IDIS Viitorul: Diminuarea vânzării de valută în Moldova de către persoane fizice în perioada carantinei a fost cea mai mare din toată istoria țării

IDIS Viitorul: Diminuarea vânzării de valută în Moldova de către persoane fizice în perioada carantinei a fost cea mai mare din toată istoria țării

Declarația a fost făcută de economistul institului Veaceslav Ioniță în emisiunea ”15 minute de realism economic”. El a menționat că criza prin care trece Moldova exercită un impact mare asupra economiei și acest lucru poate fi observat pe piața valutară prin vânzarea de valută de către persoane fizice. În martie și aprilie, volumul transferurilor de peste hotare s-a redus cu $18 mln, până la $188 mln. Cea mai mare scădere a fost în aprilie – 12%. Totuși, potrivit expertului, transferurile cetățenilor nu reflectă situația de pe piața valutară și cel mai actual indicator este vânzarea valutei de către persoane fizice. Ioniță a amintit că cel mai mare volum al transferurilor de peste hotare a fost în 2008 - $1,6 mlrd, după care a avut loc prăbușirea din 2009 cu redresarea către 2013 și scăderea ulterioară. Din 2014, transferurile de bani de peste hotare prin bănci în favoarea persoanelor fizice s-a stabilizat la nivelul de $1,2 mlrd. De fapt, oamenii aduc valută în țară nu doar prin canale oficiale: migranții de muncă aduc bani în numerar și anume din acest motiv, mai actual este indicatorul pieței valutare sub formă de vânzarea valutei de către persoane fizice. Veaceslav Ioniță a subliniat că cetățenii oficial transferă $1,3 mlrd pe an, dar vând în țară $2,1 mlrd. În perioada martie-aprilie s-a produs prăbușirea pieței valutare, comparativ cu anul trecut: persoanele fizice au vândut $350 mln, comparativ cu $560 mln. O astfel de prăbușire nu a avut loc din 2009. Cel mai mic volum de valută a fost vândut în aprilie 2020 - $135 mln și este cel mai mic indicator din ultimii 10 ani. Volum slab de vânzare a valutei a mai fost în 2015 și 2016 după criza bancară, care a însumat $175 mln. În opinia lui Ioniță, în mai, probabil, va fi un nivel la fel de redus de vânzare a valutei. Potrivit expertului, un alt element care explică vânzările scăzute de valută străină este faptul că, în martie-aprilie, populația nu avut practic un consum obișnuit. În primul rând, nu au activat majoritatea unităților de comercializare a produselor nealimentare, iar aceste mărfuri reprezintă mai mult de 40% din cheltuielile populației și, în al doilea rând, persoanele care au un venit stabil refuză să cumpere lucruri scumpe, de exemplu, automobile, deoarece în perioada de criză procurarea acestora „nu arde”. Veaceslav Ioniță a mai menționat că, potrivit indicelui valutar al Moldovei (IVM 10), încă de la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat puțin față de euro și dolar, dar față de zece valute, leul moldovenesc este cu aproape 2% mai puternic. „De exemplu, moneda națională s-a apreciat cu aproape 9% față de hrivna ucraineană și cu 10% față de lira turcească, dar anterior a fost mai puternică cu 18%. Aceasta înseamnă că producția turcă a fost cu 18% mai ieftină. Am luat aceste țări pentru că sunt principalii furnizori de produse pe piața locală. Iar producătorii autohtoni nu pot face față concurenței locale, pentru că numai rata de schimb face ca producția internă să fie mai scumpă în comparație cu țările vecine”, a spus Veaceslav Ioniță. //04.06.2020 — InfoMarket.

Noutați dupa tema