15 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificare

15 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificare

 Comentariul agenției InfoMarket

Pentru piața financiară din Moldova, anul 2002 a fost unul însemnat. Atunci au apărut în țară primele companii de leasing, care au devenit o alternativă a creditării bancare. Întâi de toate, în domeniul auto. A devenit mai simplu să-ți cumperi un autoturism, iar asta, la rândul său, a dat un impuls și pentru dezvoltarea companiilor de asigurări (inclusiv CASCO, obligatorie pentru beneficiarul de leasing).

Prima companie de leasing – EuroLeasing – a fost înregistrată în iulie 2002 și a lucrat, în mare parte, pe banii atrași de la Victoriabank, a doua – MAIB – Leasing – din septembrie 2002, fiind finanțată inițial de Moldova – Agroindbank. A treia compania a fost IMC Leasing, redenumită ulterior în Express Leasing & Microfinance.

În 2005, Parlamentul a adoptat noua Legea privind leasingul, care a intrat în vigoare în a doua jumătate a anului, fiind un nou impuls pentru piață. În vara anului viitor în țară a fost înregistrată prima companie de leasingu cu 100% capital străin – Total Leasing. Atragerea mijloacelor de peste hotare a impus piața să reducă din rate: în 2006 rata medie la leasingul auto era de 17-185 anual în valută. Total – Leasing propunea 14-15%. Celelalte companii au fost impuse să se reorienteze și să caute resurse mai ieftine pentru a reduce marja.

Perioada de ”aur” pentru leasing au fost anii 2006 – 2007, datorită mai multor factori:

- rate destul de acceptabile pentru debitori — în medie 15% anual:

- termenul de leasing a fost majorat de la trei ani la cinci;

- a fost redus comisionul pentru emitere (de la 2 la 1,5-1%);

- pentru clienții de calitate suma contribuției inițială putea fi redusă de la standardul de 30% din suma achiziției, la 5% (participația inițială simbolică);

- companiile de asigurări au lansat serviciul de asigurări CASCO achitat treptat (în mare parte cu plăți de două ori pe an, sau trimestrial).

La toate astea s-au mai adăugat viteza de deservire și adoptarea deciziilor în termen de la 1 la 3 zile.

În același timp, la bancă procesul de obținere a creditelor este mai meticulos, cu mai multe trepte și care cere un număr mai mare de documente, inclusiv, de timp. Însă băncile nu puteau lucra altfel. La eliberarea creditului, de exemplu, pentru achiziționarea unui autoturism, acesta era înregistrat imediat pe cumpărătorul final. În cazul apariției unei probleme la achitarea creditului, relațiile dintre creditor și debitor se complică și ocupă timp, inclusiv cu atragerea instațelor de judecată în acest proces.

Leasingul, spre deosebire de creditul bancar, presupune că bunurile achiziționate (automobilul) rămâne în proprietatea companiei de leasing până la încheierea termenului contractului. Acest lucru înseamnă că, cumpărătorul este tot timpul sub control. În cazul în care rata lunară nu este achitată, el poate fi refuzat de compania de leasing când are nevoie de foaia de parcurs pentru a putea circula cu mijlocul de transport atât în țară, cât și peste hotare. În cazul în care cumpărătorul nu-și onorează ratele lunare trei – patru luni, compania de leasing poate găsi ușor, prin intermediul poliției, automobilul, care este preluat, pentru că reprezintă proprietatea companiei. Contribuția inițială de 30% pentru client face posibilă vânzarea fără probleme a automobilului pe piața secundară, în cazul în care cumpărătorul acestuia refuză să mai plătească ratele pe contractul de leasing. Mai mult, activele cumpărate în leasing sunt asigurate de cumpărător.

De fapt, contribuția inițială este un subiect sensibil. În anii 2006-2007, în lupta pentru clienți, companiile de leasing practicau dumpingul, permițând unor clienți să  achite doar 5% din suma achiziției. Din cauza acestor proceduri, în anii 2008-2009 mulți au ”ars”. Este una când se vorbește despre 5% din prețul unui automobil ieftin, și este altceva atunci când 5% se percep din valoarea unui automobil de clasa Premium. S-a plimbat clientul jumătate de an cu o mașină de 80-100 mii euro, a achitat pentru asta 4-5 mii de euro și a ”returnat” automobilul companiei de leasing. Din cauza acestor scheme, multe companii de leasing au suportat pierderi.

