Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Acțiunile bancare nu mai sunt lichide?

Acțiunile bancare nu mai sunt lichide?

Pe parcursul ultimilor trei ani toți am observat mișcările active cu acțiunile mai multor bănci comerciale din Moldova, atât a celor mari cât și a celor mici.

În presă s-au folosit activ îmbinări ca ”atacuri raider” sau ”netransparența componenței acționarilor”.

În consecință, au apărut și modificări în legislație. Pe data de 5 aprilie 2013 a intrat în vigoarea Legea prin care se interzice rezidenților zonelor offshore să dețină acțiuni în băncile moldovenești. Adică, companiile care nu aplică standarde internaționale de transparență și anume acestea sunt offshore, nu au dreptul să dețină bănci în Moldova.

Legea prevede că companiile din zonele offshore nu vor putea direct sau indirect să dețină cote în capitalul social al băncilor moldovenești și sunt obligate să se înregistreze în Moldova, sau să înstrăineze cota de participare în decursul unui an din data intrării în vigoare a legii.

Scopul principal al acestor modificări este asigurarea transparenței activității băncilor și prevenirea unor atacuri raider prin rezidenții zonelor offshore.

A trecut mai bine de un an de la intrarea în vigoare a acestor modificări și teoretic nicio companie offshore direct sau indirect nu mai deține nicio acțiune în băncile moldovenești. Teoretic. Dar ce se întâmplă de fapt? Banca Națională, care trebuie să asigure controlul asupra executării acestei legi, în cazul în care depistează încălcări, din 5 aprilie curent deja are dreptul să atace în instanță. Dar, despre situația din sfera bancară la acest capitol încă nu se aude nimic. Cel puțin public.

Adică pe această lege s-a făcut lobby, iar raportul privind executarea ei a fost uitat?

Actualmente, sunt și dacă în componența acționarilor băncilor se identifică măcar o companie offshore, Banca Națională este obligată să atace în instanță și astfel, pe de o parte să execute legea și pe de altă parte să-i oblige pe acționarii offshore să facă același lucru.

Deoarece, Banca Națională vorbește despre transparență în activitatea sa și cere transparență de la sectorul bancar, atunci concluzia este că nu mai avem acționari offshore în bănci, sau că regulatorul nu-și respectă obligațiunile. Ar fi interesant să verificăm acest lucru. Deoarece, dacă Banca Centrală tace, asta ar însemna că nu mai există acționari offshore. Personal, sunt sceptic.

Pe de altă parte, dacă această lege este executată, atunci de ce instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Corporația Financiară Internațională de pe lângă Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, au sistat colaborarea lor cu băncile care nu au componența acționarilor transparentă?

 

Reprezentanta BERD în Moldova, Iulia Otto: ”Decizia noastră nu are legătură cu băncile. Ele sunt sănătoase și conduse de echipe bune. Dar noi nu știm cine este proprietarul băncii. Temerile noastre sunt legate de evenimentele la nivel de acționari”

 

 

Și dacă anul trecut, investițiile  BERD în sectorul bancar al Moldovei au depășit 40 de mil de euro, atunci în anul curent nivelul lor s-a redus la 20 de milioane de euro.

 

Adică, pe de o parte organizațiile financiare internaționale mai au întrebări privind componența acționarilor la un șir de bănci, iar BNM din motive necunoscute nu le poate risipi îndoielile. Deci, respectiv, presupunerile mele că BNM nu-și onorează pe deplin funcțiile, nu sunt lipsite de motivație. Banca Națională are competențe să facă ordine printre acționarii băncilor comerciale și atunci când banca nu poate face acest lucru singură, o poate face prin intermediul instanțelor. Or, anume această posibilitate a fost introdusă în modificările legislative privind structurile financiare, care au intrat în vigoare în aprilie 2013. ..

Și în loc să folosească mecanismul existent de control asupra băncilor și a acționarilor, BNM din nou face lobby pentru modificările legislative noi.

