Noutaţi

Cum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Iunie, a.2020În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Denis CHERNOMOREȚ: „Vom promova mierea pe piața externă sub marca comercială unică: „ Miere din Moldova ”

Denis CHERNOMOREȚ: „Vom promova mierea pe piața externă sub marca comercială unică: „ Miere din Moldova ”

Conform Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), pe parcursul perioadei apicole 2019  producerea  mierii de albine în republică a constituit circa 6500 tone, cu 1500 tone (30%) mai mult decât în 2018. Aproximativ 90% din mierea autohtonă este exportată pe piețele externe. Ea este solicitată în Italia, România, Germania, Franța, Slovacia, Polonia, Cehia, Macedonia și alte țări. Mierea este unul dintre puținele produse de origine animală care sunt exportate pe piețele europene. Cu toate acestea, Denis Chernomoreț, președintele Asociației Obștești Green Nations și managerul Proiectului european pentru dezvoltarea apiculturii în Moldova (PEDAM), este de părere că ramura are nevoie de reforme serioase și complexe. Într-un interviu pentru InfoMarket Denis Chernomoreț a prezentat perspectivele și oportunitățile care se deschid în această sferă.

 
InfoMarket: Ce rateuri aveam în această ramură, de ce reforme am avea nevoie?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Nu este vorba de rateuri. Mierea noastră este un produs excelent din toate punctele de vedere. Însă, ea este achiziționată doar pentru a fi utilizată în calitate de amestec pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale mierii din China și America Latină. Este necesar să adoptăm o nouă abordare pentru a începe exportul și livrarea produsului către piețele externe în mod ambalat, sub marca comercială comună „Miere din Moldova”. Trebuie să straduim pentru recunoașterea acesteia de către consumatorii externi. Pentru a obține acest rezultat este necesară restructurarea întregului proces tehnologic, începând cu pașaportizarea electronică a stupinelor și crearea unui registru unic, cu implementarea noilor tehnologii în apicultură, edificarea unui sistem de monitorizare a calității produselor în conformitate cu standardele europene etc.
 
InfoMarket: Și cum ar putea fi implementat acest plan?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Avem elaborată o strategie cuprinzătoare pentru modernizarea apiculturii. Suntem conștienți de faptul că un jucător, chiar dacă este cu pondere, nu poate obține rezultatul dorit fără un parteneriat eficient. Prin urmare, am semnat acorduri de cooperare cu ministerele agriculturii și educației, cu Agenția Moldsilva, cu reprezentanții administrațiilor locale și cu apicultorii. Principiul nostru de bază este ”transparența absolută”.
 
InfoMarket: Până la urmă, proiectul nu se reduce la semnarea acordurilor?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Evident că nu! Noi ne-am mișcat mai departe. Astăzi în Moldova sunt oficial înregistrate peste 6 mii de stupine, care conțin in jur de 225 mii de familii de albine. În medie, este vorba de circa 37 de familii intr-o stupină. Pentru organizarea exportului, aceste volume nu suntsuficiente. Prin urmare, promovăm ideea consolidării apicultorilor în cooperative. Cu suportul nostru, au fost deja înregistrate primele două: Green Apis Nord și Green Apis Sud. În total, pe teritoriul Moldovei vom fi constituite șapte asemenea cooperative.
 
InfoMarket: Și cum îi veți ajuta să desfășoare exportul?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Prin instruire, colaborare cu partenerii: interni și externi. Acordăm membrilor PEDAM consultanță: asistență juridică, contabilă, expertiză în dezvoltarea unei strategii de dezvoltare a afacerii, ținând cont de caracteristicile fiecăruia, în pregătirea pachetului de acte necesare pentru obținerea subvențiilor de stat și a granturilor. Lucrăm pentru elaborarea unei platforme comune de marketing pe piața internă și, în special, pe cea externă.
 
InfoMarket: Care este interacțiunea dintre participanții la proiect?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Voi oferi doar un exemplu al cooperării noastre, cea cu Agenția Moldsilva. Peste 50% din baza meliferă a Moldovei se află amplasată pe teritoriul fondului forestier al țării. Cu toate acestea, în această sferă deocamdată nu există o abordare sistematică. Noi ne-am propus să dezvoltăm o hartă a plantelor melifere din pădurile noastre, să calculăm distribuirea rațională a stupilor. Vom oferi Agenției Moldsilva drone pentru inspectarea întregului fond forestier, inclusiv a culturilor melifere. Vom furniza agenției stupi ecologici și vom ajuta la promovarea mărcii comerciale „Miere de pădure din Moldova”.
 
InfoMarket: Aveți și parteneri străini?
 
Denis CHERNOMOREȚ: Evident. Este vorba despre organizații și fundații donatoare din Uniunea Europeană, agenții guvernamentale care activează în domeniul agriculturii, precum și organizații apicole din Germania și Austria, care își vor împărtăși experiența cu colegii lor din Moldova.
 
InfoMarket: Ați pomenit într-o discuție că proiectul are și o componentă socială ...
 
Denis CHERNOMOREȚ: Intenționăm să instruim în apicultură și persoane cu dizabilități. Apoi, în condiții reciproc avantajoase, le vom oferi stupi pentru a putea lansa o mică afacere. Proiectul le va permite  acestor oameni la modul practic să-și câștige existența.
 
InfoMarket: O abordare similară ar putea fi aplicată și în alte domenii ale agriculturii autohtone?
 
Denis CHERNOMOREȚ: S-ar putea să aveți dreptate. Albina, însă, este o insectă care influiențează producerea a două treimi din alimentele pe care le consumăm zilnic. Iată de ce am decis să începem cu apicultura. // 21.04.2020 — InfoMarket.

Noutați dupa tema