Materialele sectiunii

O nouă redacție a Legii privind plata pentru poluarea mediului: cine e mai puternic, acela are dreptate?

O nouă redacție a Legii privind plata pentru poluarea mediului: cine e mai puternic, acela are dreptate?

 Comentariul agenției InfoMarket

 
Legea privind plata pentru poluarea mediului, formal, a devenit prizonierul ping-pong-ului dintre ramurile puterii. Informal este vorba despre redistribuirea preferințelor, pe care statul le pune pe talger furnizorilor de producție importată, deși, tradițional, le oferea producătorilor locali (cel puțin declara despre acest lucru). În ultima jumătate de an au fost întreprinse mai multe încercări de a stabili ”rate echitabile” ale așa-zisei taxe de mediu, care vizează aproape toate mărfurile în procesul de producere sau folosire ale cărora este poluat mediul înconjurător. Dar, procesul de legiferare a fost tergiversat, iar mediul de afaceri ”și-a pus mâinile pe cap” de la aceste amendamente pripite. 
 
Totul a început la finele lunii decembrie 2016, când au intrat în vigoare amendamentele Legea privind plata pentru poluarea mediului, emisă în 1998. În pofida faptului că documentul a trecut toate consultările publice, modificările au provocat interpretări și complicații la calcularea și achitarea taxei de mediu pentru ambalaj. Apropos, și din partea mediului de faceri, dar și din partea organelor fiscale. 
 
Pentru a redresa situația, deja în martie 2017 ministerul Finanțelor, împreună cu ministerul Mediului și reprezentanții businessului au prezentat noi modificări la Lege. Guvernul le-a aprobat, Parlamentul – le-a adoptat. Dar Președintele țării a refuzat să promulge documentul și l-a întors pentru completare, prezentând propria viziune pentru soluționarea problemei sub formă de inițiativă legislativă. Guvernul deja a emis un aviz negativ (publicat vinerea trecută) pe marginea acestui proiect, descriind detaliat motivele pentru care nu poate susține inițiativa Președintelui. Și acum, potrivit procedurilor, proiectul de lege aprobat de Guvern în luna martie va fi trimis din nou Parlamentului pentru adoptare repetată. Cel mai probabil, deputații îl vor susține, iar șeful statului va fi obligat să-l semneze și astfel documentul va intra în vigoare. 
 
În rezultat, pentru contribuabili această taxă va fi diferențiată – de la 0,5% la 3%, în funcție de tipul ambalajului. Până în 2017, rata era unică – 2%. Mărimea taxelor, în mare, a fost redusă, în special la importul producției ambalate și a ambalajului în parte (materiale compozite multistrat, folie stretch din plastic, folie de aluminiu etc). Din lista produselor, cuprinse de această taxă, sunt excluse mărfurile de consistență solidă (inclusiv materiale, utilaje, echipamente, componente și piese de schimb) în ambalaje similare. În același timp, în baza de date a mărfurilor impozabile este inclus ambalajul din aluminiu. De asemenea, a fost impusă presiune fiscală și pe articolele cu o capacitate de 1 kg sau mai mică de 1 litru.  
 
Săptămâna trecută, Asociația producătorilor de conserve Speranța – Con, împreună cu producători mari cum sunt  Orhei-Vit, JLC, Gelibert și Aquatrade, au ieșit cu o declarație comună la acest subiect. Reprezentanții companiilor locale consideră că ultima redacție a Legii este rezultatul acțiunilor de lobby din partea importatorilor de mărfuri. Producătorii locali sunt convinși că actuala redacție a Legii este în detrimentul businessului autohton, în schimb apără evident importatorii. 
”Noile rate presupun o reducere considerabilă a taxelor pentru diferite tipuri de ambalaj, în funcție de volumul acestora, atât din plastic, cât și compozit. De asemenea, au fost incluse rate diferențiate pentru ambalajul de 0,1 litri și 0,5 litri. Astfel, taxa pentru materialul compozit al ambalajului cu o capacitate de 1 litru a fost redusă cu 0,5 lei, iar pentru cel mai frecvent ambalaj de 1 – 2 litri – taxa a fost redusă cu un leu pentru o unitate. Autorii proiectului de lege nu au argumentat necesitatea reducerii taxei și nu au evaluat consecințele negative pentru buget și economia națională”, consideră membrii Speranța – Con. 
Ultimele modificări, într-adevăr, nu sunt foarte convenabile bugetului. Astfel, dacă în 2015 venitul bugetului de la taxa pentru mediu a însumat 247 mil lei, în 2016 – 272,2 mil lei (creștere de 10%), atunci pentru anul curent sunt planificate doar 210,6 mil lei (minus 22,6%).  Noua lege va duce la reducerea cu 25-30% a taxei pentru poluarea mediului. Asta în condițiile în care, anual, pe rafturi crește rata mărfurilor în ambalaj de plastic și compozit. Importate din UE și Ucraina, mărfurile din această categorie vor continua să preseze producția locală. Dar și de perceperea taxei ecologice, potrivit legislației, în interiorul țării se va ocupa Serviciul Fiscal de Stat, iar la hotar – de Serviciul Vamal. 
Guvernul a venit cu argumente de fier în acest context. Făcând trimitere la cerințele OMC, membru al căreia este Moldova, Cabinetul de miniștri insistă că ”în privința producției altui membru al OMC trebuie să fie aplicat un regim fiscal și de reglementare la fel de favorabil ca și regimul aplicat produselor locale”. Față de producția importată, care a trecut hotarul după achitarea taxelor vamale și a altor plăți, trebuie să fie aplicat același regim ca și pentru producția locală.  
Cât ține de reducerea încasărilor la bugetul de stat în urma scăderii taxei pentru poluarea mediului, ”majorarea încasărilor în bugetul de stat din contul creșterii prețurilor la mărfurile de consum nu sunt recomandate nici pentru consumatori, nici pentru comercianți”. În Guvern se consideră că majorarea prețurilor poate duce la reducerea consumului final și, respectiv, reducerea încasărilor de la alte impozite mai importante în buget, cum ar fi TVA. Totodată, nu este clar despre ce creștere a prețurilor vorbește Executivul, odată ce modificările adoptate în decembrie nu presupuneau majorarea taxelor.  
 