Astfel, pe 26 iunie curent, în Parlament a fost audiat pachetul de modificări la mai multe acte normative, care propun trei modificări de bază:

 

1. Reducerea pragului cotei de acțiuni bancare de la 5% la1%, pentru cumpărarea cărora este nevoie de permisiunea BNM

 

2 Acțiunile băncilor nu pot fi obiect de gaj

 

3. Înăsprirea pedepselor față de managementul băncilor comerciale

 

 

Dacă anterior, pentru cumpărarea a cinci și mai multe procente din acțiunile băncii, cumpărătorul sau investitorul trebuia să obțină permis de la Banca Națională, în primul rând pentru a demonstra proveniența legală a banilor care sunt plătiți pentru acțiuni, atunci acum acest prag va fi redus la 1%. Între timp în raportul special al BNM, cerința de a face publică informația despre acționarii care dețin unul sau mai multe procente de acțiuni este prezentă demult. Diferența este doar în faptul că pentru procurarea acțiunilor până la 5 procente nu trebuie să se obțină permisul Băncii Naționale. Iar informația despre acționarii cu un procent, Banca avea și putea executa supravegherea sau putea reacționa potrivit legislației. 

 

 

 

Cumpărătorul și anterior înconjura necesitatea de a obține un permis de la Banca Națională, împărțea pachetele în mai puțin de 5 procente și astfel de exemple sunt foarte multe. Da, reducerea pragului de la 5 la un procent va complica viața potențialului cumpărător, dar nu atât de puternic cum crede autorul legii. Și în consecință, pachetele de acțiuni pot fi împărțite în o sută și un acționar. Și nu o fac pentru că nu vor să obțină autorizare, dar pentru că acest proces se  tergiversează pe luni.....Dar despre asta mai târziu. 

 

 

 

De fapt, Banca Națională și fără asta deține multiple instrumente pentru a controla în totalitate activitatea băncilor, administrația acestora și chiar acționarii. Doar că Banca nu se prea folosește de acestea. 

 

 

Iar atunci când sunt impuse tot mai multe limite, chiar sunt funcționari care cred naiv că vor ajuta? Cum au ocolit anterior interdicțiile, așa vor fi ocolite și acum. Instituirea interdicțiilor impune participanții de pe piață să caute căi de ocolire și businessul întotdeauna, accentuez, întotdeauna, le găsește. Dacă interdicțiile ar fi rezonabile, civilizare, atunci și businessul nu le-ar evita. Businessului îi este mai ușor să lucreze în baza unor legi rezonabile.  

 

 Reducerea pragului de la 5% la un procent va omorî piața de valori, care și așa abia respiră. Va dori investitorul, de exemplu o companie de asigurări care trebuie să dețină rezerve în lichiditate, să cumpere câteva procente de acțiuni bancare, care au fost expuse la vânzare. Are nevoie de autorizarea Băncii Naționale. Iar Banca are 60 de zile! pentru examinarea cererii. Iar în ziua a 59-a BNM cere informații suplimentare și iar prelungește termenul de examinare. În această perioadă, spuneți, cumpărătorul poate aștepta? Oare chiar cumpărătorul, în condițiilor unor astfel de interdicții, va investi în acțiunile bancare, doar ele apriori fiind un instrument financiar cu un grad înalt de lichiditate, încetează să mai fie la fel. 

 

 

 

LICHIDITÁTE, (2) lichidități, s. f. 1. însușirea de a fi lichid (1). 2. (Fin.) Disponibilitate de active suficiente pentru a face față obligațiilor de plată, când acestea ajung la scadență. – Din fr. liquidité. Linchid înseamnă convertit în bani.

Și deoarece, acum și un procent din acțiuni nu poate fi convertit rapid în bani, concluzia este doar una: acțiunile bancare nu mai sunt lichide! Iată care sunt rezultatele modificărilor.

 

Și ce este interesant, proiectul de lege s-a discutat în Parlament pe 26 iunie, cu o zi până la semnarea de către Moldova a Acordului cu UE. Iar în Uniunea Europeană autorizarea băncii centrale pentru procurarea acțiunilor este eliberată doar potențialilor cumpărători pentru 10% și mai mult din acțiunile bancare. Noi am avut un prag de 5 la sută, iar acum se propune un procent. Nu vi se pare că deputații au o abordare selectivă la implementarea normelor europene în Moldova. 

 

 

Fiecare știe din copilărie că legea de bază a Republicii Moldova este Constituția.

 

Și articolul 127 din Legea supremă spune că:

   (1) Statul ocroteşte proprietatea.

   (2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

 Modificările interzic proprietarilor de acțiuni bancare să dispună de proprietatea lor.

