Materialele sectiunii

Între alegeri și FMI

Între alegeri și FMI

Comentariul agenției  InfoMarket

Se creează impresia că Moldova nu are nevoie de Parlament, dacă Guvernul, evitând Legislativul, își asumă răspunderea și adoptă diferite legi. De-ar fi motiv.

Practica, prin care Guvernul își asumă răspundere și adoptă legi sub pretextul necesității stringente, a început în iulie 2014. Atunci au fost emise 11 legi guvernamentale. În octombrie 2014 – alte șapte. Dar atunci, în primul caz, Parlamentul era în vacanță, iar în cel de-al doilea caz, în ajunul alegerilor parlamentare, nu exista o majoritate parlamentară. Atunci acțiunile Guvernului încă mai puteau fi îndreptățite. Iar acum? Cabinetul de miniștri a fost format de majoritatea parlamentară, ceea ce înseamnă că are toată susținerea Parlamentului. Și care este sensul adoptării celor șapte legi de către Guvern, când Parlamentul a deschis sesiunea de toamnă – iarnă și și-a început activitatea?

În general, practica când Guvernul adopta legi pe care tot el le execută, se consideră defectuoasă. Chiar și după 2014, Cabinetul de miniștri în repetate rânduri a recurs la acest truc, care îi permitea să evite audierile parlamentare, ceea ce presupune completări, modificări, sau chiar refuzul de a adopta. Îndată ce apare necesitatea stringentă de a adopta o lege controversată și de a evita Parlamentul, Cabinetul de miniștri ”riscând” cu mandatul său devine legiuitor, fără nicio expertiză, măcar din partea comisiilor parlamentare.

De această dată, motiv a servit obligațiile asumate față de FMI. Deși logic și juridic (Parlamentul doar lucrează!) puțin probabil că acum Guvernul poate fi justificat. Mai ales că, foaia de parcurs cu FMI, inclusiv termenele de executare, sunt cunoscute încă din primăvară.

Odată ce acest lucru a avut loc, vorbește despre faptul că majoritatea nu mai există. În ajunul alegerilor prezidențiale (care vor avea loc pe 30 octombrie) liderii partidelor, care fac parte din actualul Parlament, au avut unele inconveniențe. Și despre unitatea la care s-a ajuns până la învestirea actualului Cabinet de miniștri, puțin probabil că se mai poate vorbi. Este una din versiuni. În apărarea ei vorbește și faptul că trei din cele șapte legi au fost adoptate lejer de actualul Parlament în prima lectură. Și dacă nu ar fi avut loc alegeri, acestea erau votate și în lectură finală. Un alt argument este faptul că atunci când Cabinetul de miniștri devine legiuitor, acesta este convins de rezistența sa (lipsa unității parlamentare, care l-ar demite). În trei ani nici-un Guvern nu a trecut prin această practică.

O altă versiune a celor întâmplate este faptul că printre cele șapte legi adoptate de guvern, există unele controversate,  discutarea activă în societate a cărora (iar acest lucru s-ar fi întâmplat dacă legile erau discutate în cadrul audierilor publice) este deloc convenabilă pentru mulți participanți la cursa prezidențială și ar fi pus în pericol adoptarea lor. Iar ele urmau să fie adoptate. Așa a fost indicația FMI-ului, semnarea programului cu care s-ar deschide robinetul finanțării externe - ”îmbrățișarea partenerilor de dezvoltare”.  Mai mult, înaintea alegerilor prezidențiale, tribuna parlamentară ar fi devenit o arenă electorală, luând în considerare câți deputați au devenit candidați pentru funcția de Președinte.

Una dintre aceste legi, care este puțin spus, controversată, este Legea privind emisiile obligațiunilor de stat în sumă de 13 mlrd 583 mil 717 mii lei. Acești bani (tot printr-o lege asumată de Guvern, evitând Parlamentul) sub garanția Cabinetului de miniștri (a statului) au fost împrumutați de la Banca Națională pentru a fi redresată situația de la  Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank.

Obligațiunile de stat vor fi emise pentru 25 de ani! Vor fi 25 de emisiuni cu un termen de rotație de la un an până la 25 de ani. Hârtiile de valoare cu un rulaj de 1-9 ani vor fi emise cu o rată a dobânzii de 1,4 la sută anual. Rentabilitatea celor cu un termen de 10-25 de ani va fi de 5,3 la sută. În echivalent monetar, pentru suma de 13,6 mlrd lei pentru primul an, din buget vor fi achitate 681,02 mil lei!

Pur matematic, în 25 de ani, Guvernul va achita din bugetul de stat nu doar cele 13,6 mlrd lei convertite în valori mobiliare, dar și 11,5 mlrd lei sub formă de dobândă. Pentru decizia Guvernului, adoptată prin evitarea Parlamentului, contribuabilii din Moldova vor plăti 25,1 mlrd lei. 