Asociația producătorilor de bere și apă din Moldova, întreprinderile cărora folosesc ambalaj de aluminiu pentru producția lor, au explicat că, încasările de la acest ambalaj vor fi de zeci de ori mai mici decât 30% pierdute de buget în legătură cu reducerea semnificativă a ratei taxei pentru mediu. ”Nu suntem împotriva comerțului liber, dar în condițiile Moldovei, unde fiecare loc de muncă este scump, iar fiecare întreprindere – o sursă de venit, noi totuși contăm pe ceva mai mult, decât doar o susținere verbală din partea statului”, consideră Asociația. 
 
Între timp, modificările legislative ”sunt înghețate”, iar în cazul în care proiectul de lege, susținut de Guvern, va intra în vigoare, importatorilor le vor fi returnate mijloacele financiare pe care le-au transferat în acest an (potrivit unor date ar fi vorba despre circa 96 mil lei). Acestea vor fi transferate la capitolul datoria bugetului față de agenții economici. Dar sunt și dintre cei care nu au achitat în acest an taxa pe mediu, în așteptarea adoptării noilor norme. Și deja a trecut jumătate de an (!), ceea ce le oferă avantaje competitive față de producătorii locali, care achită această taxă. Va fi supusă plăților pentru mediu producția care a fost importată în această perioadă? Și în ce fel Guvernul și Parlamentul vor reglementa situația în care producția de import este pusă în condiții preferențiale față de cea locală? Aceste întrebări mai rămân deschise. Și ăsta este subiectul pe marginea căruia își fac griji producătorii locali. 
 
În schimb, Asociația investitorilor străini consideră acest amendament ”important pentru îmbunătățirea climatului investițional în Moldova, care va asigura condiții egale pentru toate întreprinderile și va accelera activitatea antreprenorială, precum și va asigura respectarea intereselor consumatorilor finali ai mărfurilor și serviciilor”. În declarația Asociației, făcută publică zilele trecute, investitorii străini consideră drept neîntemeiată și speculativă încercarea oponenților acestei inițiative legislative de a-i suspecta de lobby pentru anumite grupuri de producători mici. ”Păstrarea la nivel legislativ a taxelor de mediu exagerat de mari la importul producției ambalate, stimulează concurența neloială, deoarece din contul ”filtrelor tarifare” se formează avantajele de piață pentru unii producători din Moldova”, consideră FIA. 
 
Agenția InfoMarket a aflat că membrii FIA nu au o poziție comună, iar unii dintre membrii Asociației au fost neplăcut mirați de declarația semnată din numele FIA. Revenind la ambalajul de aluminiu, de exemplu, taxa (în conformitate cu modificările propuse) va fi aplicată doar pentru produsele lichide, de orice consistență și între timp nu sunt luate în calcul conservele, care nu sunt lichide, dar care sunt în ambalaj de aluminiu și aduce la fel de multe prejudicii mediului. Reiese că, producătorii locali de conserve vor achita taxa de mediu la importul ambalajul de aluminiu, iar importatorii de conserve – nu. Același lucru se poate spune și despre Tetra-Pak. Dacă este ambalat sucul, atunci legea se aplică, iar dacă zahăr (care nu este lichid) – atunci nu. Putem vorbi despre condiții egale pentru toți participanții pieței, în special în cazul producătorilor locali și importatorilor? 
 
Trebuie să recunoaștem că, producătorii locali mai ridică o problemă, prioritară în perspectivă de durată. Astăzi, când lipsește un sistem eficient de reciclare a deșeurilor, orice ambalaj reprezintă o sursă de poluare a mediului. Cu toate consecințele. Și este evident că, deciziile imediate ale autorităților nu vor soluționa problemele ecologice ale țării. Dimpotrivă – le va aprofunda. Pentru că și cele peste 2,5 mlrd lei, care au fost acumulate în zece ani de la taxa pentru mediu, au fost folosite în alte scopuri. În țară lipsește până în prezent o uzină de prelucrare a deșeurilor și nu există un plan concret privind aplicarea acestei idei în viață. Cine și când va elabora și va prezenta planul de utilizare a banilor din taxele de mediu pentru îmbunătățirea ecologiei Moldovei, va asigura cheltuirea în scopuri țintă a acestora? … De ce trebuie introdus – corectat această taxă odată ce mijloacele nu sunt folosite conform destinației? Pentru a astupa găurile în buget? Dar nici așa puzzle-le nu se așează, deoarece consecințele modificărilor duc la reducerea încasărilor la buget...
 
Și din nou continuă o luptă inegală, în care companiile locale, evident, nu sunt favorite. Trebuie să ne mai așteptăm la decizii de urgență în acest domeniu! Ușor!  Pentru această decizie grăbită nu va fi tras la răspundere nimeni, de aceea experimentările asupra businessului sunt deschise.// 27.06.2017 — InfoMarket.