În 15 ani au fost și cazuri neplăcute pentru clienți, când aceștia erau lipsiți de bunurile cumpărate din greșeala companiei de leasing. Majoritatea companiilor operează cu mijloace împrumutate și în cazul în care nu-și onorează la timp creditul său, problemele se extind și asupra clienților. Creditorul aresta toată proprietatea companiei de leasing, inclusiv cea care a fost cumpărată de clienți (sau aproape cumpărată), însă nu s-a reușit perfectarea actelor de proprietate. Oamenii au pierdut mașini, s-au judecat....Unii au reușit să-și recâștige bunurile sau banii, alții – nu. Anume pe astfel de exemple se poate vorbi despre avantajele creditării bancare, unde debitorii sunt protejați mai mult, decât cei ai companiilor de leasing. Totuși, astfel de exemple nu au fost multe în istoria Moldovei, deoarece debitorii au început să atragă atenția la fondatorii companiilor de leasing și sursele de finanțare a acesteia.

Criza i-a impus pe toi să se reformateze și să fie mai prudenți: tehnologiile de leasing nu au fost inventate în zadar, deoarece chiar și cel mai bun client, azi – mâine poate aduce pierderi. Chiar și așa, leasingul rămâne cel mai atractiv instrument pentru companii și persoanele fizice, întâi de toate – pentru renovarea parcului auto.

La finele anului trecut, ponderea automobilelor în totalul serviciilor de leasing a fost de 88,1%. Este un indice mai mic decât în  2015  (90,1%) și 2014 (93,2%), dar cel mai mult în 2013  (84%).

Structura mijloacelor de bază, acordate în leasing (mil lei)

 

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Mijloacele de bază transmise în leasing (total)

535,4

837,1

816,1

1136,8

1071,1

1089,2

1231,5

inclusiv, mijloace de transport 

449,1

661,5

712,3

961,5

997,7

981,8

1085,2

mașini și utilaje 

46,3

94,3

64,9

99,7

27,3

60,5

88,5

edificii și construcții specifice 

39,5

57,7

20,6

74,4

32,4

28,1

55,4

alte mijloace de bază

0,5

23,7

18,3

1,2

13,7

18,8

0,5

Potrivit statisticii oficiale, cinci companii de leasing (din 26 care activează în prezent) dețin până la 80% din piață. În diferiți ani, lideri la volumul activelor acordate în leasing, au fost diferite companii. Doar poate fi observată o anumită regularitate: participanți activi în ultimii cinci ani sunt șapte subiecți de bază (în ordine alfabetică): BT Leasing MD, Capital Leasing, Finance Leasing Company, MAIB-Leasing, Total Leasing & Finance, Raiffeisen Leasing, Victoria Leasing.

TOP – 5 companii de leasing după volumum mijloacelor de bază acordate în leasing

 

2012

2013

2014

2015

2016

1

MAIB Leasing

Finance Leasing Co.

MAIB Leasing

Total Leasing

BT Leasing MD

2

Capital Leasing

MAIB Leasing

Total Leasing

BT Leasing MD

Total Leasing

3

Total Leasing

Total Leasing

Finance Leasing Co.

Capital Leasing

Capital Leasing

4

Raiffeisen Leasing

Capital Leasing

BT Leasing MD

Finance Leasing Co.

Finance Leasing Co.

5

Victoria Leasing

Victoria Leasing

Capital Leasing

MAIB Leasing

Raiffeisen Leasing

TOP-5:

market share

67%

72%

70%

72,25%

78,1%

În 15 ani, piața de leasing a fost supusă mai multor schimbări. Una din principalele este diversificarea businessului. Un șir de companii chiar și-au schimbat denumirea. Astfel,  Express Leasing a devenit Express Leasing & Microcredit; Total Leasing a devenit Total Leasing & Finance; Top Leasing a devenit Top Leasing & Credt și altele.

Astfel, unele companii, care se poziționau drept leasing, au intrat pe un alt sector – creditarea non-bancară (organizații de microfinanțare). Aceste companii au două tipuri de servicii, două tipuri de raportate și două liste de concurenți. Pe piața creditării mico și non-bancare concurența este mai acerbă decât pe piața de leasing. Aici operează 116 participanți (în 2016).

