Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

”Airbagurile” economiei Moldovei

”Airbagurile” economiei Moldovei

Într-o replică neoficială la unul din reportajele noastre privind rolul Băncii Naționale a Moldovei în creșterea masei monetare și, în consecință, presiunea asupra leului, Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, ne-a ”mustrat” pe bună dreptate, declarând că de fapt rolul Băncii Centrale nu constă în susținerea cursului valutar, ci a nivelului inflației. Totodată, intervențiile valutare și, în consecință, fluctuațiile valutare sunt unul din instrumentele folosite de BNM în atingerea scopului să de bază.

Într-adevăr, lucrurile stau exact așa. Și Banca Națională are mult mai multe instrumente pentru susținerea nivelului inflației în cadrul stabilit. Dar, devalorizarea sau revalorizarea valutei naționale influențează direct nivelul inflației, la fel și invers. Deci, săpăm mai adânc.

Am început de la faptul că în noiembrie 2011, Banca Națională a redus, în patru etape, adică în patru luni, rata de refinanțare de la 10% la 4,5% anual.

Dar trebuie să examinăm lucrurile de mai devreme, din 2008, când Europa și SUA deja erau atacate de criza economică mondială, iar Moldova doar se pregătea de consecințele ei, ca un ecou al exploziei.

Încă la începutul anului 2008, Banca Națională a ridicat rata de refinanțare, care era și așa destul de înaltă, de la 16% la începutul anului până la 18,5% în luna mai, iar mai târziu a decis reducerea acesteia.  

Dinamica ratei de bază a BNM în anii 2008-2014

  

În mai puțin de 1,5 ani, deja în septembrie 2008, rata de bază a ajuns la nivelul său minim istoric – 5% anual. Pentru orice piață, chiar și una în curs de dezvoltare cum este economia moldovenească, o atare reducere – de 3,7 ori! - într-o perioadă atât de scurtă, trebuie să aibă motivația sa.

Banca Națională se pregătea de criză?

Reducerea ratei de bază, scade din presiunea creditară asupra businessului. Pe de altă parte, nimeni nu se grăbește să contracteze împrumuturi într-o perioadă de criză. 

Totodată, este FOARTE important un mic detaliu. Din 2008 până în aprilie 2009, rata VMS a  fost atât de risipitoare pentru buget (de la 15% la 23%), încât în aceste condiții orice bancă comercială, într-o etapă de criză, mai degrabă și-ar fi plasat cu plăcere mijloacele sale libere în VMS, decât în credite de risc.

Și băncile care au acumulat lichiditate  își direcționează resursele pe segmentul cu un grad înalt de lichiditate – valorile mobiliare de stat.

Rata medie anuală pentru GKO -91 de zile în anii 2008-2014

Înțelegând asta, BNM decide reducerea bruscă a ratei de bază, deoarece anume de această rată este legată piața VMS. Banii, cu adevărat, merg pe piața VMS, iar acolo deja îi așteaptă...rate reduse.

Dinamica ratei pe VMS – 91 zile pe fundalul dinamicii ratei de bază a BNM în anii 2008-2014

 Atrageți atenția, cât de brusc a căzut rentabilitatea pe rata VMS, direct reflectând reducerea ratei de bază, indicată în graficul anterior. Și aici, două grafice în comparație.

Ceea ce indică direct asupra dependenței ratei VMS de rata de bază a Băncii Naționale. Și asta înseamnă că au fost determinate și cauzele reducerii bruște a ratei de bază în 2009.

Obiectivul de bază al BNM este menținerea nivelului inflației în cadrul prognozat. Anume acest obiectiv, reducerea inflației, a fost soluționată de BNM în perioada dintre anii 2001 – 2008.

În această perioadă, cifrele reale ale inflației au fost mai mari decât cele prognozate de Banca Națională și nimeni nu a reușit să mențină inflația în parametrii planificați.

Nivelul inflației în Moldova, în anii 2001 -2013

În anul 2009 criză oferă o astfel de oportunitate. La finele anului 2009, inflația din Moldova a fost ZERO! Și asta după 12,7% în anul precedent, 2008.