Astfel, proiectul de lege interzice transmiterea acțiunilor bancare în gaj și includerea lor în capitalul social al altor întreprinderi. Astfel, autorii legii speră să prevină cazurile de schimbare a proprietarilor (sau presiunile asupra proprietarilor) fără acordul Băncii Naționale

Stai un pic, domnilor!

Care ar fi sensul pentru investitori, străini sau din țară, să cumpere acțiunile băncilor, dacă nu poate elementar să-și realizeze dreptul de proprietar, nici să le vândă, nici să le pună gaj, nici să le folosească după bunul său plac, așa cum o face cu altă proprietate deținută.

Adică, potrivit Constituției statul garantează proprietarului realizarea dreptului să de proprietate sub orice formă, cu o singură virgulă – dacă acesta nu vine în contradicție cu interesele societății.

Deci, domnilor proprietari de acțiuni ale băncilor moldovenești, vă felicit, odată cu adoptarea modificărilor la lege, proprietatea voastră va veni în contradicție cu interesele societății? Sau totuși modificările contravin Constituției?

Cât ține de cea de-a treia modificare, care este una principială – creșterea responsabilității penale a managementului băncilor, aici este pe față o discriminare ordinară.

 

Iată ce a declarat în acest sens Dorin Drăguțanu, în cadrul audierilor parlamentare: ”Băncile sunt instituții speciale. Administratorul unei bănci se deosebește de un director al fabricii de încălțăminte. Consecințele de la pierderea activității conducătorului unei bănci are o influență mult mai mare asupra stabilității financiare decât pierderile directorului unei alte întreprinderi. Pentru instituțiile speciale cu riscuri speiale trebuie să fie și o cerință de responsabilitate specială.

Dar oare nu există aceste cerințe speciale? Iar noile modificări la lege, dacă ele nu vor fi elaborate până la urmă, nu au o prevedere clară când vine această responsabilitate penală pentru managerii băncilor. Atunci când a luat de pe masă pixul Parker, cumpărat din banii băncii sau când a intrat în depozitar cu propria valiză? Cine va face determinarea?!

 Dacă ați avut posibilitatea să urmăriți ședința Parlamentului din 26 iunie, ați văzut multe întrebări interesante, care au fost adresate autorilor proiectului de lege. Unii deputați, apropo din diferite fracțiuni și asta este important, înțeleg destul de bine tema și mulți s-au expus împotriva acestor modificări.

Mi-a plăcut expunerea deputatului Iurie Bolboceanu (minutul 110) care a scos ideea principală a oponenților proiectului de lege și în același timp gaura proiectului. Deputatul s-a adresat președintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

 

”În diferite perioade am acordat Băncii Naționale funcții excepționale, pe care nu le deține astăzi nicio instituție a statului în afară de BNM.

 

 

Funcția de reglementare, licențiere, control, supraveghere, concentrare. Toate sunt în mâinile BNM. Mai mult, Banca deține și dreptul de a aplica proceduri inter-judiciare, care țin de lichidarea băncilor.

 

 

Banca Națională are atribuții excepționale. Dar între timp băncile falimentează și nimeni nu poartă răspundere. Ați avut la comisie discuții care ar fi responsabilitatea Băncii Naționale în acest proiect de lege”.

 

 

În replică, Veaceslav Ioniță a răspuns, după o pauză: ”În comisie nu am discutat, dar dacă veți veni la comisie, vom discuta”

 

 Proiectul de lege a fost pus la vot. În sală erau prezenți 67 de deputați, numărul de voturi pentru susținerea proiectului fiind de 36. Legea a fost adoptată în prima lectură.

Am început de la faptul că acum un an BNM a insistat pe intrarea în vigoare a legii care interzicea companiilor offshore să dețină acțiuni ale băncilor. Poate deputații, înainte de a vota noile modificări, vor cere un raport privind activitatea Băncii în baza modificărilor anterioare? Deja astăzi, BNM trebuie să dețină tot tabloul proprietarilor de la un procent (reieșind din instrucția aprobată tot de Bancă), are destule atribuții pentru asta.

În loc să impună noi interdicții, care vin în contradicție cu normele europene și Constituția Moldovei, care limitează cu drepturile legale ale cetățenilor.

Dar cineva trebuie să urmărească executarea legislației în vigoare, fără a se sustrage pe noile proiecte de lege?