Însă, unele companii de leasing au reușit să se consolideze serios pe această piață. În 2016, aceste organizații au acordat credite în sumă de 3,8 mlrd lei. Din acestea, doar cota a două companii de leasing a fost de 18,7% sau 0,7 mlrd lei și anume:   Express Leasing & Microcredit – aproape11%,  Total Leasing & Finance - 7,5%. Cu un an mai devremeîn 2015  — pe piața creditării non-bancare lucrau 91 de organizații, care au emis credite de 2,87 mlrd lei. Atunci, celor două companii menționate mai sus  le-a revenit 19,8% din volumul total al pieței (10,25% și 9,53%, respectiv) sau  0,57 mrld lei.

Participanții de pe segmentul creditării non-bancare (organizațiile microfinanciare) concurează nu doar între ele, dar și cu creditarea bancară retail, a businessului mic și mijlociu. În ultimul an, băncile, în contextul unei lichidități mari, au început o luptă mai mare pentru clienți, numărul cărora s-a redus semnificativ din cauza mai multor factori interni și externi.

La finele anului 2016, portofoliul de creditare a tuturor băncilor comerciale din Moldova a fost de 34,8 mlrd lei, în descreștere cu 9% într-un an! Cu 12,8% s-a redus numărul creditelor noi acordate. Iar între timp, ponderea creditelor neperformante a crescut, într-un an, cu 6,4 p.p. și a însumat în total pe sistem 16,3%. Adică, piața s-a redus puternic, iar portofoliul s-a deteriorat.

Dacă (în rezultatul anului 2016) cumulăm portofoliul băncilor comerciale (34,8 mlrd lei), al organizațiilor de micro-finanțare (3,79 mlrd lei), precum și al companiilor de leasing (1,23 mlrd lei), reiese că, piața ”cumulată” a creditelor din Moldova a constituit, în 2016, 39,82 mlrd lei. Din suma totală, ponderea băncilor a fost de  87,4%; a organizațiilor de creditare non-bancare – 9,5%; a companiilor de leasing – 3,1%. Luând în considerare că, companiile de leasing ocupă aproape a cincea parte din piața creditelor non-bancare, cota acestora este de aproximativ 5% din piața împrumuturilor din Moldova.

Pentru comparație. În rezultatul anului 2015, piața ”cumulată” a creditelor din Moldova a fost de 42,15 mlrd lei . Din acestea, portofoliul de credite al băncilor a fost de   38,19 mlrd lei (cota – 90,6%); organizații de microfinanțare  - 2,87 mlrd lei (cota - 6,8%); companii de leasing - 1,09 mlrd lei (cota – 2,6%). Reiese că, în 2016 cota băncilor în portofoliul cumulat s-a redus, iar cota companiilor de microfinanțare și leasing – a crescut.

Unii participanți ai pieței de leasing, dimpotrivă, cred că fiecare trebuie să se ocupe cu treburile sale. Ieșirea unor companii de leasing pe piața microfinanțării le aduce, de o parte mai mult venit, de altă parte este însoțită de mai multe riscuri.

Încă un moment. Companiile mari (în special cu participarea capitalului străini) demult pledează pentru ca, subiecții de leasing să treacă obligatoriu procedura de licențiere și să intre sub reglementarea Băncii Naționale sau a Comisiei Naționale pentru Piața Financiară. Acest lucru ar permite stabilirea și monitorizarea regulilor unice de joc pe piață, care ar asigura profesionalism, stabilitate și transparență acesteia, iar regulatorul ar putea reacționa în cazul încălcării legislației și a drepturilor consumatorului. Acest lucru ar fi posibil în cazul în care regulatorul, într-adevăr ar lucra și ar numit specialiști pentru acest domeniu, și nu doar  ar beneficia de contribuții din partea companiilor.

Până atunci, datele despre activitatea companiilor de leasing sunt publicate de statistica oficială, cu informații generale despre piață, fără date despre fiecare companie. Informația despre organizațiile de microfinanțare sunt acumulate și publicate de CNPF. Totodată, acestea, în comparație cu băncile comerciale, nu au un regulator, care ar putea asigura un control suplimentar.  

