, dacă nu sunteți de acord, mă puteți demite, înțelegând că cu trei luni până la alegeri nimeni nu va îndrăzni să schimbe Guvernul. Nu cred că este șantaj, dar mai vin astfel de concluzii.

Interesant este că blocul era pus pentru legile din 11 documente. Și, dacă neadoptarea unora dintre ele ar fi creat probleme pentru executarea responsabilităților guvernamentale și a fost motiv real pentru adoptarea lor, atunci aproape jumătate din aceste legi nicicum nu a încurcat Guvernul și o necesitate stringentă pentru adoptarea lor nu era. Totodată, pe marginea proiectelor au fost multe divergențe și în societate și în Parlament la discutarea lor în prima lectură și o poziție comună asupra acestor legi nu există, chiar și în rândul deputaților din aceeași fracțiune.

Îmi cer scuze, domnule Prim-ministru. Cu tot respectul, dar nu cred că la adoptarea în grabă a unui pachet atât de mare de legi, Guvernul a conștientizat consecințele adoptării unora dintre ele. Deoarece un șir de legi adoptate de Guvern se deosebesc de cele care au fost propuse spre votare în Parlament, nu au fost supuse consultărilor transparente nu doar în societate, dar și în ministere și structuri responsabile care trebuie să execute aceste legi. Dar, poate aceste legi v-au fost băgate pe sub mână?

Astăzi deja este evident că există probleme pentru executarea unui șir de legi, ar putea apărea pierderi financiare și economice serioase pentru business și stat. Și apare fireasca întrebare, dacă executarea este imposibilă, atunci este posibilă modificarea sau sistarea acțiunilor acestor legi?

Domnilor politicieni, puteți explica niște adevăruri simple? În stat există trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească. Și dacă funcțiile legislative sunt asumate de cea executivă, după care mai și execută legile adoptate....atunci putem vorbi despre republică și democrație?

Vreau să accentuez că neclarități au stârnit nu legea privind lichidarea Curții de Apel Bender sau  de creare a numărului de urgență 112, dar faptul că Guvernul în perioada unui Parlament lucrativ, și-a asumat responsabilitatea pentru legi financiare, economice, pe care deputații erau obligați să le discute amănunțit până la a doua lectură. Iar Guvernul i-a lipsit de această a doua lectură. Între timp, responsabilitatea nu va cădea pe Guvern și Prim-ministru, ci pe Parlament și fiecare deputat în parte.  Guvernul va lucra în actuala componență până la alegeri, adică trei – patru luni. Atunci la ce i-a trebuit să adopte atât de urgent aceste 11 legi? Și credeți-mă, consecințele, în primul rând cele financiare și negative, le vom vedea până la finele anului curent.

  

InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul tv MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15 (reluare)