Banca Națională ar fi trebuit să ia situația sub control și să nu permită inflației să crească atât de brusc. Nu a fost să fie și în 2009, în prognozele sale pentru anul 2010, BNM stabilește un nivel al inflației de 7,7 procente și chiar ajunge la el. Pentru anul 2011, prognoza BNM este și mai mare – 9,6 procente, dar în realitate nu o atinge și în final inflația înregistrează 7,6%.

Retragere necesară. Dorin Drăguțanu a fost numit în funcția de Guvernator al BNM în noiembrie 2009, nefiind anterior funcționar al Băncii Centrale și astfel ne-cunoscând încă bucătăria internă. De aceea, puțin probabil că a reușit la acea vreme să intre în toate detaliile pentru a putea corecta situația în anii 2010-2011.

Și aici ajungem la partea cea mai interesantă. Vă amintiți finele anului 2011, Banca Națională scade brusc rata de bază – de la 10% la 4,5% deja în februarie 2012. Care este cauza? Acum Banca Națională adoptă o strategie nu atât de reducere a nivelului inflației, cât pentru menținerea ei în cadrul nivelului de 5% anual, plus – minus 1,5 puncte procentuale. Dar cum poți menține prognoza stabilită pentru anul 2012 dacă ”poziția de start”, adică inflația pentru anul precedent, este de 7,6%. Trebuie redusă baza și încă  brusc.

În anii 2008-2009, Banca Națională a redus rata de bază pentru că se pregătea de criză, astfel a încercat să pregătească ”airbagul” pentru economie, care a intrat în stagnare, pentru că o rată de bază mică stimulează rate mici la credite și trebuie să ducă la dezvoltarea economiei.

Vă propun să examinăm încă o dată grafica dependenței ratelor la VMS la rata de bază.

Dinamica ratei la VMS – 91 zile pe fundalul dinamicii ratei de bază a BNM în anii 2008-2014

 Se atestă un ”eșec” în anul de criză 2009 și...cât ar fi de straniu, un nou ”eșec” la începutul anului 2012. Dar, dacă patru ani în urmă acest fenomen era argumentat de criza mondială,  atunci prin ce se explică în anul 2012?

 Și tocmai în 2012, BNM a început intervențiile valutare puternice prin cumpărarea valutei și astfel majorarea masei monetare. Această practică a fost continuată și în anul 2013, ceea ce într-un final a reprezentat o presiune asupra cursului leului.

 Pe de o parte, BNM are menirea să susțină nivelul inflației și a depus eforturi serioase pentru a ieși din indicatorul cu două cifre a anilor 2003-2008. După anul 2009, când inflația a scăzut la zero, BNM și-a schimbat prioritățile și nu mai menține inflația, ci o creează. În 2010 planifică inflația la nivel de 7,7 la sută anual, dar de fapt aceasta a constituit 7,4 la sută.

 Abia peste doi ani, în 2012, BNM stabilește o marjă de 5 la sută pentru inflație, creându-i un cadru de plus-minus 1,5 puncte procentuale.

 Iată cum arată dinamica inflației pentru anii 2012-2013, pe lună calculat anual, adică pentru fiecare lună pentru ultimele 12 luni.

 
 

Reiese că deja din februarie 2012, nivelul inflației se menține în cadrul Băncii Naționale – 5% plus – minus 1,5 puncte procentuale – adică de la 3,5 la 6,5% anual. Graficul arată clar că inflația indicată de BNM de 5% - este o rată supraevaluată. Era nevoie de o corectare la nivel de 3,5%, plus – minus un punct. 

Pentru a menține inflația în nivelul de cinci procente, dar urmărind tendințele economiei, BNM nu aplică corectarea prognozelor sale și a cadrului, ci face intervenții valutare cu scopul de a menține nivelul inflației în cadrul prevăzut. 

Și acest lucru are loc pe fundalul unei rate de baze reduse, pe care BNM o micșorează în aprilie 2013 cu încă un punct – până la 3,5 la sută anual.  

Banca Națională susține că motiv pentru intervențiile sale valutare din anii 2012-2013 a servit necesitatea susținerii nivelului  inflației în cadrul prevăzut. Adică, Banca nu-l poate menține mai sus de 5% și încearcă să facă acest lucru prin intervenții valutare.  