Și oponenții licențierii operează cu argumente convingătoare: companiile de leasing și organizațiile de microfinanțare nu atrag mijloace de la populație, ci operează cu resurse proprii (asumându-și riscurile) sau cu mijloace atrase de la alte persoane juridice, inclusiv internaționale (în baza contractelor bilaterale). Potrivit lor, o implicare suplimentară a organelor de stat în activitatea structurilor comerciale independente, este inadmisibilă.

În ultimul timp, perspectivele de dezvoltare ale businessului de leasing conturează noi realități. De o parte, băncile comerciale, care au o lichiditate sporită, s-au activizat în lupta pentru clienți, propunându-le condiții atractive de finanțare – atât în valută națională, cât și în cea străină. De altă parte, piața clienților s-a îngustat simțitor, iar riscurile au crescut. Mai mult, sub presiunea partenerilor internaționali ai Moldovei, sectorul bancar al țării tot mai mult preia standardizarea internațională. 

Nu este un secret că, anterior existau două tipuri de debitori bancari: cei care treceau procedura standard de evaluare a veniturilor și riscurilor și cei pentru care ”s-a pus cuvânt”. Anume creditele eliberate celor ”pentru care s-a dat un sunet”, de cele mai multe ori, devin neperformante. Deși există multe excepții, când conducerea și acționarii băncii au influențat asupra vitezei adoptării deciziilor pentru debitorii de încredere, care și-au respectat obligațiunile în termen.

Resetarea actuală a întregului sistem bancar va duce la faptul că ”drepturile la telefon” vor dispărea. Asta înseamnă că, debitorul va putea influența asupra rezultatelor și termenului de adoptare a deciziei doar prezentând tot pachetul necesar de documente.

Într-o astfel de situație companiile de leasing au de câștigat. Acestea, în continuare, nu sunt licențiate, nu sunt supuse unui control special, riscă sau cu banii acționarilor, sau a partenerilor, dar pot elibera credite sau leasing clienților cărora le cunosc istoria de creditare. Totodată și riscurile pentru companiile de leasing sunt mai mici – activele procurate rămân în proprietatea lor pana la încheierea termenului contractului de leasing, iar tehnologiile elaborate în ultimii 15 ani permit palparea clientului la aspecte de încredere sau capacitate de plată.

Încă un privilegiu al leasingului pentru mulți clienți este reducerea diferenței valutare. Acum câțiva ani, Banca Națională a modificat regulamentul privind reglementarea valutară, permițând companiilor de leasing să se achite cu vânzătorul (de exemplu, dealerul care importă mașini în țară) în valută, fără pierderi suplimentare la diferența de curs. În același timp, clienții companiilor de leasing, de asemenea, au primit dreptul să facă plățile lunare în valută. Acesta este un avantaj serios al leasingului față de alte organizații (inclusiv de creditare), care sunt obligate pe teritoriul Moldovei să facă plăți doar în valuta națională.

Și perspectivele de dezvoltare a leasingului în Moldova sunt încurajatoare. În țară crește rata impozitelor la automobilele de lux, fapt care ar putea duce la creșterea cererii pentru mașinile din smentul mediu. În România, cota de vânzări a automobilelor noi prin intermediul leasingului depășește 70%, în Moldova – doar aproximativ 30%. Există loc pentru creștere.

În 15 ani de existență și dezvoltare a leasingului în Moldova, piața a acumulat multă experiență valoroasă și își ocupă meritat nișa, influențând asupra segmentelor însoțitoare ale businessului. Datorită leasingului, în țară au crescut vânzările automobilelor noi și volumul asigurărilor CASCO. Mulți și după încheierea termenului de leasing continuă să-și asigure mașinile, deși crește cultura asigurării.

Pentru viitorul apropiat prognozele sunt următoarele: unii jucători, fără îndoială, vor rămâne pe acest segment, folosind bonusul libertății pe fundalul ”curelelor strânse” în sectorul bancar. Alții, și nu este vorba despre o excepție, s-ar putea reprofila în bănci comerciale sau s-ar putea extinde, prin deschiderea unor companii de asigurări, a fondului de pensii, a fondului de risc, creând un holding financiar. Aceeași cale poate fi preluată și de bănci, deși lor le este mai complicat din acest punct de vedere. Iar companiile de leasing, fără îndoială, în special din primele cinci în top, au posibilitatea să continue diversificarea și să mențină pozițiile deja câștigate. // 21.07.2017 – InfoMarket.

Noutați dupa tema