Termenul de scadență (ani)

Volumul emisiei (mii lei)

Rata dobânzii

Dobânda pentru fiecare emisiune pe toată perioada de circulație (mii lei)

Dobânda pentru fiecare emisiune pentru achitările anuale (mii lei)

Suma achitării dobânzii pe ani (mii lei)

Suma totală a achitărilor (recuperarea și dobânda pe ani) (mii lei)

1

50 000

1,4

700

700

631 017

681 017

2

210 000

1,4

5 880

2 940

630 317

840 317

3

230 000

1,4

9 660

3 220

627 377

857 377

4

240 000

1,4

13 440

3 360

624 157

864 157

5

260 000

1,4

18 200

3 640

620 797

880 797

6

290 000

1,4

24 360

4 060

617 157

907 157

7

310 000

1,4

30 380

4 340

613 097

923 097

8

330 000

1,4

36 960

4 620

608 757

938 757

9

360 000

1,4

45 360

5 040

604 137

964 137

10

390 000

5,3

206 700

20 670

599 097

989 097

11

420 000

5,3

244 860

22 260

578 427

998 427

12

450 000

5,3

286 200

23 850

556 167

1 006 167

13

490 000

5,3

337 610

25 970

532 317

1 022 317

14

530 000

5,3

393 260

28 090

506 347

1 036 347

15

570 000

5,3

453 150

30 210

478 257

1 048 257

16

620 000

5,3

525 760

32 860

448 047

1 068 047

17

660 000

5,3

594 660

34 980

415 187

1 075 187

18

720 000

5,3

686 880

38 160

380 207

1 100 207

19

780 000

5,3

785 460

41 340

342 047

1 122 047

20

840 000

5,3

890 400

44 520

300 707

1 140 707

21

900 000

5,3

1 001 700

47 700

256 187

1 156 187

22

980 000

5,3

1 142 680

51 940

208 487

1 188 487

23

950 000

5,3

1 158 050

50 350

156 547

1 106 547

24

950 000

5,3

1 208 400

50 350

106 197

1 056 197

25

1 053 717

5,3

1 396 175

55 847

55 847

1 109 564

ÎN TOTAL

13 583 717

 

11 496 885

 

11 496 885

25 080 602

* Calcularea dobânzii și a achitărilor a fost făcută de agenția InfoMarket și se pot diferenția de datele ministerului Finanțelor și BNM.

Bugetul moldovenesc va achita anula de la 34 de mil USD până la 58 mil USD pe an. Interesant este faptul de unde vor apărea banii în bugetul, care și așa este deficitar? De pe piața plasărilor primare a valorilor mobiliare de stat, sau din granturile promise?

 Moldova este țara minunilor! Și minunile continuă. Pentru adoptarea celor șapte luni, Cabinetul de miniștri s-a adunat în ședință luni (ziua în care Guvernul practic niciodată nu are ședință). A doua zi, marți, pe lângă publicația ordinară a Monitorul Oficial, iese o publicație specială cu aceste legi (doar în limba de stat, în limba rusă nu s-a reușit traducerea). Deși, de multe ori publicarea legilor și a actelor normative în Monitorul Oficial, din diferite motive, trebuie să fie așteptată cu lunile. Și dacă până vineri Parlamentul nu va da vot de neîncredere Guvernului, legile vor fi considerate în vigoare.

Acest lucru înseamnă că deja de săptămâna viitoare (în șapte zile după intrarea în vigoare) ministerul Finanțelor va emite aceste hârtii și le va transmite în portofoliul Băncii Naționale. BNM la rândul său, poate realiza pe piața secundară până la 40 la sută din aceste emisiuni (aproximativ 5,43 mlrd lei). Ce le încurcă să ridice pe parcurs acest prag de la 40 la 100%?

Cine poate fi interesat de achiziționarea acestor hârtii? Poate este o aberație, dar recent în Moldova au fost reprezentanți ai dinastiei Rothschild, care, se cunoaște, au achiziționat activ datoriile de stat ale Ucrainei...Poate, adoptarea de urgență a acestor legi are legătură cu vizita recentă a mult-stimaților miliardari? Da, în Moldova plasările au loc în lei, dar în schimb sunt emisiuni sigure – sub garanția statului.

În legea adoptată este stipulată posibilitatea recuperării anticipate a hârtiilor, precum și achitarea acestora din contul profitului Băncii Naționale, care trebuie să fie transferat în bugetul de stat. Achitarea anticipată poate fi asigurată și din contul mijloacelor obținute de la realizarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare. Mai mult, Banca Națională a anunțat că Kroll a depistat peste hotare mai bine de 600 mil USD. Și în cazul în care măcar o parte va fi returnată Moldovei, ar fi bine ca aceste mijloace să nu se dilueze în buget sau rezerve. Și, desigur, este extrem de important ca, toți banii să fie recuperați, iar în condițiile unor onorarii foarte mari achitate companiei Kroll, acest lucru trebuie să fie real. Există stimul pentru recuperarea mijloacelor, deoarece statul plătește prea scump asumarea de răspundere pe un termen, care este același cu vârsta de acum a țării. // 28.09.2016 — InfoMarket. 

Noutați dupa tema