Deci, au fost reale motivele care ar putea justifica scopul BNM și ar impune Banca să facă intervenții valutare în volume colosale în vara anului 2012 și vara anului 2013?

Dar anume aceste intervenții, credem, au și fost punctul de pornire pe drumul, care a dus la devalorizarea ulterioară a leului.  

Ce avem într-un final?

- Rata de bază redusă și în consecință, pierderea investitorilor

- Rate reduse la credite și depozite

- Devalorizarea valutei naționale

Și....un nivel relativ redus al inflației...până când. 

Da, indicatorul inflației de la noi este definit ca pentru țări în curs de dezvoltare, la nivel de 5%. În țările UE, normalitate este indicatorul de 2%. Și atunci când în 2009 câteva țările ale UE, care nu fac parte din zona europeană, au decis să-și devalorizeze valuta, Banca Europeană Centrală s-a expus destul de dur:

Din declarația BEC: ”Capacitatea unor state ale Uniunii Europene de a-și devaloriza valuta, cu scop de a obține facilități economice,  pune în pericol integritatea întregii piețe”. Atunci, această declarație viza Polonia și Ungaria, care au operat devalorizări de valută, făcând mărfurile lor  mai competitive pe piața europeană, în primul an post-criză.

Moldova este o țară puternic dependentă de importuri și devalorizarea valutei sale pe de o parte trebuie să stimuleze exportul, atunci din contul mărfurilor importate (or Moldova încă nu este în capacitatea de a se auto-asigura cu cele necesare, în primul rând cu resurse energetice) presiunea devalorizării valutei asupra inflației va fi nu doar inevitabilă, dar și foarte puternică.

Iată și poziția Fondului Monetar Internațională, prezentată în 2009 de Johan Mathison, reprezentantul de pe atunci al FMI în Moldova, care a comentat devalorizarea valutei de pe atunci din România și Bulgaria. Ne cerem scuze pentru imposibilitatea traduceri mot-a-mot.

FMI considera atunci că: ”dacă nu se face acest lucru (nu va fi devalorizată valuta națională), cursul va fi supraapreciat și atunci va apărea o situație care va contribui la păstrarea cererii și a interesului înalt pentru importuri”. De aceea, recomandările FMI în condițiile unei crize de durată sunt următoarele: ”Airbagurile pentru economia țării nu sunt rezervele valutare, ci cursul valutei naționale. Iar rezervele valutare servesc doar ca resursă, care nu permite să se ajungă la situația în care cursul să se prăbușească peste noapte”.

Se poate vorbi mult despre rolul Băncii Naționale în devalorizarea valutei și susținerea nivelului inflației.

Realitatea economică vorbește despre faptul că o rată de bază înaltă temperează ritmul inflației, deoarece se scumpesc creditele. Dar în același timp, țara devine mai atractivă pentru investitori, ceea ce scumpește cererea pentru valută națională. Dacă este invers, atunci ratele reduse stimulează creșterea economică, dar țara pierde investitori și se reduce cererea pentru valuta națională.

Este important să se găsească un echilibru și să nu se facă valuri puternice. Banca Centrală mai are rezerve și vânt pentru a opri valurile cursului valutar, doar trebuie să le folosească. În caz contrar, scopul său de bază – inflația – nu va mai putea fi menținută.

Or, tendințe pentru asta există, din păcate. Dacă cursul leului va trece de pragul psihologic de 14 lei per dolar, devalorizarea valutei nu se va opri. Adică, dacă până la acest prag cursul vine temperat, sau atent...atunci, depășindu-l, va fi de neoprit, deoarece cererea va prevala asupra ofertei.

În această săptămână, la una din casele de schimb valutar, un bun cunoscut de-al meu a zis: astăzi nu sunt probleme la vânzarea valutei, sunt probleme la achiziționarea ei....

Concluziile le faceți singuri.

 InfoMarket «În temă» - proiect comun al agenției cu postul de televiziune MBC.

Emisiunea poate fi vizionată la postul tv MBC

- vineri, ora 19.30;

- luni, ora 07.15 (reluare)

Noutați dupa tema